1,076 matches
-
fără pic de pudoare intelectualista, că e îndrăgostit de gîndirea lui Lévinas. Universalismul că tandrețe și afecțiune, pentru care pleda Lévinas, se vede astfel, prin acest poate mărunt exemplu, fericit împlinit. Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere, glosar și bibliografie de Marius Lazurca, postfața de Virgil Ciomos, Editura Polirom, Iași, 1999, 288 pagini, preț nemenționat.
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
mereu, ca cimpanzeii, și umplu lumea de zgomot, chiar și când nu au nimic de spus”. (Înțelegem că o gorilă are despre cimpanzei părerea unui elev dintr-a șaptea față de unul, prost crescut, dintr-a treia.) În ajutor vine un glosar al cuvintelor „gorileze”, care obligă tânărul cititor să se gândească la cuvinte. Unele, precum libertatea - invocată des în această carte - pot răscoli ca o furtună oceanul vorbelor. Altele, magice, pot îmbolnăvi sau însănătoși - de exemplu, Ivan e brusc încurajat de
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
petrecut altfel și o putem spune sprijiniți de mărturia celor o sută de ani și mai bine (deci nu doar cincizeci !) câți au trecut de la reaua prevestire a lui E. Lovinescu. Marele critic s-a înșelat, nu avem nevoie de glosar pentru a înțelege O scrisoare pierdută sau orice text scris de Caragiale. Poate alții, prin alte părți și altcândva, vor avea nevoie, dar noi nu. Dimpotrivă totul, ca și odinioară, ne sună familiar, bine știut, vorbindu-ne limpede nu doar
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu au început să apară și la noi dicționare, glosare și enciclopedii cuprinzînd termeni comuni și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi al clișeelor fotbalistice ar trebui să cuprindă mai întîi denumirile metonimice pentru reprezentanții diverselor echipe naționale: desigur, "tricolorii" - "lista cu pricina a ajuns în mîinile fotbalistilor "tricolori""; "primul rezultat de egalitate obținut de "tricolori"" - care luptă cu
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
diverselor eforturi umane. sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
alcătuit o bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum era și firesc, vestitele programe literare și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț), o terminație atipică pentru un adjectiv. Nașpa nu e de găsit, deocamdată, în dicționarele generale. Nu a fost cuprins în primul glosar de argou apărut după 1989 (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993); e însă prezent în dicționarele specializate care i-au urmat: Nina Croitoru-Bobârniche, 1996, Anca Volceanov - G. Volceanov, 1998. A fost înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR2
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Rodica Zafiu Într-un număr recent al revistei Dilema (436, 2001) au apărut cîteva fragmente de glosar cuprinzînd cuvinte și expresii argotice, caracteristice mai ales limbajului tinerilor. Materialul în cauză (doar în parte nou) demonstrează printre altele imprevizibilitatea raportului dintre tradiție și inovație în limbajele argotice: cuvinte destul de vechi stau alături de altele cu siguranță foarte recente. Exemplul
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
Vede lovele, bididia!" (într-un articol al lui B. Lăzăreanu din 1923). Sensul argotic provine probabil din graiul muntenesc, în care chiar dicționarul academic (DA) atesta existența unui uz metaforic pentru substantivul bididiu - "om mic, puțintel, dar sprinten la treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în mediul deținuților. Sensurile contextuale nu
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
Rodica Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectivă și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea xeroxată a manuscrisului în chirilice de la 1746. O carte citată adeseori, dar rareori consultată, ajunge acum
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
exclusiv textului maiorescian, reprodus ca atare după manuscrisul caietelor, așa cum s-au păstrat ele până în zilele noastre. Alături de notele exasperant de detaliate (o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice de nume și de unul de locuri, această secțiune completează instrumentele filologice pe care editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
regimul comunist. Cele cinci sute de pagini de documente editate de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan și Mirela Matiu sunt însoțite de o sută cincizeci de pagini de studii lămuritoare, aparținând primilor doi cercetători, într-un volum încheiat cu un glosar de termeni utilizați de Securitate, alcătuit de Cristina Anisescu. Volumul "Partiturile" Securității. Directive, ordine, instrucțiuni (1947-1987) e un fel de introducere în securistologie, o disciplină care, deși nu a fost până acum numită astfel, își are specialiștii săi respectabili, situați
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
sonoritatea aspră, de geamăt surd, produsă de asocierea grupului consonantic mn cu africata ț, efect întărit de accentul pus pe prima silabă, creează impresia unui icnet dureros, născut într-un trup înțepenit". Asemenea observații și comentarii sunt continuate în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări speciale în paza temnițelor, termeni desemnând pedepse, instrumente de tortură, unelte de supliciu, numeroasele sinonime ale termenului temniță. Cartea este, totodată, un omagiu al atâtor etnologi care au
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă nu apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
mort, mușamat, pernă etc. Din această serie, termenul coajă are o mare stabilitate: a fost atestat la 1906 (într-un articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30 (în micul glosar al lui V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936) - și pare să circule și azi, fiind înregistrat în glosarul lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30 (în micul glosar al lui V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936) - și pare să circule și azi, fiind înregistrat în glosarul lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). Într-unul din recentele dicționare on-line de argou, sensul e cuprins și ilustrat printr-un exemplu: "i-a tras
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric propus de critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
literar și bibliolog. Între anii 1963-1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din București, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de limba română din lume. 8. Gheorghe Bulgăr - Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români. Antologie, studiu introductiv, comentarii, glosar. Prefața de Perpessicius. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1966. 9. Marin Bucur - Ovid Densușianu [București], Editura Tineretului, [1967], 352 pagini. 10. Jean Boutière - Viața și opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere și prefață de Const.
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]