571 matches
-
amuzante de cotidian, ca cele despre farmacista preferată sau despre casierele drăguțe de la magazinul din colț. Scriitura fragmentară i se potrivește autorului, modului său sprințar și șăgalnic de a trece de la o temă la alta, de la evocare la visare, prilejuind glose sau confesiuni, tulburătoare sau memorabile. Aș alege doar cîteva pepite. Astfel, sentimentul amoros e pus în legătură cu fenomentul cristalizării/decristalizării imaginat de Stendhal, de care Genette mărturisește că se simte mai aproape decît de Freud, cu o nouă hartă a tandrului
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1990-1991, înțelesuri, București, Editura Minerva, 1994. Anii treizeci - Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la Scăieni, București, Editura științifică, 1968. P.S. Continuarea cronicii la volumul lui Ioan Groșan în numărul viitor.
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
cititorul tânăr de azi poate afla din carte impresiile lui Fănuș Neagu, din 1980, despre un periplu european, părerile din 1983 ale lui Nicolae Manolescu despre G. Călinescu, prețuit fără echivoc, sau opțiunile poetice ale Anei Blandiana care, în 1984, glosa pe marginea deosebirilor dintre poezia apolinică și poezia militantă. Mai "actuali" sunt Z. Ornea, intervievat în 1993, și Mircea Cărtărescu în 1991, când își proba talentul de bun evocator al trecutului apropiat și de impecabil exeget al propriilor cărți în
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
În totul este un volum discret în dimensiuni și în tonul evocărilor, o întîlnire caldă, autentică cu un poet despre care în România cu siguranță se va scrie din ce în ce mai mult în viitor. Paul Celan, - Ochiul meu rămîne să vegheze, Versuri, glose, evocări, Caiet cultural 3, editat de "Realitatea evreiască", 144 p., f.p.
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
nostru. Note: 1. Cl. Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, 1994, p. 44 2. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, București, 1972, p. 146 3. A. de Tocqueville, Despre democrație în America, Vol. I, p. 49 4. Al. Zub, Eminescu. Glose istorico-literare, Chișinău, 1994, p. 32 5. V. Nemoianu, Despărțirea de eminescianism, Astra, 7/1990, p. 8 6. Șt. Teodorescu, Eminescu și noul umanism, Mișcarea, anul II, ian. 1993, nr. 1 7. L. Blaga, Vederi și istorie, Galați, 1992, p. 42
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de primit, dacă nu te-ai agăța de fapt cu înverșunare, cu disperare, cu toată puterea (atîta cîtă o ai) de viață, așa pustiitoare, goală de conținut, uscată, cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de te-ndeamnă, de te cheamă". Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă atîtea, numai că între dorinți și posibilități pare a se căsca un abis. Prizonier și complice al
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
mod curent, artiștii tineri continuă să rămînă în perimetrul genurilor consacrate și să ,,picteze" conform acelorași rețete tehnice, în fond lucrurile se schimbă decisiv. Pictura nu mai este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nu mai este nici o glosă pe marginea idealității sau o formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul și o tehnică de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează la șevalet
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
publică la Editura Crater volumul de versuri Vălul pământului, o carte de autor în care textul și imaginea se completează și converg. în ceea ce privește creația plastică propriu-zisă, G. Tzipoia a traversat, de-a lungul anilor, întregul parcurs de la experiențele figurative, de la glosele pe marginea unui model, pînă la disoluția formei clasice și reconstrucția ei prin mutarea accentului de pe realitatea exterioară pe realitatea pură a limbajului. Modern fără a părăsi convenția tabloului, diversificat fără a trăda continuitatea unor motive, riguros în construcția imaginii
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
accelerează. Deși, în mod curent, artiștii tineri continuă să rămînă în perimetrul genurilor consacrate și să ,,picteze" conform acelorași rețete tehnice, în fond lucrurile se schimbă decisiv. Pictura nu mai este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nici o glosă pe marginea idealității și nici măcar o subtilă formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul și o tehnică de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
în anumite minți deșănțare psihotică. Nu mai puțin periculoasă este și retragerea indiferentă, orbirea în fața violenței, frica de viață, de adevărul și măștile acesteia. Din mrejele ambiguității se țes și cele 6 tablouri ale piesei "Ulise în cal". Nenumărate sunt glosele, inclusiv cele dramatice, la celebrul cal troian, varianta lui Iosif Naghiu fiind una a confruntării între zelul războinic de cinic condottier al grecului Ulise și colportajul sarcastic al Ziaristului, pătruns și el în cal, purtător de mesaj pacifist. Piesa este
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
totuși, acela că a fost un critic de vocație. Fără ea, de fapt, nici nu prea ai ce "trage" în formule. Altfel spus, "Ťmetodeleť trec, iar Ťartať critică rămîne." În aceeași "mahie" dintre poezie și poetică, dintre evenimentul genuin și glosele (prea) tehnice îl găsim pe Valéry. Metoda lui Leonardo da Vinci, despre care a scris, pare să-i domine propria operă: Metterci molta fattica a creare cosa che sembrano fatte senza sforzo (Să trudești să creezi lucruri care să pară
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
să rămînă apărătorul unor principii destul de generale, cît să încapă în ele prefacerile literaturii din, în cazul lui Lovinescu, aproape jumătate de veac. Avantajul criticii "la zi", apărute dintr-un tipic al modernismului, acela de-a sincroniza, aproape, evenimentul și "glosa" lui, este posibilitatea de-a aplica, unui "set" de cărți apărute la mică distanță, aceeași "măsură". Lovinescu profită de el, fără să lase niciodată mulajul în care prinde formele literaturii să se întărească prea tare. Trecutul trebuie să se prelungească
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
la stâlpul infamiei. De aceiași reacție am avut parte și în 1993 la Focșani când la un simpozion Eminescu am afirmat că, după opinia mea, evoluția poetului național de la "antitezele cam exagerate", caracteristice începuturilor sale literare, la clasicismul Scrisorilor, al Glosei și al Odei în metru antic s-a datorat și influenței lui Maiorescu; atâta mi-a trebuit: parte din participanți, dascăli la diferite licee din județ, a reacționat cu indignare și mi-au servit lecția: poetul național n-a fost
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru limbaje diferite. Dacă universul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
Radu Popescu, pe Horia Lovinescu, pe Doinaș (cu singura lui piesă, foarte interesanta Brutus și fiii săi), pe Ștefan Zicher (o surpriză, numele acestuia nefiind menționat nici măcar de documentatul și malignul Marian Popa) și pe Nicolae Ionel. La final, trei glose despre trei comentatori ai teatrului antic: Alice Voinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Aram Frenkian. Ce se remarcă întâi și-ntâi e că metoda Alexandrei Ciocârlie scoate la lumină mai ales bucăți mai puțin discutate. Ceea ce e deja un plus. Apoi, deși
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
sigur pe scriitorii de care s-a simțit cu adevărat apropiat (Cervantes, Racine, La Fontaine, Goethe, Baudelaire, Fr.Jammes, Valéry, Rilke), examinîndu-i dintr-un punct de vedere cu totul personal, de frapantă originalitate. Cel care a putut scrie astfel de glose era un literat complet. Față de comentariile docte, dar academice și șterse ale unui Philippide, cele ale lui Pillat, sclipitoare, ne descoperă mult mai mult decît un amator cultivat. Nu-i de mirare că, fără prezumție, Pillat și-a schițat și
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > GLOSE DESPRE AVATAR Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului -SERIAL- Ce înseamnă să Ierți? Ce înseamnă să mergi mai departe, privind spre ceilalți și încercând să treci peste toate durerile pe
GLOSE DESPRE AVATAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381791_a_383120]
-
încerc să îmi urmez pașii destinului, și să fac bine, așa cum mi-am propus. Îmi aștern aceste gânduri, în speranța că vor fi destui care le vor înțelege și le vor urma, așa cum trebuie. Vă îmbrățișez, cu drag. Referință Bibliografică: GLOSE DESPRE AVATAR / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
GLOSE DESPRE AVATAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381791_a_383120]
-
unor emfatici autori prilejul lansării unor truculente tirade împotriva adversarilor de idei. De pe margine, ciracii unora sau altora, profită de norocul peste așteptări, ocazionat de babelizarea societății românești, răspândind în spațiul cultural contemporan articole, studii și teorii ”savante”, ori simple glose ocazionale, însă poansonate cu glazură livrescă, un bizar talmeș-balmeș de subțirimi și finețuri ideatice, redate într-un limbaj semidoct, un fel de ”păsărească evoluată”. Lor li se adaugă, în egală măsură, o altă categorie de conțopiști ai Internetului, să o
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
celor afirmate mai înainte și susținuți de consistența demersului auctorial din ,,Poemele ființei’’ (Ed. Art Creativ, București, 2015, format A5, 172 de pagini), avem temeiuri să afirmăm că Mariana Didu a avut temeritatea căprioarelor care pornesc în căutarea tigrilor, cum glosa Constantin Noica pornind de la constatarea că: Oriunde mergi, înăuntrul limbii, mergi cu ea cu tot și te lovești de propriile ei praguri. Ai vrea să vezi cuprinsul limbii, dar te cuprinde și te absoarbe ea, întocmai cum se întâmplă în
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de acest gen ale celebrului artist. Ca un demn elev al lui Tonitza și ca un mare desenator la rîndu-i, dar și ca un la fel de competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
epistolier face ca destinatarul acestor schițe să fie un anume distins André de Jollivet. Omonimia cu o parfumerie de lux e - din această perspectivă - onorantă. Analogia cu sir Aubrey de Vere e - între aceleași restricții - revelatoare. Cu sau fără asemenea glose, Ion Iovan a dat o carte care impune, chiar și acum, aristocraticul gest al pălăriei ridicate!
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
concesii" (pag. 17) Mi se pare potrivită o parcurgere a acestui fragment cu ochiul lipit de text: imagini naiv-ironice de stil administrativ alternează cu metafore mai curând edulcorate și se finalizează printr-un transfer bine strunit. E spațiu suficient pentru glose și adnotări simbolice: iernile scapă de inventarierea promisă printr-un subterfugiu inteligent; oricât de albe vor fi fiind ele, zăpezile nu pot avea nicicând memoria olfactivă a spumei de ras. Numai că nu aici, nu în exploatarea - cam fastidioasă și
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
Programul de luni (9 iunie) s-a desfășurat după același tipic: dimineață conferințe, seara recital de poezie. Colocviul matinal l-a avut ca moderator pe Gabriel Chifu și protagoniști au fost: Péter Esterházy - Limba/limbajul în secolul XXI; Ion Pop - Glose sumare pe o temă dată; Arnon Grunberg - O maladie numită viitor; Andrei Codrescu - Viitorul poeziei; Gabriel Rosenstock - Viitorul literaturii, literatura viitorului; Vitalie Ciobanu - La ce servește o cămașă pătată de sange?; Attila Bartis - Dimineață de maine; Andrei Kurkov - Literatura ucraineană
Festivalul internațional "Zile și nopți de literatură" ediția a VII-a Cu Orhan Pamuk la Neptun by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8392_a_9717]
-
lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina) și lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă. Ne-am străduit să adoptăm un sistem unitar de tehnoredactare a textelor, doar în unele situații (vezi, de exemplu, modul de întocmire a bibliografiei) preluând manieră de redactare specifică fiecărui autor în parte. Grație diligentelor organizatorilor
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]