204 matches
-
lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft și unul din autorii a mai multor licențe copyleft, inclusiv Licența Publică Generală GNU, care este cea mai răspândită licență pentru software liber. Începând cu mijlocul anilor '90 el își petrece cea mai mare parte a timpului pentru promovarea software-lui liber. Stallman este creatorul și dezvoltatorul mai multor programe larg răspândite cum ar fi
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
mai răspândită licență pentru software liber. Începând cu mijlocul anilor '90 el își petrece cea mai mare parte a timpului pentru promovarea software-lui liber. Stallman este creatorul și dezvoltatorul mai multor programe larg răspândite cum ar fi Emacs, GCC și GNU Debbuger. El este unul din cofondatorii Ligii pentru Libertatea Programării în 1989. A urmat programul extrașcolar Columbia Science Honors Program - destinat copiilor supradotați. Relatările foștilor colegi îi conturează un portret care îl plasează în sfera unei tulburări comportamentale numită în
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
patru ani în doar două semestre. Pe data de 27 septembrie 1983, pe grupul de știri net.unix-wizards apărea un mesaj prin care cineva care semna RMS anunța că a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
știri net.unix-wizards apărea un mesaj prin care cineva care semna RMS anunța că a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft.
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
este coordonator la proiectul de dezvoltare al acestuia. Inspirat de sistemul de operare demonstrativ Minix creat de Andrew Tanenbaum, Linus a dorit să aibă propriul sistem UNIX pe PC-ul de acasă. Nucleul dezvoltat de el se află sub licența GNU General Public License. s-a născut la Helsinki, Finlanda, fiul jurnaliștilor Anna și Nils Torvalds, vorbitori de limbă suedeză, și nepotul poetului Ole Torvalds. Numele de familie Torvalds a fost adoptat de bunicul lui Linus, poetul Ole Torvalds. Prenumele Linus
Linus Torvalds () [Corola-website/Science/296560_a_297889]
-
de astăzi în special în Linux. Sistemele UNIX actuale se bazează pe trei ramuri originale - UNIX System V (produs de cei de la AT&T la mijlocul anilor 1980), BSD (ramură desprinsă din proiectul AT&T la sfârșitul anilor 1970) și respectiv GNU/Linux (produs ca replică gratuită și open-source la celelalte două ramuri - nucleul e dezvoltat de Linus Torvalds începând cu 1991, iar o mare parte din aplicații sunt date de Proiectul GNU). Fiecare distribuție de astăzi se bazează pe una din
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
proiectul AT&T la sfârșitul anilor 1970) și respectiv GNU/Linux (produs ca replică gratuită și open-source la celelalte două ramuri - nucleul e dezvoltat de Linus Torvalds începând cu 1991, iar o mare parte din aplicații sunt date de Proiectul GNU). Fiecare distribuție de astăzi se bazează pe una din aceste ramuri, dar a preluat și anumite caracteristici de la celelalte. Principalele tipuri de distribuții UNIX aflate în producție la ora actuală sunt: Sistemele UNIX sunt construite din mai multe niveluri concentrice
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
acoperite toate domeniile de activitate, de la IDE-uri pentru programare, servere web și calcul științific până la browsere, procesoare de text și jocuri - spre exemplu, o parte din distribuții vin cu browserul Firefox. În anul 1983, Richard Stallman a anunțat proiectul GNU, un proiect ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
GNU, un proiect ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
ambițios al cărui scop este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
este crearea unui sistem UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
UNIX gratuit, în sensul că oricine obține o copie a sistemului de operare poate să-l utilizez, studieze, modifice și distribuie mai departe. Printre pachetele de bază ale sistemului GNU amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
amintim gcc - GNU Compiler Collection , glibc - GNU C library și GNU core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
core utilities. Kernelul sistemului poartă numele Linux, după numele lui Linus Torvalds, inițiatorul proiectului. Prima versiune a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât în rândul utilizatorilor profesioniști cât și în rândul utilizatorilor neprofesioniști. O
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
a kernelului a apărut în anul 1991, și a fost publicată sub licență GNU General Public License. Distribuțiile Linux împachetează și distribuie sistemul software GNU. O serie de distribuții precum Red Hat Enterprise Linux, Fedora, SUSE Linux Enterprise, openSUSE, Debian GNU/Linux, Ubuntu, Mandriva Linux, Slackware Linux și Gentoo au devenit foarte populare atât în rândul utilizatorilor profesioniști cât și în rândul utilizatorilor neprofesioniști. O derivată gratuită a sistemului BSD UNIX a fost lansată în anul 1992 sub numele de 386BSD
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
piețe noi precum piața de calculatoare personale, dispozitive mobile, dispozitive embedded. Datorită designului, multe bucăți de software sunt comune tuturor acestor sisteme. O bună parte din codul sistemelor Linux provine din BSD, în timp ce distribuțiile gratuite BSD folosesc pe larg software GNU. OpenSolaris este o adiție relativ recentă pe lista variantelor gratuite de sisteme Linux. Include o serie largă de utilitare de sistem GNU, și este în mod curent singura derivativă open-source de UNIX System V.
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
O bună parte din codul sistemelor Linux provine din BSD, în timp ce distribuțiile gratuite BSD folosesc pe larg software GNU. OpenSolaris este o adiție relativ recentă pe lista variantelor gratuite de sisteme Linux. Include o serie largă de utilitare de sistem GNU, și este în mod curent singura derivativă open-source de UNIX System V.
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
dezvoltare vine în contrast cu cea folosită pentru Linux (un sistem de operare similar, dar mai bine cunoscut), unde nucleul este dezvoltat de o echipă de dezvoltatori, utilitarele din spațiul utilizator și aplicațiile sunt dezvoltate de alte echipe (cum ar fi proiectul GNU), iar apoi toate acestea sunt împachetate împreună și publicate de alte echipe sub formă de distribuții Linux. Ca sistem de operare, FreeBSD este privit în general ca fiind foarte fiabil și robust, iar dintre sistemele de operare ce raportează la
FreeBSD () [Corola-website/Science/296559_a_297888]
-
timpul de funcționare de la ultima inițializare a sistemului (uptime) , FreeBSD este cea mai populară alegere dintre sistemele de operare libere afișate în lista Netcraft a primelor 50 de servere web cu cel mai lung uptime (uptime în unele versiuni de GNU/Linux nu poate fi calculat). Un uptime lung indică de asemenea faptul că nu au fost necesare actualizări ale nucleului sistemului de operare, pentru că instalarea unui nou nucleu implică reinițializarea sistemului și rescrierea de la zero a contorului sistemului. Dezvoltarea inițială
FreeBSD () [Corola-website/Science/296559_a_297888]
-
de la Cisco (numit IOS) a fost creat de la zero special pentru dispozitive de rețea, alte sisteme de operare pentru rutere, precum cele de la Juniper și Extreme Networks sunt variante extrem de adaptate pe Unix (mai exact FreeBSD, respectiv Linux<ref name = "GNU/Linux">.</ref>). Ruterele conțin în general un sistem de operare specializat (ca de exemplu IOS de la Cisco, Junos de la Juniper sau alternative open-source ca OpenWRT), RAM, NVRAM, memorie flash, unul sau mai multe procesoare, precum și cel puțin două interfețe de
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
special proiectate pentru acestea. De asemenea ele rulează aplicații special proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă ca sistem de operare pentru servere
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
operare pentru calculatoare personale și unele sisteme de operare având structura de bază proprie (cum ar fi z/OS); dar majoritatea serverelor folosesc sisteme de operare, versiuni ale UNIX sau clonele acestuia. Chiar și în cazul popularului sistem de operare GNU/Linux de tip UNIX, folosit frecvent pe servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe microprocesoare de tip sau AMD, incluzând Solaris, GNU/Linux și FreeBSD. De asemenea familia sistemelor de operare Microsoft Windows rulează pe dispozitive de tip Intel sau AMD, iar începând cu sistemul de operare Windows NT s-au încorporat anumite caracteristici care fac posibilă utilizarea acestuia pe servere. În timp ce
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
implementările mai vechi, stil Microsoft, ale tastaturii românești. Aranjamentul „secundar” este folosit în special de către programatori și nu este în contradicție cu așezarea fizică a tastelor pe o tastatură americană. Aranjamentul „secundar” al tastelor este folosit implicit în majoritatea distribuțiilor GNU/Linux. Există patru caractere specifice limbii române care sunt incorect implementate în toate versiunile de Microsoft Windows anterioare Windows Vista: Versiunile cu sedilă ale caracterelor nu există în limba română (este doar o eroare istorică, moștenită) - v. http://www.secarica
Tastatură () [Corola-website/Science/298537_a_299866]