1,318 matches
-
trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin el am înțeles Că-s totuși o femeie: − Ce sentiment înălțător! Maricuța MANCIUC-TOMA
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Patimasa_iubire_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
pentru ea tu ne-ai adus prinos În sat biserica în veacuri să ne ție. Și unde-a fost tot negura mai grea Ai răsădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
ești în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ Moldovei ești lumină și dreptate. Și unde-a fost negura mai grea Tu ai sădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea Și crucea pavăză e-n glia strămoșească. P.S. Ambele poezii prezentate sunt așternute în primele pagini ale volumului ATLET MOLDAV, publicat de poetul Emilian MARCU în anul 2003 (Timișoara) și republicat (Ediția a II-a revăzută și adăugită) în anul 2012 (Iași). Este singurul volum publicat
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
dacă ar fi așa. Pământul e cel care se ridică în jurul ei”, îmi spune părintele. Ia mai gândește-te odată!” Mă gândesc la comori și orașe-ntregi îngropate, la rătăciri prin curți pustii, acoperite de nisipuri, la puterea împăciuitoare a gliei primitoare și la ultimul loc de odihnă al regizorului, căruia în chiar acest moment i se stabilește pe veșnicie domiciliul stabil într-un loc săpat în același etern pământ. Moștenirea pe care ne-o lasă e covârșitoare și-și imprimă
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea că certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mână Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului român este regasirea credinței, prin care se întărește speranța și se vindecă neîncrederea: „Doamne, te rog să faci Tu o minune/ Păzește glia noastră românească/ Adună-i fii-acasă-n vremuri bune/ S-aștepte că malinul să-nflorească!” ( Am așteptat de-a înflorit malinul). Revine că laitmotiv esențial - satul românesc. Un loc sacru, în care interferează energiile benefice ale spiritualității românești, un loc purtător de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza lor. La mai mult și la mai mare și Doamne Ajută! -------------------------- Eleonora SCHIPOR Cernăuți
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
adevărata poezie ca un râu din care soarbe cititorul însetat de răcoarea și lucida Poezie. Având judecata gravității și o încredere în rolul mesianic al poeziei, Vasile B. Gădălin pare a fi adus cu el noblețea morală și iubirea de glie a profeților ardeleni, înverșunarea transilvană a meditației, gustul pentru reflecția gravă și nostalgia marilor mituri culturale: “Din testamentul Iancului citez/și tuturor eu vă întind o mână/ Că port în mine permanent un crez:/ Că țara mea pe glob o să
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398613499.html [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tot ce se scrie e armonie moartă și vie, îngheață-n sicrie minciună cea moartă și vie... Dulceața de strugur de vie, faci bucurie, țara de vis e pustie, blestemata și tristă glie, minciună te-omoară ,te-nvie! Cauți demult armonie, nu cântă acea ciocârlie, ce o aveam odată în vie, minciună te omoară ,te-nvie! O rază de soare pustie, străbate o țară să-nvie, minciună cea moartă și vie, te-apasă
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496264478.html [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
cea moartă și vie, te-apasă în cruntă robie! Hoția se schimbă-n hoție, lupul paznic la oi o să fie, votăm o sută ,la cârmă-s o mie... minciună cea moartă și vie! Renaște din regretate sicrie, blestemata și tristă glie, lacrima-i lege peste modestie, dăruim sacrificii ,în raza pustie! Lucian Tătar 10 feb 2017-0098 Referință Bibliografica: ARMONIE / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496264478.html [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
întâmplare când dintre veacuri prinse și din adânc de mare ne dăruie norocul purtate-n valuri large fragmente de istorii - pierdutele catarge din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case se-ndestulează glia din sânge de noroade ne creștem bunăstarea pe neștiute oase găsim câte-o comoară în mod aleatoriu de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu și nu-nțelegem scrisa-i numindu-l biet nebun
RESTITUIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417336464.html [Corola-blog/BlogPost/371975_a_373304]
-
se pare ! Vin și pleacă-n zbor grăbit, Parcă-s fulgere de smoală; Ia te uită, s-a ivit Pe perete-o mâzgăleală ! Aduc lutul pic cu pic Și-l lipesc cu măiestrie Până iese un chirpic - Rece lacrimă de glie. Și, chirpic lângă chirpic, Ca o salbă de mărgele, Cuibul crește din nimic ... Dragoste de păsărele ! Referință Bibliografică: CUIBUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
CUIBUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422427896.html [Corola-blog/BlogPost/382334_a_383663]
-
Azi poți să fii chiar soare, mâine nimic să fii.’’ ,, Dar peste vremi și ani mai mulți sau mai puțini, Poate vreun poet în versuri o să pună Și trupul tău puternic și ochii tăi senini. Eu, însă, doar atât: din glia cea străbună Voi face o statuie purtând în ea lumini Și- al cărei sens adânc esențele adună.’’ ADEVĂRUL SIMPLU Aș fi în măsură să stau lângă voi O oră sau chiar și o sută de ani, Căci timpul nu are
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
țelul tău cu elan și-avânt Și-adevărul simplu în față să-l scoți: Muncesc, mă bucur, cânt, plâng, iubesc, deci sunt. NOI SUNTEM RĂDĂCINA Apasă greu coroana de mușatini Pe fruntea naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă Te-nvață să păzești hotar și datini. Mereu la fel să fie țara-ntinsă Ai stat de strajă fără să te clatini, Cu sângele zvâcnind și plin de patimi, Cu inima-o flacără nestinsă. Și dac-ai
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
din natură. Spun mimetism cu ,,i,, fără de ,,a,, Căci totul pare a fi paradoxal Poezia nu e câmp argotic Este frumosul din estetic. Și pun la ,,s,, doar o sedilă, Și mă întorc în univers ceresc Acolo Doamne tu pe glie, Ne spui în rugăciuni o poezie. Referință Bibliografică: Frumosul din estetic / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FRUMOSUL DIN ESTETIC de PETRU JIPA în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Frumosul_din_estetic_petru_jipa_1339581144.html [Corola-blog/BlogPost/366200_a_367529]
-
bogat! Plete lungi de râu i-aleargă până la poale, Picioarele își bălăcește în Marea Liniștită, Semeți sunt munții ei cu fruntea-n soare Și cu cununi de stele-n noapte e împodobită. Cel Ce-a Creat Viața, miraculos, Turnând, pe glia noastră cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1457268684.html [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
munții și marea Și curcubeu strălucitor când plouă. . Cu rădăcini înfipte printre stânci Și aripi largi în adieri de vânt Din apa și din piatra lui ne-am înălțat Suntem aici ca sarea pe pământ. Urmași de Daci, copii ai gliei, Să-i ducem numele cu slavă-n veșnicii, Să mulțumim c-avem o Românie, Să ne-amintească copiii din copii Referință Bibliografică: BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (Laudă țării mele) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1457268684.html [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
și exploatate, sărăcite și umilite, jefuite și ciuntite de oștile rusești. Reamintesc tuturor că 1828, 1848, 1853-1854, 1877-78, 1916-18, 1940-41 sunt pumnale înfipte, numai într-un veac, în ultimul veac, în inima și în mândria românească, în cinstea și în glia strămoșească. Luați aminte și nu uitați. Nu uitați și nu vă temeți că veți putea fi pedepsiți fiindcă vă faceți datoria. Fiți încredințați că este pe pământ o justiție supremă. Noi nu vom putea fi pedepsiți de această justiție fiindcă
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
îi incriminează pe acei a căror credință e „doar praf și vorbe goale” (Unui confrate). De asemenea, el este necruțător cu acei care se complac în rugă deși continuă să facă păcate, închinându-se la sfinți, în timp ce au uitat „de glie și părinți”, „Cu gândul la pomeni și decorații”. Aceasta este o credință fariseică și nu folosește la nimic. (Unui confrate). Când ostenit de-atâta răzvrătire, poetul caută o zare de lumină, el face apel la „Apărătorii de cetate” - să salveze
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați zguduit infernul din țâțâni / Ați tulburat și apele din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate / Să revii când arde glia / Apărători de cetate / Ca ostaș de România // Revin, onorată țară / Fără pic de ezitare / Am trăit prea mult afară / Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Că toate holdele din stat ți le-oi trimite ție!... ................................................... Ufff... uite, „declar închise lucrările” agrare Din toamna-iarna asta ce ne-a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte Fac mustul toamnei să curgă-n pahare! Sunt fericit de ambiant, de bere și
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441301986.html [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate plosca și îi desface dopul, dar constată uimit:) Iaca, este goală ( o întoarce) Nu mai este nici un strop de apă. LIA: Dă-mi mie
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
micșorat. Ca mâine și eu, ninsă de ani, voi pleca din lumea aceasta spre a lăsa loc la alții. Îmi pare bine că fata mea Maria a învățat tot ce trebuie de la mine. Iar când eu mă voi coborî sub glie, ea îmi va duce mai departe obiceiurile. Însă mai este ceva ... RUTH: Ce anume, maică Ană? BĂTRÂNA: Fata mea s-a măritat și șade la două sate mai departe de mine. LIA: Apoi, cine va avea nevoie de ea o
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]