2,498 matches
-
și îi așteaptă cu drag să le publice creațiile pe care dumnealor le consideră cele mai bune din câte au scris. Fiind siguri că așa se va întâmpla, îi dorim noii reviste un drum bun înainte, o viață lungă și glorioasă care să o impună ca una din cele mai importante publicații de limba română, cu care viitoarele istorii ale literaturii române să se mândrească întotdeauna. Vivat! Crescat! Floreat, „Bogdania”! Cristian Petru Bălan *********** Referință Bibliografică: CRISTIAN PETRU BĂLAN: Revista „Bogdania”, o
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
tot răsucind problemele pe toate părțile mi-am zis cu regret: astăzi nu mai sunt europenii de altădată care proslăveau mitul culturii, al subtilităților și rafinamentelor de tot felul, care puneau preț pe ce era mai valoros din trecutul lor glorios. Moda, ținuta vestimentară, pălăriile, pantofii, parfumurile, multe elemente de cochetărie din perioada interbelică atingeau culmea rafinamentului în marile orașe europene precum Parisul, Viena, Londra... Chiar Bucureștiul nostru se bucura de o bună faimă, fiind recunoscut ca „Micul Paris". În Europa
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Bubuie asurzitor tobele heralzilor și țiuie bicele păzitorilor ordinii, un fel de bodyguarzi timpurii, îmbrăcați în pânză simplă de sac. Într-un final apoteotic, undeva către miezul nopții, explodează exorbitantele focuri de artificii. Își merită din plin faima de final glorios, pentru că durează zeci de minute, spre bucuria pirotehnicienilor și spre spaima responsabililor cu bugetul municipiului. Asurzim și ne înecăm în norii de catran, dar ochii înlăcrimați sclipesc de încântare. Întorși acasă, corpurile încă ne trepidează nervos, urechile repetă ca-ntr
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
de secole, Acolo am simțit veșnicia lui Blaga, Se scriau versuri și clopotele repetau tânguios, l-am văzut pe celebrul doctor de ulcere, era cam afumat, mergea la un congres internațional, prin preajmă era cetatea Porolissum, respira de milenii, trecut glorios, acolo femeile sunt blonde, au suflet și vorbesc cu accent cântat, ardelenesc. Mai la sud am văzut și casa lui Goga, Am umblat prin munții-nverziți, Am văzut Scărișoara, Iadolina, Târgul de fete, Zalău, ești o pagină pe care-o
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zalau.html [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
conduși de Magi, Ieslea s-o avem curată Pentr-o viața luminată! Grâul sa-mbrace ogorul În strai alb și Viitorul Pâinea bună și gustoasă S-o avem mereu pe masa! Pruncii să-i creștem frumos Pentru-n An mai glorios! Mâinile să ducă truda, Inima și mintea ruga, Iar picioarele cărări... Să uităm de resemnări! Hărnicia să ne fie Laitmotiv și bucurie, Frați uniți, când e mai greu Să-L cinstim pe Dumnezeu! Anul vechi gârbov și rece În alt
AHO, AHO, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1451591794.html [Corola-blog/BlogPost/375016_a_376345]
-
parcă dintr-o lume de dincolo de timp, inaccesibilă muritorilor de rând fără tălmacirea ei într-o cheie apropiată de înțelegerea noastră, dar niciodată mai prejos de strălucirea plumbului incandescent, pe care alchimiștii îl toarnă în forme fabuloase, inconfundabilul poet calcă glorios pe treptele mileniului trei la fel de firesc și „obosit” ca acum 135 de ani, când a văzut pentru prima oară lumina zilei. Face școala primară la Bacău, unde își termină gimnaziul și liceul, apoi se înscrie la Școala militară din Iași
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481841878.html [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
Petre Băleanu, Dinu Cernescu, Eugen Teodoru, Dan Necșulea, Cornel Todea, Alexandru Tocilescu, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Tudor Mărăscu. Am dorit să revitalizez un gen de mare succes și impact, o manieră clasică în haine noi, să mă adaug unei tradiții glorioase, singurului brand de mare și îndelungată tradiție - Teatrul de Televiziune.” Citiți interviul integral cu regizorul Dominic Dembinski pe site-ul www.TVR.ro: Dominic Dembinski - „Spectacolul a fost o provocare repertorială” - http://www.tvr.ro/regizorul-dominik-dembinski-despre-piesa-hedda-gabler-de-ibsen 5571.html Mai multe detalii
Alina Gherman: TVR 2 şi TVR HD difuzează luni spectacolul care a câştigat premiul Galei UNITER by http://revistaderecenzii.ro/alina-gherman-tvr-2-si-tvr-hd-difuzeaza-luni-spectacolul-care-a-castigat-premiul-galei-uniter/ [Corola-blog/BlogPost/339428_a_340757]
-
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dobriceni. File de istorie Domnia voievodului Matei Basarab (20 septembrie 1632 - 9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei naționale a românilor. Factor de stabilitate politică, descendent din Craiovești și înrudit cu Neagoe Basarab, el a avut cele trei însușiri care au caracterizat pe toți marii noștri voievozi: a fost viteaz, credincios și gospodar 1). Stăpânirea
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria armatei române de-a lungul timpurilor. Pe frontispiciul porții stătea scris cu litere mari aurite: ONOARE ȘI PATRIE. Aceste litere aurite te umpleau de emoție gândindu-te la trecutul glorios al oștirii române pe câmpurile de bătălie. A urmat vizitarea holului de intrare în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, unde am admirat tablourile marelui pictor cel ce a fost Sabin Bălașa, ce acopereau pereții sălii „Pașilor pierduți” cum era denumit acest
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
s-au răspândit germenii frumosului, pentru viitorii pași umani. (Ca un exemplu, doar în „Evanghelia Cerului - Zodii de poet” sunt citate motto-uri din peste 260 poeți vechi sau noi, de pretutindeni, fluviu de lecturi predilect poetice. Au, cine în „glorioasele” noastre zile se mai încumetă la astfel de luxuriant ... nărav?). Poetul Theodor Răpan are pasiunea căutării sensurilor ascunse, ori uitate ale Cuvântului, punându-le în vecinătăți și situații stranii, așezându-le, parcă, față-n față ori spate-n spate, pe
THEODOR RĂPAN ŞI POEZIA „EVANGHELIILOR” SALE de IOAN MAZILU CRÂNGAŞU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_mazilu_crangasu_theod_ioan_mazilu_crangasu_1392612351.html [Corola-blog/BlogPost/347311_a_348640]
-
prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
triumfulacestor prefaceri ce deschid ferestre.Și astăzi ne răsfrângem în împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi fiecare fibră scoate-un tunet,fiecare vorbă are o zămislire sonoră.Plămădiți suav
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Adevăr transformă și dă putere să-l iubească și pe vrăjmaș. Nu ei vor fi cei care vor iubi cu simțăminte sfinte, ci Isus, Adevărul va iubi prin ei. Și atunci când întunericul acestei lumi se va risipi, în acea Dimineață glorioasă, vor fi strămutați în veșnicie, pentru eternitate... Referință Bibliografică: Atunci când sentimentele, îngrijorările, slăbiciunile devin stihuri despre lacrimi și zâmbete / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_sentimentele_ingrijorarile_slabiciunile_devin_stihuri_despre_lacrimi_si_zambete_.html [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
noastre, El - Soarele ce se aprinde în oameni, făcându-i mici sori, El - Pâinea veșnic neprihănită și veșnic hrănitoare, Purtătorul nostru de grijă, El - Izvorul nesecat de apă vie, El - Infinitul, Eternitatea copleșitoare ce ne conferă și nouă un infinit glorios sau nu, O eternitate adâncă! Mai mult ce să-I cerem? Slăvit să-I fie Numele Lui! Puținul ce-l înțelegem e mult dacă vrem să-nțelegem Și de aceea am putea fără frică să răspundem: Mai degrabă noi nu
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472897407.html [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
însușită de fiecare din cei prezenți. Din nou elevii movileni, alături de dascălii lor, au ars pe rugul emoțiilor aceleași trăiri și sentimente pe care fiecare generație de români, de 157 de ani încoace, le trăiește când își amintește despre trecutul glorios al străbunilor. Cornelia Vîju Bibliografie: ( https://ro.wikipedia.org:) Referință Bibliografică: Privind înspre trecut... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1848, Anul VI, 22 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
crescută de mică să-mi iubesc țara, să-i apreciez pe cei valoroși și pot spune despre mine că sunt patrioata pentru că mă ghidez după roșu, galben și albastru. Susțin acest lucru în ideea că imnul mă fascinează, istoria noastră glorioasă mă fascinează și deasemenea obiceiurile noastre mă includ în povestea de mult uitată. Îmi plac sarmalele noastre unicate, îmi place mămăliguța cu tochitură și îmi place cum se distrează românul... cum nimeni altul nu o mai face. Suntem sute, mii
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
nici un limbaj... Ideal pentru ceea ce înmugurise și înflorea acum în mintea consilierei. Se opri brusc și odată cu ea se opri întregul grup. - Pot fi determinați să preia caracteristicile speciei noastre și fie identice propriilor noastre progenituri. Glaban scoase un strigăt glorios. - Pe toate galaxiile! Numai tu puteai să te gândești la așa ceva! Îți dai seama? Un program de repartizare în cuplurile care nu au progenituri. Keron-zon, administratorul rezervației își trecu ambele palme peste obraji: - Riscul... - Riscul există la tot pasul, mai
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
întreruptă cu valențe de Amin și Aleluia doar de gânguritu vreunui prunc în bratele mamei lui. Că așa am rostit si noi cu glasuri multe și domoale, că ne-am simțit purtați pe unda Harului Sfânt și învăluiți în aura glorioasă a iubirii cristice. Am surprins și un scurt dialog între doi vecini de scaun în timpul unei cântări solo : Esti localnic frate ? Ceva vechime în Belgia ai ? De care creștin ești, mai pașnic, mai așezat sau năvalnic și în clocot ? Un
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (1) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Zaharia_bonte_iosif_ton_la_zaharia_bonte_1366628550.html [Corola-blog/BlogPost/345958_a_347287]
-
va fi mereu încrederea. Așa spune legenda noastră! Ermit VIAȚA ETERNĂ A POEZIEI Ermit, cu cea mai pură și puternică încredere în credința ta îți spun că Poezia ta va continua să își viețuiască destinul. Indiferent cum va fi acesta, glorios sau năprasnic! Și cum ar putea să fie altfel, când Poezia ta, Poete, există încă din momentul Creării Universului? Însuși Creatorul, când a văzut câtă splendoare este în creația ta, dintr-o dragoste nemărginită, nedorind să o lase singură, a
POETUL ȘI VIITORUL POEZIEI SALE de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1462119487.html [Corola-blog/BlogPost/378344_a_379673]
-
tot răsucind problemele pe toate părțile mi-am zis cu regret: astăzi nu mai sunt europenii de altădată care proslăveau mitul culturii, al subtilităților și rafinamentelor de tot felul, care puneau preț pe ce era mai valoros din trecutul lor glorios. Moda, ținuta vestimentară, pălăriile, pantofii, parfumurile, multe elemente de cochetărie din perioada interbelică atingeau culmea rafinamentului în marile orașe europene precum Parisul, Viena, Londra... Chiar Bucureștiul nostru se bucura de o bună faimă, fiind recunoscut ca „Micul Paris". În Europa
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1456198486.html [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
cealaltă o orașului, unde se afla hotelul “Circus-Circus”, mă așteptam la niște mașini luxoase însă avea formatul camionului românesc “Steagul Roșu 101” de odinioară, cu capota și bordul prelungit în față, un fel de “Zil” sau “Molotov” rusești din anii “glorioasei” supuneri față de “străluminatul” vecin de la Răsărit, toată de culoare albă și curată fără dubii, cu șoferul care-ți lua bagajul și-l așeza conștiincios în spate, dădea bilete la mașină, cum o fac azi la noi ghișeele din autogări, el
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic și care-o cântă / pe la casa lor țăranii”) Un al doilea eseu dedicat marelui poet național „Mihai Eminescu și dragostea
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
înaltul, În care El ar vrea să locuiți! Mai este timp, mai este har, minune! Veniți pe calea-ngustă la Cristos, Căci Tatăl împlinește tot ce spune, Ne cheamă azi, pe mine și pe tine, Să ne-ndreptăm spre cerul glorios! Azi te gândește cum îți e umblarea? Ești un om sincer, ești un Anania? De ai simțit prietene mustrarea, Dă-i partea Celui Sfânt, căci ascultarea, E cheia ce deschide veșnicia! 26/05/16, Barcelona -Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Doar
DOAR LÂNGĂ TINE, DOAMNE SUNT ÎNTREG de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1464253344.html [Corola-blog/BlogPost/378968_a_380297]
-
arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
august 2012). Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Susține cu a Ta mână Coroana Română! Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Rai vesel pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]