91 matches
-
făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de autostimă și de confirmări exterioare, și care încearcă de multe ori să-și construiască prin limbaj o identitate mai bună: e deci firesc faptul că recurg
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
dominant, constituindu-se într-un mijloc autorizat de răspândire a devierii. Eroarea de definire a apărut în Dicționarul limbii române moderne (1958) și a fost propagată prin Dicționarul explicativ (DEX), în ambele sale ediții (1975, 1996), în care condescendent primește glosarea "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil", iar condescendență are ca prim sens "purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență". Doar pe locul al doilea, cu precizarea "peiorativ", apare
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
lor, textele sunt însă dezechilibrate. Intuițiile excelente, pasionale și pătrunzătoare, pe care le are cu privire la literatură, deseori mult mai inteligente, mai dense și cu o deschidere transdisciplinară care se refuză multora dintre profesioniștii noștri într-ale fenomenului literar coexistă cu glosări metaforizant-prețioase, "subțirele", cam expediate sau plicticoase căci ocazionale. Cea mai mare parte a "odelor și elegiilor" închinate scriitorilor români nu meritau recuperate din reviste, deși ca exerciții de admirație au noblețea lor. Din substanțialul cuprins, am ales în cele din
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
cu cineva) în vederea unui anume scop, a aranja lucrurile" (uz reflectat de enunțuri aluzive de genul: "stai liniștit: am vorbit cu el"). Termenul duma apărea în Grammaire de la langue rommane des sigans a lui J.-A. Vaillant (Paris, 1861), cu glosarea "raison, parole" și cu exemplul "duma dao romanes" ("je parle romančçhe" ș"vorbesc țigănește"ț). L-au discutat și Al. Graur ("Notes sur ŤLes mots tsiganes en roumainť, 1936) și A. Juilland ("Le vocabulaire argotique roumain d'origine tsigane", 1952
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
a adaptării, a sensibilității lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale de a găsi corespondențe de expresivitate populară. Cazul e interesant, pentru că piesa Kir Zuliardi e din 1852 ( Opere, VI, p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă de argou românesc, publicată de N.T. Orășanu, la 1860, în Coarnele lui Nichipercea, și reluată peste un an în volumul Întemnițările mele politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G.
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Austria, "națiunea culturală", iar, pe de altă parte, Danemarca "națiunea pragmatică". Tabloul fiecăreia din aceste țări (de fapt al "sufletului" lor) este alcătuit atent, după un principiu poliedric, din fragmente de jurnal, din însemnări răzlețe dar esențiale, din adnotări și glosări pe marginea unei lecturi sau doar a unei sugestii. Stilul devine analitic, asociativ, uneori liric, autoarea nerefuzându-și subiectivismul, derutele sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă cu ideea că pot exista națiuni care
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
potrivit lui Stelian Mateescu. A fost acest personaj un excepțional congener al lui Mircea Eliade, și apreciat de acesta fără rezerve, cum se vede în Memorii. Un spirit febril, obosit prematur de o prea mare încordare, poliglot și gânditor original în glosarea filosofiei clasice, religios și agresiv în receptarea suprarealismului etc. etc., Stelian Mateescu a sfârșit într-o ireparabilă tulburare mentală. Medalionul scris de Florin Faifer este excepțional. Scurt și cuprinzător. La antipod se situează eseul "Confidenta", care nu e alta decât
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
spațiu, se concentrează maximum de suferință și crimă" (vol. II, 416). Sentimentul apocaliptic rezonează cu cel din romanele lui Dan Stanca. Romanul mustește de polemici ideologice, posibil a fi conspectate și comentate marginal. Direcția cea mai fertilă ar fi în glosarea lui Marx, de la situația de clasic al... marxismului și al revoluției mondiale la contrariul ei, adică "Marx, un antimarxist consecvent și periculos" (II, 325). Astăzi, la noi, numai Ion Ianoși ar fi în măsură să ne arate felul în care
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
definit ca "profond, intime, inconscient (opposé a refléchi)"; corespondentul englezesc visceral are, în Concise Oxford Dictionary (1999), sensul secund "relating to deep inward feelings rather than to the intellect"; în fine, într-un dicționar italienesc (Zingarelli 1995), pentru adjectivul viscerale glosarea este "adînc înrădăcinat, dar nemotivat rațional". Dicționarele citate sugerează posibilități de aplicare pozitivă sau negativă a termenului, în funcție de rolul pe care o cultură îl atribuie laturii raționale, intelectuale a comportamentului; se înclină, în mod evident, către evaluarea negativă. Cu cît
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
1905.31 se aplică numai produselor având un conținut de apă de maximum 12%, în greutate, si un conținut de grăsime de maximum 35%, în greutate (pentru determinarea acestor conținuturi nu trebuie luate în considerare materiile utilizate pentru umplerea sau glosarea biscuiților). 2. Subpoziția 1905.32 nu cuprinde vafele sau alveolele cu un conținut de apă peste 10% în greutate (acestea se clasifică la codul tarifar 1905.90.40 ) ┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │ Codul │ Denumirea mărfii │ UM │ Txa │ │ tarifar │ │ supl │vamală│ └──────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 19.01 Extracte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
aceluiași cuvînt (ca și ogeac și hogeac), tratîndu-le ca și cum ar fi entități separate. În Anca și George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (1998), oha apare ca pronume nehotărît cu sensul "nimic" și ca adverb cu glosarea "deloc; nicidecum; nu", iar hoha e caracterizat ca pronume negativ țigănesc, însoțit doar de explicația "nimic". În același dicționar, ca și în T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993) și în Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou (ediția a doua, 2003), pe
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
la G. Baronzi (în 1872). Baronzi îl folosește și romanul său Misterele Bucureștilor (1862), într-un dialog între hoți: "ș-apoi să-i potrivim o pontoarcă la pițigoi" (unde pontoarca e explicat în notă "cheie", iar pițigoi - "lacăt"). În primele glosări, pontoarca apare cu sensul general "cheie"; după o pauză destul de lungă, o regăsim în glosarul lui V. Cota (din 1936), cu explicația "cheie falsă", ca și (în forma de plural pontoarce), cu sensul "pachet incomplet de cărți de joc". Sensul
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
provine din libertatea mișcării și a cuvântului, din simetrie și limpezime, din slujirea adevărului adevărat. Insistă Sebastian: e o noblețe a scrisului zilnic, profund, îndrăzneț, fără ostentație, după cum există și gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie", glosările festiviste, precum și subiectele "ursuze și sterpe", "dezolante din fire", cu "muză mediocră și trivială", care meschinizează scrisul și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase, punându-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
au confirmat circulația și stabilitatea, mai ales în mediul interlop: "Adu drojdia să ciocnim cu bidiviul!" (E. Barbu, Groapa 1974: 53). Transferul semantic s-a produs, evident, printr-o metaforă destul de simplă, bazată pe analogia dintre animalul tînăr și persoană. Glosarea din Dilema ar părea să indice o schimbare de sens; totuși, dacă un termen poate să însemne atît "fraier" cît și "șmecher", e aproape sigur că în realitate înțelesul său e unul general, care capătă accepții mai restrînse în funcție de context
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
ilustrări interesante, dar destul de obscure, pentru ambele construcții: una preluată de la Iordache Golescu - „Amorul pă picior să vede foarte ușor” (Zanne, vol. VIII, p. 17) - și una din Anton Pann: „Prieteșugul judecătorului e pe genuche” (vol. V, p. 368, cu glosarea „adică nu există”); alte variante ale acelorași formule sunt legate de imaginea turcului: „la turc dragostea e pe genuchi” și „prietenia turcului e prietenie pe picior” (vol. VI, p. 416-417). Pentru lămurirea acestor ultime zicători, Zanne trimite la Letopisețul lui
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
e, probabil, rezultatul unui joc de cuvinte: al unei apropieri formale care poate să amuze tocmai prin inadecvarea ei, prin confuzia intenționată (deși nu este exclus ca pentru unii să fie vorba de o confuzie reală). În internet circulă deja glosări, explicații și ilustrări ale formei - „Ice Age 3 rulează (i.e. rules)" (teampit.wordpress.com); „Ai fost, bă, la concertu' de aseară cu Iris ?- Clar, Iris rulează! (dicționarurban.ro) -, discuții semantice și etimologice și chiar reacții de enervare: „ ce, măi copii
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (2006), cu glosarea „de plăcere”, „pe gratis, fără bani, de pomană”, atestă o lărgire a sensului și a uzului său. Explicația e foarte corectă; nu la fel de justificată mi se pare încadrarea expresiei între argotisme. În secolul al XIX-lea, când termenul amor se
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o explicație ideologică: "(reflectînd concepția claselor exploatatoare, despre familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975) paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare se vede în tratarea sintagmelor om (sau femeie) de lume: în DLRM - "persoană din clasele exploatatoare, considerată în cadrul acestor clase că distinsa, manierata etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
La afirmația lui Al. George cum că se simte mai apropiat de "generația războiului" decât de "leatul" său, Cornel Regman observă că mai degrabă este vorba despre o "înrudire cu Șerban Cioculescu, urmaș direct al școlii lovinesciene, prin pasiunea pentru glosarea faptelor de istorie literară (...), cu precizarea că la înaintaș, implicarea susținută a eului, cu toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
bani, de putere, și de alte acareturi" (9am.ro). Singularul se folosește într-adevăr și cu sensul de "lucru fără importanță, fără valoare": "și nu ai cum să compari o capodoperă cu un acaret" (forum.bugmafia 93.ro). În fine, glosările trimise de colaboratori pe site-ul dicționarului de argou on-line 123urban.ro ilustrează două posibile evoluții semantice recente ale termenului; una mi se pare mai curînd accidentală, fiind rezultatul confuziei între formele unor cuvinte mai puțin cunoscute de vorbitori: acaret
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
documentate, fiecare dintre acestea cu o întreagă serie de subdiviziuni, dar și indicii tematici de la finalul fiecărui tom), așa de atent redactate filologic (citarea exactă a sursei, indicarea, printr-un semn grafic suplimentar, a contextului cultural din care provine proverbul, glosarea acestuia, alăturarea variantelor și, câteodată, chiar a unor echivalente străine), Proverbele... par că eșuează, mereu, altundeva decât te-ai aștepta. Textul lor este un adevărat labirint în care nu ai primit firul Ariadnei. În consecință, te poți descurca pe traiecte
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
e lipsită de noimă." (262). Critica de întâmpinare a suferit și a greșit. ținută europeană au stilisticienii, poeticienii, structuraliștii, naratologii, hermeneuții, semioticienii și... textualiștii (264). După această evaluare disociativă, asocierea deziluzionantă cade ca o ghilotină: "Din parafrază și din simple glosări mediocre în marginea unor texte se constituie cele mai multe Ťreușiteť critice, iar asimilarea metodologiilor structuraliste și poststructuraliste dădea doar un lustru banalităților." (262). Teoria rămâne impersonală și neadecvată. Autorul Iluziilor o înlătură ferm, ca pe un balon de săpun. "Aparatul teoretic
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
devenit concurente lexicale puternice pentru a vrăji și vrăjeală: cuvinte care continuă să circule în limbajul familiar-argotic, dar tind să se specializeze pentru situațiile sentimental-erotice. Nu așa stăteau lucrurile cu un secol și jumătate în urmă: a vrăji apare - cu glosarea "a spune" - chiar din primele atestări ale argoului românesc, în listele lui N. Orășanu, în 1861 și G. Baronzi, în 1871; personajele lui Baronzi, din Misterele Bucureștilor, îl folosesc: ("Iacă ce vrăjește Coman...", 1862: 131). Până la urmă, verbul a aburi
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
carne“ și de regionalismul sorbitură „zeamă, supă, ciorbă“, printre sinonimele lui supă, pe care DEX îl explică prin „fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc.“. După cum se vede și din glosări, diversele cuvinte citate aici nu sunt sinonime perfecte și nu au aceeași răspândire. Zeamă, care există și în aromână, este cel mai vechi dintre ele (apare în Învățăturile lui Neagoe Basarab, la începutul secolului 16). Este un cuvânt moștenit în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]