191 matches
-
Sociologia radicală merge și mai departe, considerând conflictele nu doar un motor al schimbării sociale, ci și al creării permanente a societății înseși. Deși sociologia radiografiază mai bine conflictele sociale, ea rămâne la un nivel prea mare de generalitate și globalitate. Situațiile conflictuale pot fi relativ asemănătoare în generalitatea lor, dar extrem de diferite în individualitatea lor, chiar și atunci când este vorba de același sistem social, cu atât mai mult în cazul sistemelor sociale diferite. Importante devin interacțiunile sociale dintre membrii grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au în realitate, este posibil ca oricând să izbucnească un conflict. În literatura de specialitate se vorbește mult despre rolul așa-numitelor reguli ale jocului organizațional, acestea precizând valorile comune ale membrilor grupurilor, clarificând obiectivele acestora și situând grupul în globalitatea organizației. Asemenea roluri sunt îndeplinite nu de orice fel de reguli, ci doar de cele care sunt aplicabile, utile, contractuale, protectoare, suple. Dacă o regulă apare ca fiind greu de aplicat, ea va genera fenomene negative ce se traduc prin
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în știința textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Prin urmare, în confomitate cu direcția de cercetare promovată de poetică și în filiație cu retorica clasică, dar, mai ales, prin prisma achizițiilor lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
crește rapid (aproximativ 1-2 milioane de beneficiari pe lună), în parte datorită subvențiilor mari, care mențin costul de acces la un nivel minim, în parte datorită necesității de a avea o adresă e-mail și în parte grație lipsei oricăror constrîngeri, globalității și ușurinței de care se bucură beneficiarii ce comunică între ei în diferite scopuri. Unii "călătoresc" pe Internet conversînd cu abonații din toată lumea doar de plăcere. Companiile și alte organizații efectuează tranzacții bancare și transmit date financiare și administrative prin
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
inserarea tragicului în reprezentările artistice și în cea mai importantă lucrare a sa, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului (1971). Constatând că ideile teoretice ale lui Călinescu se reflectă deseori în romanele sale, D. are de fapt în vedere globalitatea operei atunci când demonstrează coerența universului fictiv, dincolo de varietatea manifestărilor exterioare. Ceea ce pare să confere unitate prozei lui Călinescu este viziunea comică exuberantă, căreia i se subsumează textele, voioșia structurală cu rădăcini în atitudinea olimpiană a lui Maiorescu. Inaptitudinea pentru tragic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
distinge, în istoria paradigmelor, arta care „face artă despre artă” de arta „care face artă despre viață”, fragmentarismul primei tendințe putând totuși contribui la edificarea spirituală a omului ca totalitate, după cum - tot prin spirit critic - absolutizările pot contribui la construirea globalității spirituale. Remarcabile sunt tonul comprehensiv, hermeneutica asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
pronume substitut care are ca antecedent "Colette și Joel Pillard"; al doilea este un "ei" colectiv care se referă la întreprinderea Moulinex. Acest "ei" colectiv nu se utilizează decît la masculin plural și desemnează o colectivitate, o pluralitate considerată în globalitatea sa și constituită din indivizi nedeterminați. Colectivitatea astfel desemnată de "ei" este întotdeauna un grup bine identificat (aici șefii de la Moulinex) și niciodată totalitatea genului uman, ca în "Ești fără griji cînd ai douăzeci de ani". Co-enunțiatorul este cel care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
are nevoie de un ajutor holistic, deci nu numai de unul biomedical, ci și de o asistență psihopedagogică și psihologică. Pe baza experienței acumulate în funcționarea acestei unități pilot, Assal și Gfeller (2) au lansat în diabetologia clinică conceptul de „globalitate”, bazat pe modelul cibernetic al unei comunicări deschise (cu feed-back) dintre pacient-medic. Noi aderăm în întregime la concepția Prof. Assal care a parcurs etapele dezvoltării unui diabet și care după mai bine de trei decenii de insulinoterapie a reușit să
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
and Poverty, Editura World Bank and Oxford University Press, Washington D.C.,2002, p.121; footnote> Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e o expoziție la care participă toate (sau aproape toate) țările de pe glob. în acest ultim înțeles, universalul nu mai revine nici măcar la noțiunea de general, nu se mai referă nici măcar la trăsăturile calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici capătul, nici începutul, nici cît ține. în poemul indian, acest arbore e un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prieteni“, 22 mai 1999, ora 16,34 38. Între ieri și mâine, Omul Mărturisit sau nu, firul roșu al emisiunii e evoluția. Și chiar dacă delicata noastră amfitrioană mi-a sugerat două alte cuvinte: om și viitor, nu pot rezista ispitei globalității, aceea oferită de evoluție, poate pentru a nu ameți pendulând Între ele. Căci evoluția cuprinde și omul și viitorul. Dar are și un trecut... Doar că lungul, mai bine zis fără de Început și sfârșit drum al evoluției nu e o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum e acum. Iar cei care se vor cultivați privesc la televizor acea selecție din viața animalelor de care am făcut vorbire. O selecție cât se poate de nefericită ca finalitate, mai ales că nici măcar printre rânduri nu se Întrevede globalitatea, finalitatea feleșagului lor. Cu scene - zicem noi - spectaculare, căci atât de pervertiți cum ne-am complăcut să devenim, găsim spectaculoasă taman ferocitatea - fie ea aparentă. Ce să mă mai mir? Ce erau altceva luptele gladiatorilor sau, cum Însuși Seneca le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creștini: un reprezentant al acestui grup biologic. Iar era Vărsătorului e doar prefigurată de evanghelii: Cina cea de taină s’a desfășurat Într’un loc aflat urmărind un om ce ducea un vas cu apă... Ce s’a Întâmplat În globalitatea acestor 6 milenii? Mediul a plătit, cu degradarea sa, tendința spiritualizantă a omenirii - În fond ea e cea care socotește zodiile și erele. Miră această afirmație? N’ar trebui căci, la urmaurmei, poluarea nu e de câțiva ani, ci de când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vă uniformizează mă simt străin. Percep ceva compatibil, dar la nivel global, nu și iubire, aceea pe care doar o familie anume mi-o poate acorda. Și prefer să rămân pe gard, departe de voi. Sunteți buni, zic eu privind globalitatea, dar uniformi. Iar eu nu mă pot Împărți la toți. „Meridian“, 11 octombrie 2002, ora 11 62. Bufnița Cât pe ce să nu mă auziți astăzi: sunt peste măsură de mâhnit, căci am pierdut un prieten. În miez de noapte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ȘAPTEA. Civica Aveți sub ochi alt text complet, al altor spuse ale mele la Radio Iași. Nu „Pro Natura“, ci altceva, dar totuși un caz particular al ei; firesc, expun astfel acum și latura efemeră a unui gând unitar În globalitatea lui. Dacă „Pro Natura“ e sortită, de mine cel puțin, unei vieți lungi, atunci cazul ei particular, numit de mine „Civica“, este efemer. Căci surprinde evenimente punctiforme, dar care merită totuși a fi consemnate, fie numai ca Încărcătură istorică, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar costa căderea În gol... Că „chironul“ prezent se mișcă mereu Întru viitor, e o altă poveste, care nu face decât să ne complice situația. Cartea e cu mult mai subțire decât „Pro Natura“, pentru că autorul e mai atent la globalitatea lumii decât la nuanțele particulare ale unui loc al ei, societatea umană... Și pentru că aici terenul e mai mișcător umana politică, adică zoon politikon -, nu ferm ca’n naturala ecologie. Dar gândit, pas cu pas, la fel. Contez desigur pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
O.N.U. din iunie 1997 (Rio+5), la Forumul Social European (2005). Activitatea publicistică și științifică A desfășurat o susținută activitate științifică și publicistică, concretizată în peste 300 de articole și studii, din care jumătate apărute după 1989. Monografii: Globalitate și management (1999); Economiile naționale. Mișcare, devenire, ipoteze (1988); Modernizarea economiei naționale (1971); Decalaje în Occident (1969); Mișcarea de eliberare națională (1962). Membru în colegiul de redacție și coautor al volumului 2 al Tratatului de economie contemporană, precum și la manuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de revistă? Mai este actual? D.H. Din confruntările mele cu străinătatea, am sentimentul că nevoia intelectuală n-a scăzut, e aceeași. Pentru că, ce ni se preconizează mereu, schimbările de ordinul unei facilități comunicaționale, de fapt tind să reinstituie o anume globalitate care reia, dezvoltând cantitativ, vechea paidee grecească, o idee a culturii în mers, a dinamicii, nu cumulul de cunoștințe. Nu aglomerarea conta pentru greci, ci procesul viu, un fel de creativitate internă a culturii. Ori, asta este oricând necesar. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o dată parteneri indispensabili, ceea ce introduce în mod natural ideile conform cărora: • orice diferență nu poate decât să aducă ceva în plus; • fiecare element este legat de contextul său. După MTC, omul nu poate fi înțeles decât în ansamblul său, în globalitatea sa. Fiecare organ este asociat altor organe, țesuturilor, lichidelor și orice incidență asupra unora are repercusiuni în altă parte, asupra altora. De asemenea, individul este supus influențelor mediului în care trăiește, iar relația cu mediul înconjurător, climatic, social, joacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]