587 matches
-
război: Mistagogia, apărută în 1944 în Revista teologică de la Sibiu; al doilea și al treilea volum din Filocalie, consacrate în întregime scrierilor Părintelui bizantin. Al doilea volum, apărut în 1947, conținea cinci scrieri: Cuvântul ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice (gnostice), Întrebări, nedumeriri și răspunsuri și, în sfârșit, Tâlcuire la Tatăl nostru (Orationes dominicae breuis expositio). În volumul III, apărut în 1948, au fost traduse și comentate Întrebări către Thalasie (Quaestiones ad Thalassium). Aici, ca și pentru Pseudo-Dionisie, tânărul profesor din Sibiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu două texte apărute în colecția Analecta Bollandiana216și un al treilea din Revue de science religieuse (1937); H. Staubinger, cu cartea sa despre hristologia maximiană, din 1906; Urs von Balthasar, cu monografia La liturgie cosmique, plus un articol despre Capete gnostice, unde propune o cronologie a scrierilor lui Maxim etc. Chiar dacă se declară în dezacord cu tezele lui P. Viller 217 și I. Hausherr 218, care, în opinia lui, ar pune un accent prea apăsat pe influența lui Origen și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
canonice și apocrife. C.B.: Din nou trebuie denunțat un amalgam. Am publicat prima ediție a Evangheliilor apocrife acum zece ani. În acest volum am ales anume acele texte din care s-a plămădit Tradiția ortodoxă, lăsând altora, competenți, recuperarea textelor gnostice. Dacă scoatem din literatura creștină Protoevanghelia lui Ioan sau Discursul lui Ioan Teologul, nu mai rămâne absolut nici o mărturie despre nașterea Fecioarei Maria sau despre Adormirea ei, două episoade reprezentate în mai toate bisericile ortodoxe. Canonul după care citim astăzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
verset din Evanghelia lui Iuda nu susține această interpretare, propusă oarecum sub presiunea modei actuale. C.B.: Dimpotrivă, textul vorbește despre Iuda ca despre un daimon, cuvânt care are un sens strict negativ, de „demon”, ca în toate textele creștine, inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, „platonician”, cum forțează nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în toate textele creștine, inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, „platonician”, cum forțează nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul și martiriul sunt rătăciri ale neinițiaților, ale „oamenilor materiali”, ale falșilor creștini. Ei nu cred decât în sacrificiul spiritual și în învierea sufletească. Așadar, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cea a lui Barnabas, au fost excluse, în favoarea celor patru pe care le cunoaștem acum, semnate de Matei, Marcu, Luca și Ioan. De atunci încoace, însă, diverse alte texte „biblice" au fost descoperite, precum manuscrisele de la Marea Moartă sau evangheliile gnostice, toate producând îngrijorare în rândul înalților oficiali ai bisericilor creștine. Vaticanul a solicitat autorităților turcești să îi permită examinarea documentului aflat în Turcia și analizarea lui în cadrul instituțional al centrului catolicismului. În anul 2000, anunțul descoperirii documentului a fost catalogat
Evanghelia după Barnabas. Adevărul nespus despre Iisus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62273_a_63598]
-
viziunea „ultimului Culianu", care propune revelator o metodă universală de înțelegere a omului, a lumii și implicit a tot ceea ce stă sub semnul creației umane, al culturii. Pornind de la intenția de a găsi o nouă metodă de sistematizare a miturilor gnostice, Culianu ajunge să ofere un răspuns cu privire la modul în care sunt configurate și funcționează facultățile noastre cognitive și, în regim secund, cu privire la modul în care sunt generate toate sistemele (și implicit lumea, ca proiecție reflexă a „jocurilor minții"). „Acolo unde
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
parte, lentoarea revoluției astrului îi înzestra pe nativi cu indolență, ceea ce-i făcea să fie considerați stăpâni ai plumbului și ai răcelii. În Saturn și Melancolia, Raymond Klibansky, Erwin Panofsky și Fritz Saxl realizează un adevărat tabel mendeleevian de esență gnostică al atributelor melancolicului, iar o parte din ele se află diseminate nu doar în personaje precum Justine și sora ei, Claire (Charlotte Gainsbourg), ci și topite în atmosfera care înconjoară castelul. O frontieră invizibilă o împiedică atât pe Justine, cât
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
etc., analizele formează un corpus fascinant: în Legendele lui Gustavo Adolfo Bécquer se identifică fantasticul romantic, care umple locul lăsat de transcendența izgonită; în proza lui Márquez, vechile mitologii mexicane nahuatl potențează elementele „angoasei fantastice”; după cum o lectură în cheie gnostică a unui roman de Seferis duce la uimitoare concluzii sau o analiză comparată a prozelor lui Carlos Fuentes și Mircea Eliade descoperă că „spațiotemporalitatea alternativă” se lărgește printr-o „nouă dedublare a misterului”; sunt descifrate semnele lăsate de Kavafis în
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
o severitate caracteristică a dicțiunii, avem a face aici cu o mixtură între spirit și materie, cu o plasmă în care poeta își poate înscrie mai convenabil confesiunile. Între postura spiritualilor și cea a hileticilor, spre a apela la conceptele gnostice, se află o zonă intermediară, spiritual-materială, extrem de rodnică pentru inspirație deoarece reflectă inadaptarea la sine a ființei, punerea ei în problemă. Incapabil de o identificare cu extazul dar și respingînd tentația unei culturi provocatoare a derizoriului, eul poetic în discuție
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
romanul de față, indispensabilă cititorului, în sensul că dezvăluie conotațiile mitologice ascunse în configurarea acțiunii și a personajelor, iar alta în recenta carte de eseuri, Un caftan pentru Don Quijote ( Ideea Europeană, 2011), o nu mai puțin profundă descifrare în cheie gnostică. Fiecare sistem simbolic ar putea fi urmărit în finalitatea sa, până când sugestiile și derivațiile multiple s-ar anula reciproc, dacă nu ar avea o coeziune supraimagistică, dincolo de orice figurare plastică. De pildă, imaginea inițială, a apei individuale vărsate în fluviu
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
în calitatea-i de Rău, de cădere catastrofală, satanică, ci prin detectarea unui sîmbure de Bine în constituția sa care, la o privire sagace, își poate revela o complexitate într-o anume măsură salutară. Precum în vechile credințe persane sau gnostice, Răul și Binele se amestecă în interiorul aceluiași principiu. Iată un comentariu fie și vag absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
amănuntele inedite legate de portretul lui Iisus Hristos. Recomandăm cititorilor articolul lui Sever Voinescu din Dilema veche (numărul din 28 aprilie-4 mai 2006), din care cităm un scurt pasaj: "Pentru avizați, însă, Evanghelia după Iuda nu aduce nimic nou. Ideile gnostice din Egiptul timpuriu creștinat sînt, în mare, cunoscute. Se știe despre sectele creștine care întrețineau cultul lui Cain, cultul lui Iuda, cultul Evei etc. Ceea ce ne spune Irineu despre secta de la care emană Evanghelia după Iuda este, vedem acum, riguros
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10672_a_11997]
-
forurile ecleziale din România, după înscenarea piesei teatrale Evangheliștii. Analogia, oricât de tentantă, nu rezistă. Jurnaliștii danezi au indicat prin deriziune o realitate istorică palpabilă. Alina Mungiu a invadat în schimb, cu perfecta vocație a derizoriului, tema clasică din textele gnostice ale primelor veacuri creștine care viza relația (evident ,suspectă") între Logosul emanat și ipostazele - cosmice sau terestre - ale feminității. N-a existat o singură recenzie (aici la doar cele pozitive mă gândesc) care să fi evocat umorul copios din scriitura
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
punctului de pătrundere în altă lume, e acel small clue care declanșează acțiunea și, concomitent, meditația, ca o cheie între aventură și spiritualitate), Coelho încearcă să facă să creadă cititorul - folosind parțiala apropiere de realitate, existența manuscriselor de la Nag-Hammadi, textele gnostice păstrate la Muzeul Copt din Cairo, un pergament din 1307, „găsit de Sir Wilkinson în 1974”, considerat a fi unul din textele care trebuiau să facă parte din Noul Testament (și nu a fost inclus de către „un grup de episcopi adunați
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
de Filosofie îl îndemna să caute întotdeauna la adânc, să nu se mulțumească nici în credință, nici în știință cu suprafața lucrurilor (adică să repete sau să recite așa, fără să înțeleagă ceea ce vede, și la Biserică și în viața gnostică, în viața de cunoaștere), ci să aprofundeze, să înțeleagă totdeauna totul, așa îl îndemna acest profesor, pe care el îl recunoaște mai târziu ca pe unul dintre formatorii lui. În anul 1922, după Primul Război Mondial când el a fost
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
dacă vrei să vezi și să te bucuri de razele soarelui. Altfel umbra muntelui de necredință din fața ferestrei nu se mai mută din loc. • În eonul spiritual post-creștin se manifesta tot mai activ un „paraclete” străin, un duh de sorginte gnostică, faustică, îngropat prin secolul al patrulea al erei creștine sub sancturul de la Delphi. A înviat și duhul naturalist-panteist dar asta încă de acum vreo câteva sute de ani în urmă. Acest „duh nou”, arogant, este radical diferit de spiritualitatea smereniei
DESPRE DUHUL SFÂNT de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382899_a_384228]
-
matematicii, ale cosmologiei spre a explica misteriosul proces al creației, și al existenței universului și al vieții, si in acelasi timp să prezinte creația ca rezultat al hazardului, al întâmplării, al germinării vieții din „supă de neutroni” gătită după rețete gnostice în cuptorul fierbinte că iadul de după acel magic „big bang”, ori unul din „big bang”-urile posibile. Ceea ce a fost înainte de „big bang”, doar Dumnezeu știe. Tăcere. Iar dacă a existat doar un „big bang” atunci logic și rațional, științific
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
poate fi reprezentată de bizarele energii quantice fiindcă lumea nu putea apărea în vid, din nimicul absolut cum pretind apologiștii noului ateism. Se emit tot felul de ipoteze și teorii, unele mai bizare și esoterice decât cele religioase, mistice și gnostice, care unii pretind că pot fi demonstrate matematic. Numai că și dacă ar putea fi demonstrate matematic, pe baze de formule și ecuații „elegante” asta un înseamnă că universul ori multiversurile reprezentate matematic sunt neapărat și reale, corporale ori non-corporale
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
ascetismul moral și spiritual cultivate și propăvăduite de textul sacru, biblic și de tradiția spirituală creștină sunt înlocuite cu noi forme de narcisism, de fascinația de sine, de mândria luciferică de sine până la auto-idolizare, prin căutarea de experiențe esoterice și gnostice subiective. Se ignoră astfel învățătura teologică și înțelepciunea milenară după care omul nu se poate apropia de Dumnezeu până n-a trecut mai întâi prin smerenia și asceza crucificării, prin golirea de sine, prin kenoza intelectuală și existențială. Idealul post-creștinismului
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu este una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuși și ne arată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
din temele obsesive ale literaturii. Dacă un cuvînt ca divan nu ar pretinde nuanțe mai luminoase și tonuri mai limpezi, această culegere ar putea avea subtitlul Divanul occidentalo-răsăritean, În varii contexte ironice și parodice. Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice Jacques Laccardière va defini Borborit - cuvînt ce apare În această povestire - „eretic“, „nelegiuit“; Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acei nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ADORMIȚILOR ............................................................ 65 OGLINDA NECUNOSCUTULUI ....................................................... 86 POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL ....................................... 97 SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE ............................................. 105 CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR ............................................. 110 TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN ............................................ 146 POST-SCRIPTUM ........................................................................ 157 Coperta: Redactor: . Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice, Jacques Laccardière va defini cuvîntul borborit - eretic, nelegiuit: „Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acești nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii, tăvălindu-și sufletul În noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuși și ne arată
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuși și ne arată
DESPRE BISERICĂ ŞI MISIUNEA EI ÎN ISTORIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361427_a_362756]