189 matches
-
nu numai ecologice) ale statelor. Aflat în centrul atenției ca urmare a impactului primului Raport, doi ani mai târziu Clubul de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de activism relaxat (psihorelaxare concentrată pe obiect). Integralitatea dinamică, structurată și ierarhică - partea în întreg și întregul în parte. Acest principiu se referă atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globală, cât și la comportamentul formatorului. Globalitatea/integralitatea se referă de asemenea și la unitatea proceselor conștiente și inconștiente - abordare cel mai bine demonstrată prin tipul de conduită a profesorului și prezentarea materialelor. În ceea ce privește profesorul, alături de alte trăsături obligatorii, atenția este concentrată asupra comportamentului din două planuri
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
TPD nu este o tulburare, ci o categorie de tulburări care cuprinde o arie largă de întârzieri în diferite domenii funcționale și de dezvoltare. Termenul pervaziv descrie caracterul global al afectării. Enunțul de „tulburări de spectru autist” de asemenea exprimă globalitatea afectării, dar nu și a tuturor ariilor de dezvoltare. Termenul este contestat de unii autori deoarece pare să fie orientat mai mult spre aspectele autiste, după cum reiese din conținut, decât celelalte aspecte patologice similare. Foarte diferite între ele, persoanele diagnosticate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
antropologia ne va furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea revelează un „alt aspect” al persoanei umane - aspectul globalității acesteia (L. Van cler Horst, K. Jaspers, L. Binswanger, R. Pierloot și J. Groen). Existența umană, viața, are o structură și o dinamică unică (M. Heidegger, L Binswanger, V. Frankl). Persoana nu este numai trup, ci și suflet, iar manifestările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelegere a parametrilor specifici (procese, niveluri, canale) și pentru o mai eficientă intervenție în activitățile educativ‑recuperatorii. Teoria modelului gestalt‑ist (Hovck și Sherman, 1979; Winograd și Smith, 1989) evidențiază limitele perceptive în conturarea și integrarea „gestalt‑ului”, adică a globalității modelelor mentale, logice (asemenea unui copil care, din diverse motive, nu reușește să asambleze piesele disparate ale unui puzzle într‑o imagine integrală), din cauza unor dificultăți în: cunoașterea semnificației unui text sau mesaj, surprinderea ideii principale, asocierea cu experiențe informaționale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relație și sintetizate după reguli logice explicite și conștiente. Modelele teoretice tind să explice fenomenele studiate, pornind de la un ansamblu de legi generale care presupun indivizi (parțial) comparabili. Aceste legi nu pretind să explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea sa. Ele nu sunt „adevăruri” intangibile și imuabile, ci sunt susceptibile de a fi schimbate sau infirmate (criteriu de falsifiabilitate) în funcție de evoluția cunoștințelor în domeniu. Raționamentul hermeneutic Abordarea psihodinamică se bazează pe postulatul conform căruia, persoana fiind o istorie, „certitudinea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care explicau un eveniment” - mai precis, cu secvențele în care naratorii oferau explicații privind diverse evenimente din viața lor. Aceste secvențe au fost analizate în funcție de trei scale bazate pe modelul lui Seligman privind stilurile atributive, și anume „internalitatea”, „stabilitatea” și „globalitatea”. Această metodă a dus la detectarea unor stiluri individuale de atribuire bazate pe materiale narative bogate și variate, cum ar fI: citate din discursurile politice, transcrieri ale unor ședințe de terapie, jurnale și scrisori personale. Studiul lui McAdams, Hoffman, Mansfield
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
așa cum o făcea Fernand Braudel în 1946, putem oare să avem un umanism actual fără o istorie ambițioasă, conștientă de temele și intensitatea puterii sale? Suntem în măsură să depășim fragmentările, aprecierile subiective, parțialitatea și să înțelegem mișcarea lumii în globalitatea ei fără o istorie a interferențelor și a dialogului politic? Comuniunea la nivel continental, dar și intercontinental, nu se realizează decât prin întinderea punților de înțelegere. Am apreciat că în această modalitate se înscrie deja discutata „europenizare a imaginii istorice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Conștientul are ca principală funcție punerea subiectului în relație cu lumea exterioară, și invers. Este de asemenea sediul proceselor de gândire, reflecție și raționare. Situarea spațială pe care o propune Freud este reprezentativă pentru calitatea sa de intermediar între subiect (globalitatea sa psihică) și lume. Freud îl plasează la periferia aparatului psihic, între celelalte instanțe psihice (preconștient și inconștient) și realitatea exterioară. Este așadar stratul cel mai superficial al psihismului uman și deci cel mai accesibil. Multă vreme, spiritul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acordat proceselor intelectuale se diminuează (e mai ușor să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în care instrumentele suportului social evaluează o structură specifică (familia, prietenii etc.) sau o funcție specifică (informațională, emoțională, materială etc.) a suportului social. Cohen și Wills (1985) au evidențiat faptul că resursele suportului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
exemplu, L.C. Joyce (1998) a arătat că adaptarea la cancer este relaționată cu funcțiile specifice ale suportului social experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface cerințele din faza de diagnostic a bolii etc.) (Dolbier, Steinhardt, 2000). Globalitatea măsurării suportului social reflectă o combinație de itemi ce privește structura și funcțiile suportului social într-un index global nediferențiat. Cohen și Wills au evidențiat că măsurătorile globale evaluează gradul de integrare socială sau pierderea înrădăcinării într-o rețea socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conex cu oricare altul, încât nu există puncte sau poziții, ci numai linii. Sub aspect temporal și spațial, nu se poate da o descriere completă a rizomului. Primește doar descrieri locale, fiecare dintre ele tinzând „către o pură ipoteză privind globalitatea rețelei“<ref id="39">Ibidem, p. 53</ref>. Mai neobișnuit încă, „rizomul justifică și încurajează contradicția: dacă fiecare nod al lui poate fi conectat cu oricare alt nod, din orice nod se poate ajunge la 50 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
zvârli în toate părțile precepte. Înțeleg: te ispitește viața și simți nevoia sa alungi tentațiile din toate puterile, în fiecare moment al vieții." Deși are alură persiflatoare ("zvîrli precepte"), impresia ultimă reține umorul comprehensibil fața de slăbiciunile omului privit în globalitatea sa. Intuiția nuanțată, dialectică se pliază pe cunoașterea sufletului, beneficiază de o logică impecabilă, dar și de o oarecare împleticire a expresiei, cu excepția finalului: "Gelozia pricinuită de o femeie e mai chinuitoare în absența ei decât în prezența ei, pentru că
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai prețioasă din cauza haloului halucinatoriu în care Adela este cuprinsă. De aceea, iubirea nu este concepută în toată globalitatea ei. Impresia de succedaneu a iubirii rezultă și din absența socializării ei. Înțeleg prin socializare o relație de comunicare care nu se sfiește a deveni publică. După cum știm, nimeni din afară nu conferă legăturii celor doi un caracter erotic. Și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stă să apară. Dacă în afara templului, semne și ecouri ale chemării divine pot surescita, în conștiința credinciosului, reactivarea privirii mistice, odată cu pătrunderea în sfera templului, survine întâlnirea cu însăși chemarea zeului, cu vocea meta-sonoră și epifanică dinspre care reverberează în globalitatea existenței modulații străfulgerante. Reculegerea în templu implică acceptarea lăuntrică, pe treptele ascendenței spre Divin, a însoțirii învăluitoare oferită de intensitatea profundă a ritualului de evocările picturale și sculpturale ce trimit la punctarea transcendentă a istoricului, de relicvele-mărturii menținute în aura
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
determinată de o expansiune externă sau de o criză; o schimbare lentă, realizată progresiv, bazându-se pe resursele existente și potențialul lor. În funcție de importanța schimbării sunt delimitate. schimbarea minoră, vizând o parte a structurii, costituind o adaptare;schimbarea majoră, vizează globalitatea strategiei și structurii firmei. Combinarea celor două criterii permite elaborarea unei matrice a schimbărilor structurale ale firmei. Schimbările și politicile structurale ale firmei pot fi atât voite, cât și suportate, impuse, aceste schimbări având un impact direct asupra cifrei de
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
fim extravaganți, să stăm cu picioarele pe pământ. Verne lansează semnale mult mai explicite, Robur Cuceritorul, R.C. Roza-Cruce. Iar Robur citit invers dă Rubor, roșul trandafirului.“ 85 Phileas Fogg. Un nume care e o signatură: Eas, În greacă, are sensul globalității (este deci echivalentul lui pan și al lui poly), iar Phileas e unul și același cu Poliphilos. Cât despre Fogg, e ceața, În engleză... Fără Îndoială că Verne face parte din societatea „Le Brouillard“. El a avut până și amabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cauza formală depinde de cauza finală”. Ne punem întrebarea: care este semnificația deplină al sensului vieții care oferă certitudinea de a trăi pentru o cauză superioară, transcendentă? Prin chestiunea sensului se înțelege, în mod esențial, semnificația ultimă a vieții în globalitatea ei, unificată în raport cu întregul. Întrebarea sensului include libertatea, munca, iubirea, fericirea, lumea, societatea, răul, suferința și moartea. Conștiința este cea care caută sensul și, dacă s-ar sustrage de la această căutare, s-ar nega pe sine. Întrucât implică o logică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dacă un comportament, pentru a fi uman din punct de vedere moral, este acceptabil sau inacceptabil. Din raportul lui Dumnezeu cu creația sa nu putem să ne dăm seama care este datoria omului în contextele amintite mai sus și în globalitatea creației. Soluția de drept natural poate fi găsită mereu prin tentative de către omul rațional, luând în considerare (societate - umanitate) toate valorile și nonvalorile care converg în diferitele moduri de comportament. 2.1.2 A. Leonard - natura și cultura Termenul „natură
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
într-un îndemn semnificativ: nu negarea suferinței și a durerii, a posibilităților unei înfrângeri, ci refuzul disperării și negarea înfrângerii finale. În reflecția noastră de până acum am relevat câteva interpretări neadecvate, aproximative, care refuză să vadă Cartea Apocalipsului în globalitatea ei. De aceea avem de-a face cu o cheie de lectură tipologică sau tendențioasă care vrea să justifice pozițiile proprii. 3. Apocalipsul - o carte de speranță 3.1 De la apocaliptică la Apocalipsul lui Ioan Apocaliptica (apocalipsis, din gr. apokalyptein
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de ceilalți, de societate, de problemele noastre cele mai serioase, de cele care privesc calitățile, virtuțile, talentele, identitatea personală, locul și rolul în comunitatea și în societatea în care trăim. Rolul vieții spirituale în această legătură strânsă cu viața, în globalitatea ei, este o continuă formare în vederea discernământului personal sau comunitar. S. Fausti vorbește despre doi termeni: a considera (în limba italiană, considerare) și a dori (în limba italiană, de-siderare). El afirmă că: „A considera (considerare), a sta cu stelele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de schimbare, în virtutea unei strategii globale elaborate de către actorii sociali și implementate prin acțiunea acestora. Sociologia tranziției trebuie să fie mai degrabă o sociologie constructivă, care subordonează sociologia explicativă. De asemenea, obiectul ei este constituirea explicației unei realități sociale în globalitatea ei, și nu a unor fenomene particulare. Sociologia, așa cum a fost ea constituită în trecut, s-a dovedit a fi puțin pregătită pentru a realiza aceste obiective. În consecință, o sociologie a tranziției trebuie să se orienteze spre noi obiective
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
vedere, o anumită rămânere în urmă. Ea nu oferă încă răspunsuri suficient de articulate la examinarea calității strategiei tranziției. Este important, din acest motiv, să ne întrebăm dacă poate sociologia să ignore o asemenea perspectivă cognitivă asupra strategiei tranziției. Din cauza globalității sale, problema corectitudinii strategiei tranziției nu poate fi evaluată de discipline sociale sectoriale. Doar perspectiva socială globală, pentru care sociologia este mai pregătită, poate oferi o asemenea evaluare. Abordarea clasică a sociologei pare în acest context a fi devenit nesatisfăcătoare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]