42,885 matches
-
a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale capabile să asigure generațiilor viitoare atât dreptul la dezvoltare, cât și satisfacerea nevoilor fundamentale de existență; a unui mediu global politic pașnic și sigur; a unui mediu global apt să asigure starea de armonie și de fericire a ființelor umane și a popoarelor; a unei planete bogate în resurse, capabilă să susțină avântul tehnologic și civilizațional din viitor și deci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale capabile să asigure generațiilor viitoare atât dreptul la dezvoltare, cât și satisfacerea nevoilor fundamentale de existență; a unui mediu global politic pașnic și sigur; a unui mediu global apt să asigure starea de armonie și de fericire a ființelor umane și a popoarelor; a unei planete bogate în resurse, capabilă să susțină avântul tehnologic și civilizațional din viitor și deci, dreptul la dezvoltare al generațiilor viitoare etc. Printre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de gandire conturează, în opinia noastră, ceea ce va fi baza juridică pentru generațiile V și VI de drepturi ale omului. Astfel, din Preambulul Declarației de la Johannesburg/2002, menționam ca exemplu: - Obligația statelor semnatare "de a se angaja să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care se angajează să o construiască popoarele de azi. - Recunoașterea "glasului generațiilor tinere actuale, a copiilor de azi", care "le vorbesc reprezentanților popoarelor participante la summit într-o voce clară, că viitorul le aparține" și deci, "ne-au deschis
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale omului IV,V și VI), deoarece ei "vor moșteni o lume" caracterizată prin anumite trăsături (libertate, demnitate, eliberare de foame, de teroare, de mizerie, de ne-demnitate, de sărăcie, de indecentă, de subdezvoltare). Prin urmare, realizarea unei societăți prezente, global bazate pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile, constituie obligația juridică generală pe care popoarele de azi (cele reprezentate la Summitul de la Johannesburg/2002) și-o asumă în relația juridică directă cu generațiile viitoare. Avem, prin urmare, stabilit, în paragraful
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridică de subiecte de drept internațional, întocmai ca și statele, în ceea ce privește "generațiile viitoare", ca subiecte de drept internațional, acestea pot fi recunoscute ca atare doar din prisma următoarelor nivele de evoluție ale dreptului internațional public (nivelul transnațional, nivelul supranațional, nivelul global, interconectate și acestea). "Generațiile viitoare", în opinia noastră, vor constitui subiect de drept global (că nivel maxim de evoluție al dreptului internațional contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
subiecte de drept internațional, acestea pot fi recunoscute ca atare doar din prisma următoarelor nivele de evoluție ale dreptului internațional public (nivelul transnațional, nivelul supranațional, nivelul global, interconectate și acestea). "Generațiile viitoare", în opinia noastră, vor constitui subiect de drept global (că nivel maxim de evoluție al dreptului internațional contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în viitor, considerăm că ar trebui să avem în vedere și propunerea unei așa-numite " Generația a VI-a de drepturi ale omului". Această, în opinia noastră, privește, printre altele, "lanțul uman de generatii" ca subiect juridic distinct de drept global ("generațiile viitoare care trebuie să transmită generațiilor viitoare" un mediu curat, sănătos, cu resurse; un mediu global pașnic, sigur, caracterizat prin demnitate, libertate, echitate pentru toți - este vorba de extinderea cea mai mare a conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
VI-a de drepturi ale omului". Această, în opinia noastră, privește, printre altele, "lanțul uman de generatii" ca subiect juridic distinct de drept global ("generațiile viitoare care trebuie să transmită generațiilor viitoare" un mediu curat, sănătos, cu resurse; un mediu global pașnic, sigur, caracterizat prin demnitate, libertate, echitate pentru toți - este vorba de extinderea cea mai mare a conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci, de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile lor, ar putea fi: - criză alimentară din prezent (afectând Sudul sub-dezvoltat)31; - super-calamități cu impact global (provocate de mână omului sau naturale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile lor, ar putea fi: - criză alimentară din prezent (afectând Sudul sub-dezvoltat)31; - super-calamități cu impact global (provocate de mână omului sau naturale): accidente nucleare în lanț, războaie cu arme nucleare sau chimice sau de distrugere în masă etc.); - criză apei potabile (afectând Sudul subdezvoltat). Accentuarea inegalităților economic,e sociale între Nord și Sud, precum și a termenilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
criza de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de felurite tipuri, desfășurându-se în multiple paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii de ozon; - folosirea războaielor meteorologice, cu efecte grave, ireparabile, asupra echilibrului natural fragil al planetei 33; - prelungirea folosirii modelului societății consumiste și extinderea să la nivel global, fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în sensul adoptării unor politici ecologiste). Toate aceste situații de risc extrem și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în sensul adoptării unor politici ecologiste). Toate aceste situații de risc extrem și global, precum și altele, deoarece lista nu este nicidecum epuizata, ar putea duce la generarea unor stări de stres negativ excesiv la adresa oamenilor din viitor și la adresa generațiilor viitoare, afectând dezvoltarea umanității în ansamblul ei, pe termen lung și însăși existența umană
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
specifice omului metropolitan menite să îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 5 aprilie 2015. 4 Idem. 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights. A dynamic and evolving process, Editura Pro Universitaria, București, 2015, pp. 42-43. 9 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 51-52. 10 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All-B, București, 1998, pp. 198-199. 11 Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
56-58. Bibliografie BEDJAOUI, Mohammed, Pour un nouvel ordre économique inter național. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO. Paris:PUF, 1979. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul. București, Ed. Univers Enciclopedic, 1999. HELD, David, McGREW, Anthony; GOLDBLATT, David, PERRATON, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Iași, Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu țara-mamă și nici nu au găsit în apartenența națională o diferență specifică pozitivă suficient de puternică pentru a-i motiva, ci au devenit musulmani mai radicali decât părinții lor. Procesul a fost amplificat și încurajat pe fondul unui fenomen global de resurgența a Islamului, având în vedere că acesta proclama superioritatea absolută a oricărui "drept credincios" și mai ales a unui "martir" față de "necredincioși", si ajutat de comunicațiile prin Internet să se dezvolte în rețele și grupări structurate. Așadar, putem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reducționism și obstinație politică; în secolul XXI, conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de stat, ci sunt probleme realmente internaționale, a căror soluții, pentru a fi eficiente, trebuie să fie globale, nu locale. Autorul distinge între un cosmopolitism de tip vechi, kantian în esență, bazat pe primatul republicanismului în organizarea politică, respectiv pe liberă circulație a ideilor, persoanelor și mărfurilor - și un cosmopolitism de tip nou, "încercând să îmbine constrângerile comunității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă a utopiei" (Through "the gigantic library of utopia") Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Zice Dorin Ștefan: Instalația este o interfață între carte și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
la această întrebare și, oricum, răspunsul cel mai sanatos ar fi: depinde de la caz la caz. Dar cazurile agregate în statistici oficiale, care clasează țările - cu bărbați și femei deopotrivă - oferă un tablou interesant. Să luăm, spre exemplu, onestitatea: indexul global de corupție pentru 2008 clasează cele mai puțin corupte țări din lume astfel: 1. Danemarca; 2. Nouă Zeelandă; 3. Suedia; 4. Singapore; 5. Finlanda; 6. Elveția; 7. Islanda; 8. Olanda etc. În acest index, România ocupă locul 70, între 180
De ce iubim femeile în politică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82751_a_84076]
-
poluanți(oxizi,sulfați,azotați,metan,pulberi,funingine).Sunt multe aspecte la care să ne gândim și poate apoi ne reconsideram felul de viață și,poate vom plantă mai mulți copaci,și vom începe să reciclam.Problemele sunt compexe,la nivel global,si va fi o provocare imensă pentru omenire să amelioreze impactul ei fantastic asupra mediului natural.Eu sunt optimist și cred că vom ajunge cândva la un echilibru. Până atunci,trebuie să facem ce spunem și să spunem ce facem
Audiatur et altera pars by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82777_a_84102]