219 matches
-
românilor, intelectualii care se raportează la un destin (al Patriei ori al vocației proprii) în absolut, pe cealaltă se regăsesc: Demiurgul cel Rău (antiteza Dumnezeului treimic), terțul exclus, timpul linear al progresului sans rivages, istoricismul cu evoluția în salturi ("revoluționare"), globalismul omogenizant, ideea canonului cultural "occidental" (fără variante naționale), canonul literar postmodernist al gratuității sans rivages (al Nimicului, altfel spus), "România rătăcitoare", norodul-mutant moștenit din comunism, istoria integrată, falsa intelighenție fără de Dumnezeu, fără de neam și fără de țară sau, cu o vocabulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al criticii ontologice "incorecte". Când H.-R. Patapievici scrie că "steaua lui Eminescu a apus", că poetul nostru național a devenit "cadavrul din debara", el nu improvizează (iresponsabil) pur și simplu, ci urmează cu strictețe logica inflexibilă a corectitudinii politice. Globalismul postmodern (cel economic, în primul rând) se știe, are o tentă pronunțată anglo-saxonă. Ca urmare, orientarea spre spiritualitatea de tip anglo-saxon ar face inactuală opera eminesciană. Astăzi "nu mai interesează dimensiunea profundului în cultură, o categorie "germană" deja abandonată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adrian Marino, care reușesc să clarifice destinul ciudat al cunoscutului eseist. După cum se știe, Adrian Marino "a conceput ideologia așa cum nu este și nici nu poate fi". Și aceasta pentru că gânditorul credea "într-o ideologie universală, dar liberală, valabilă pentru globalismul modern". De unde și "dualismul" personalității sale ce l-a urmărit și stăpânit întreaga viață. Considerațiile lui Theodor Codreanu, conferind finețe și consistență studiilor sale, nu pot și n-au cum fi la îndemâna oricui. (A nu se uita impresionanta bibliografie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alteritate în spațiul cultural românesc (1996); Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture (2000); Basarabia. Dilemele identității (2001, împreună cu Flavius Solomon); Populism, demagogie sau realism politic (2001, împreună cu S. Habersack și C. Turliuc); Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002); Franța, model cultural și politic (2003, împreună cu D. Ivănescu). Din aceeași categorie, dar alcătuind o serie distinctă, Restitutio historiographica, îngrijită de Alexandru Zub, fac parte volumele: Ion Nistor (1876-1962), 1993; Victor Slăvescu (1891-1977), 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
demne de toată atenția, în subiecte de interes comun și de mare actualitate. După 1989, această deschidere s-a amplificat, cum era și de așteptat, considerabil, în același spirit al sincronismului cu noile tendințe ale istoriei post-comuniste. Volumul colectiv intitulat Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002) sau cel anterior, dedicat conduitelor temporale în spațiul românesc, Temps et changement dans l’espace roumain; fragments d’une histoire des conduites temporelles (1991), sunt elocvente pentru continuitatea care definește toate proiectele lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă nonpsihologică. Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un alt tip de metodă. Clonarea este transpsihologică. În privința competitivității internaționale a textului, trebuie să fim foarte pragmatici, e nevoie de o strategie bine definită aici, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de geopolitică și antropologie vizuală. Bădescu Ilie (f.a.). "Alexander Dughin Geopolitica Rusiei și geopolitica ortodoxiei". (www.geopolitica.ro/revista, accesat la 14.10.2005). Beck Ulrich (1992). Risk Society. SAGE Publications. Beck Ulrich [1999] (2003). Ce este globalizarea? Erori ale globalismului răspunsuri la globalizare. (trad.: Ida Alexandrescu și Diana Popescu). București: Editura Trei. Bell Daniel (1973). The coming of Post-Industrial Society. New York: Harper Colophon Books. Bertilsson Margareta (1984). "The Theory of Structuration: Prospects and Problems". În: Acta Sociologica 27: 339. (http
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
între marile națiuni europene) și occidentalocentrism cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul; al treilea evoluează spre globalism, evocând paradigma postmodernismului. Paradoxul ultimului centrism e că se sprijină pe o ideologie anticentristă, dar care tinde să dezvolte un singur Centru Statele Unite ale Americii, ca valoare democratică supremă, într-o lume care s-a lepădat de marile "narațiuni" valorice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căci minoritarul partid comunist (de 1000 de membri!) a ajuns să distrugă o națiune întreagă. Postmodernista "politică a corecturilor" își merită numele de "neocomunism american", fiindcă pune sub semnul întrebării dreptul la existență a națiunilor, precum altădată internaționalismul proletar. Iar globalismul actual, conceput, în mintea unora, împotriva națiunilor, declarate entități anacronice, se fundează pe aceeași aberație ideologică a răsturnării raportului dintre majoritate și minoritate, în care cea din urmă să dicteze și să-și supună majoritățile. În cazul în speță, companiile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
minoritare, desigur, au puterea și, deci, legitimitatea de a dicta majorităților naționale politica lor, care nu trebuie să mai fie națională, adică spre beneficiul majorității cetățenilor, ci pentru prosperarea nemărginită a minorităților financiare și economice transnaționale. Dacă acest tip de globalism se concepe în postmodernitate, trebuie spus, cu tot cinismul, că societatea românească a fost, cel puțin din secolul fanariot până astăzi, un bastion de postmodernitate în Europa, fiindcă întotdeauna diverse minorități economice (care s-au nimerit, câteodată, să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
identitare în lume. Optimismul din epocile industrială și postindustrială privitor la ștergerea diferențelor prin mijloace economice, sociale, prin înfrățire și turism (nomadism) planetar, "primește așadar o drastică dezmințire istorică" odată cu încheierea războiului rece și cu dispariția principalului bloc comunist"152. Globalismul, în pofida ideologiei sale neototalitare, a dus la resuscitarea și "la întreținerea logicilor identitare". Uniunea Europeană, s-a crezut la un moment dat, va duce la dispariția națiunilor, provocând un metisaj etnic și lingvistic de felul celui din S.U.A. Dar, se constată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de provocarea lui. Din acest unghi, globalizarea se vrea o punere în ordine a haosului planetar, în care Centrul nu mai există. Poate fi o altă chestiune dacă globalizarea "haosmică" vizează năruirea centrelor rivale Statelor Unite. A. Sokal vorbea de un globalism europofob, controlat de "jandarmul planetar"198. Christophor Norris, într-un studiu din 1991 (Ce nu e în ordine cu postmodernismul?), constata că, intrat în politică, postmodernismul își pierde bruma de predispoziție ludică și amenință să fie "o adevărată catastrofă", căci
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de oniricul suprarealist. Nu întâmplător postmodernismul românesc, dacă nu a fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern și al hiperraționalismului corporațiilor globale. Asemenea porniri au existat la tinerii furioși din Anglia sau la un poet ca Allen Ginsberg, iar, la noi, l-am putea plasa aici pe Liviu Ioan Stoiciu din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Altminteri, am văzut că și Alexandru Mușina a abandonat, de ani buni, doctrina postmodernistă, preferând paradigma mai largă a modernismului. Pe de altă parte, în paramodernism, elitiștii au posibilitatea să se delimiteze de conceptul "culturii populare", de masă, esențială pentru globalismul postmodern. Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo, care, totuși, e departe de mentalitatea existenței "boierilor minții", acesta continuând să creadă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo, care, totuși, e departe de mentalitatea existenței "boierilor minții", acesta continuând să creadă într-un globalism popular al culturii și civilizației. În fine, ca să pun capăt acestei sumare incursiuni în fenomenul para-, el e de găsit și la un doctrinar atât de ascultat al postmodernismului, Ihab Hassan. Dacă în ceea ce privește literatura și cultura, în genere, Ihab Hassan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-lea, de la fenomenologie la psihanaliză, iar acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a fi un fals coridor, care, de fapt, omogenizează: "trebuie să reintroducem conflictul zice profetic Lupașcu în contra tuturor experiențelor contemporane de asistență, de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de-a face cu o structură multi-nivel a activităților internaționale și transnaționale, căreia ar trebui să i se răspundă, din punctul de vedere al guvernanței globale, cu un sistem multicentric, bazat pe multi-stratificare, multidimensional și multi-actorial.2 Un răspuns la globalism este procesul integrativ, iar acesta a înaintat doar până la scară regională. Între timp, actorii (statali și non-statali) sunt în situația de a adopta anumite decizii care să gestioneze efectele interacțiunilor globale. Aceasta chiar dacă se continuă critica faptului că procesul decizional
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de ani de tiranie comunistă ai ,,secolului extremelor". De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu excepția regimurilor totalitare). Unii analiști ai fenomenului au ajuns la concluzia că subiectul este în declin. Naționalismul, patriotismul, interesele etnice sau proletarismul, în epoca modernă, datorită globalismului, devin desuete și, deci, nu mai pot constitui "motorul" actelor teroriste. În cazul unui declin progresiv și durabil al cauzei, terorismul poate deveni însă un scop în sine, o activitate fără motivații explicite și justificabile la nivelul analizei și al
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
4 (December), pp. 743-753 133. Malița, M., 1998, Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Nemira, București 134. Malița, M., 1999, Concordant Polarities, Millennium III . A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 31-39 135. Marc-Henry, P., 1999, Reflections on Globality, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 9-17 136. Marga, A., 1998, Reforma învățământului acum, Editura
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
III . A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 31-39 135. Marc-Henry, P., 1999, Reflections on Globality, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 9-17 136. Marga, A., 1998, Reforma învățământului acum, Editura Școala Românească, București 137. Marga, A., 1999a, Educația în tranziție, Editura Dacia, Cluj 138. Marga, A., 1999b, Reforma învățământului și provocările noului secol, colegiul Noua Europă, București
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
A. (coord.), 1998, Învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași 146. Miroiu, A., 1999, Redisigning the State. The Reform of the Public Sector in Romania, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 87-103 147. Mitter, W., 1993, The School in the Local Community: Autonomy and Responsability, General Report, Council for Cultural Cooperation, Strasbourg 148. Moscardo, J., 1999, Globalisation what for? In Search of an Ethics, Millennium III. A
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
in the Local Community: Autonomy and Responsability, General Report, Council for Cultural Cooperation, Strasbourg 148. Moscardo, J., 1999, Globalisation what for? In Search of an Ethics, Millennium III. A Workshop of Ideas and Projects for the Global Civilization, No.1 (Globalism and identity), Bucharest, pp. 17-31 149. Panagiotou, G., 2003, Bringing SWOT into focus, Business Strategy Review, Volume 14, Issue 2, pp. 8-10 150. Păun, E., 1982, Sociopedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București 151. Păun, E., Școala. O abordare sociopedagogică
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1971. Watkins, Frederick M., The State as a Concept of a Political Science, Harper and Brothers, New York și Londra, 1934. Partea a VII-atc "Partea a VII‑a" Pentru natura generală a politicii internaționale contemporane, vezi: Ambrose, Stephen E., Rise to Globalism, ediția a III-a, Penguin Books, New York, 1983. Aron, Raymond, The Century of Total War, Doubleday, New York, 1954; Beacon Press, Boston, 1955. Aron, Raymond, Peace and War, Doubleday, Garden City, NJ, 1966. Aron, Raymond, The Imperial Republic: The United States
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
was to re-direct the options, the decisions, the motivation, the abilities for team-work; they are all self-projections for 2 groups of specialists-actors who try to help in Romania’s efforts toward adheration to UE and NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]