93 matches
-
cum sunt în genere cele romanice), la domnia celor răi. Elementul rău e izvorul voinței, energiei, puterei - el ajunge la guvern căci vrea s-ajungă, ceilalți, înșelați prin succes și fraze, sunt dominați și duși fără de voință pe marea întîmplărilor. GNOSEOLOGIE ["CÎND CINEVA A PĂTRUNS O DATĂ PE KANT"] 2287 Da! orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă. Este ciudat, când cineva a pătruns o dată pe Kant, când e pus pe același punct de vedere atât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putea fi și totală, plecînd de la obiectele de cunoscut, prin obiectivitatea și extensivitatea studiului asupra existenței, prin necesitatea unei cunoașteri cît se poate de enciclopedice și de sintetizate. Creația rosminiană se vrea astfel cît mai completă și în armonie cu gnoseologia, cu metafizica și morala, dezvoltînd în acest fel o doctrină originală a istoriei, a dreptului, a societății și a educației. Politica a constituit pentru Antonio Rosmini o preocupare încă din tinerețe, filosofia îl va ajuta să înțeleagă mult mai bine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că orientarea gândirii germane în direcția formulei kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia inferioară), este urmată de cea a lui Johann Sulzer, care propune două facultăți autonome, der Verstand (intelectul, răspunzător de stiinte, arte mecanice și legi) și das sittliche Gefühl (sentimentul moral, referință principiilor de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia inferioară), este urmată de cea a lui Johann Sulzer, care propune două facultăți autonome, der Verstand (intelectul, răspunzător de stiinte, arte mecanice și legi) și das sittliche Gefühl (sentimentul moral, referință principiilor de comportament și a artelor frumoase), iar apoi
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la caracterul "nelămurit" al modului intuitiv de cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific artei poetice, în termeni pe care Kant nu a ajuns să-i formuleze însă niciodată la fel de limpede: Mijlocul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
rolului factorului lingvistic în procesul de cunoaștere nu emite nici un fel de observații nicăieri (din Antropologia, § 38, se desprinde că semnul este doar un custos, un custode al conceptului, un substitut al reprezentării originare a obiectului). O lipsă curioasă a gnoseologiei sale, într-o epocă în care acest aspect nu era deloc necunoscut sau neglijat. (A se vedea, spre exemplu, Silvano Tagliagambe, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
reușește mai bine să lovească în ideologia de stânga, dând impresia că el însuși este un gânditor de dreapta, pe când, în realitate, descinde din Noua Stângă Americană, pe care o combate. Mișcarea îndrăzneață executată de Patapievici pare a veni dinspre gnoseologie. El se-ntoarce la teza platoniciană a existenței celor două lumi: una vizibilă, alta invizibilă. Postmodernitatea, reprezentată de omul recent, creatură a noii paradigme antropologice, a eliminat dimensiunea invizibilă a lumii, care ține de sacru, instalându-se comod numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în care trăim e lipsa caracterului. Or, a învăța e a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cum pot căpăta niște judecăți, care nu-și au izvorul în experiență, adică apriori și care nu sunt nici deducții logice, deci propoziții analitice, dreptul de valoare de cunoaștere obiectivă, respectiv judecăți sau propoziții sintetice. În această problemă, fundamentală a gnoseologiei kantiene, sunt implicate distincțiile dintre analitic și sintetic, a priori și a posteriori. Prima distincție are o natură logică, iar cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
coordonata subiectivității în alchimia omului de geniu. Când spune că știința este "o vecinică corectură", se subînțelege că ea, prin dialectica autodepășirii, "se hrănește secol de secol prin paradoxii"; sugestie care-i amintește lui Theodor Codreanu de epistemologia deschisă din gnoseologia lui Gaston Bachelard, de la mijlocul secolului XX. Despre Archaeus, se constată inechivoc originalitatea gândirii eminesciene. El "închide într-un singur focar reminiscența conștiinței în genere kantiene și, totodată, noumenul, calea de acces către el fiind conștiința individuală, lucru de neconceput
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
muncitorească, apoi a venit la catedră la domnul Stere. Popescu Tiberiu era la secția de Pedagogie, un profesor foarte bun. S.B.: Dar cu Celmare ați avut. D.T.: Da, era absolvent de filosofie, preda materialism dialectic și istoric la Fizică și gnoseologie, la Filosofie. Pe Celmare l-am avut la seminarii un semestru. Doctoratul l-a susținut cu Petre Botezatu. S.B.: Pe Baciu Mihai l-ați avut profesor? D.T.: Baciu Mihai nu mi-a fost profesor. A fost șef de promoție în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
timp platonist și nominalist de inspirație occamiană. Dincolo de rezolvarea acestei chestiuni, important este faptul că tensiunile au apărut atunci când Varlaam a început să se pronunțe în chestiuni teologice. A făcut-o pe de o parte atât pentru a respinge demersurile gnoseologiei teologice apusene, cât și pretenția de a demonstra purcederea Duhului Sfânt de la Fiul, a latinilor, iar pe de altă parte ca respingând în genere posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu să suspende orice controversă pe tema filioque. Era o soluție pentru unirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
7. Calea cunoașterii. /V Intre catafatic și apofatic Cristalizarea filo sofiei bizantine a fost chiar de la început marcată de paradox. Afirmarea existenței la modul Persoanei a divinității a implicat consecințe dramatice în ceea ce privește felul în care se puteau trasa cadrele unei gnoseologii. S-a născut o întreagă serie de întrebări asupra felului în care se poate apropia omul de cunoașterea Realității Ultime, căci chiar textul care oferea temeiul oricărei încercări în acest sens, Evanghelia, stă între afirmațiile că pe Dumnezeu nimeni, niciodată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare a aspectelor legate de gnoseologie era găsirea unei formule de echilibru între ceea ce reprezintă theologia și oikonomia divină. Teologia are referință la ceea ce se poate spune despre Dumnezeu considerat în El însuși, aspectul iconomic fiind legat de dimensiunea creației lumii și a lucrării de răscumpărare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unei ființe dincolo de ea, a unei ființe inaccesibile. Este meritul lui Dumitru Stăniloae de a atrage atenția asupra faptului că apofatismul bizantin nu se suprapune pe ideea de teologie negativă, pe această cale aducând o corecție interpretărilor care vedeau în gnoseologia bizantină existența unui apofatism radical, în accepțiunea de via negativa, cum este lectura pe care o face Vladimir Lossky sau Christos Yannaras textelor Răsăritului. Stăniloae afirmă că o atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o Realitate Personală, care dă putința înțelegerii, sau mai bine spus a simțământului că față de aceasta raportul este întotdeauna acela al unei comuniuni conștiente. Deci nu este aici cazul unui abandon al cunoașterii raționale în apropierea de telos-ul suprem al gnoseologiei bizantine, întrucât caracterul personal al divinului are o dimensiune încărcată de pozitivitate, ține de tărâmul relației. În ultimă instanță, actul de cunoaștere stă sub o instanță a pozitivității, dar preferabil este termenul de unire celui de cunoaștere, pentru a descrie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ierarhiei. Un motiv constitutiv al scrierilor lui Dionisie Areopagitul, tema ierarhiei, nu era nouă pentru lumea bizantină, căci reprezenta o moștenire vie grație tradițiilor de inspirație neoplatonică. Este însă o manieră de înțelegere și interpretare ce traversează atât ontologia, gnoseologia, etica dar și doctrina socială sau ideologia bizantină în posteritatea lui Dionisie. Autorul cunoscut sub numele de Dionisie Areopagitul, și a cărui identitate și plasare temporală este controversată, este cel care a conturat o înțelegere ierarhică nu doar a organizării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
el ilustrează parabola transcedentării imanenței prin traversarea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, o parabolă a devenirii umane. Astfel, numele personajului și, implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dialectic la un nivel superior, fapt din care rezultă că una nu poate exista fără cealaltă, deci ambele formează un tot unitar. În concepția hegeliană, fenomenologia spiritului se ocupă atât de problemele de bază de ordin epistemologic (ca parte a gnoseologiei, adică cea care studiază procesul cunoașterii, așa cum se desfășoară în cadrul diferitelor științe), cât și de ordin etic și istorico-filozofic. Un rol deosebit în concepția hegeliană l-a jucat conceptul de conștiință de sine, care conține perspectiva dialectică a exploatatorului și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
din vestul Europei, țări în care, în mare parte, statul este declarat laic. Bineînțeles că la enunțurile împotriva importanței pe care o poate avea pentru societate gândirea socială a Bisericii și gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din punct de vedere sociologic, argumentele curente astăzi în științele sociale și politice în favoarea posibilității concrete ca gândirea socială creștină să fie un ghid etic al practicii nu sunt
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Revoluției din Anglia ă1826-1827), unde își exprimă ferm idea lul unei „monarhii burgheze“. HELVÉTIUS, CLAUDE ADRIEN ăParis, 1715-Versailles, 1771). Filozof. Autor al unui sistem materialist mecanicist și senzualist expus în Despre spirit ă1758), Despre om și Fericirea ăpost. 1772); în gnoseologie afirmă primordialitatea senzației, la care se reduc sufletul ăfacultatea de a simți), memoria ăreactualizarea senzațiilor trecute) și spiritul ăfacultatea de a judeca, intelectul); concepe omul ca supus legii naturale conform căreia interesul individual este mobilul permanent al acțiunilor sale, problema
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pentru o mai bună înțelegere a filozofiei limbajului la Vico, problematizările acestuia trebuie prezentate într-un dublu cadru interpretativ: mai întâi ex negativo, pe fundalul unei scheme a treptelor cunoașterii propuse de Leibniz, si apoi în manieră pozitivă, în cadrul propriei gnoseologii a lui Vico" (Coșeriu, 2011, p. 352). Ceva mai departe, comentându-l tot pe Vico, Coșeriu atinge o problemă fundamentală a hermeneuticii, aceea de a interpreta într-un mod creator anumite texte: "Este cel care interpretează obligat de a se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mister și pentru revelare"185 definește sau împlinește modul ontologic al omului. Această existență duală a omului nu a fost gândită ca o antinomie, ci mai curând ca o complementaritate. Însă, ea conține o tensiune de tip antinomic ce alimentează gnoseologia blagiană 186. Situându-se concomitent în două orizonturi, omul așează cele existente în două ordini diferite, pentru care există tipuri radical diferite de explicație și semnificații separate. Pe de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de altă parte sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]