183 matches
-
Tatăl nostru”. De data aceasta nu am mai plâns; mi-aș fi pierdut somnul, așa cum pierdusem și joacă dorită cu sania. Fără să clipesc, am început să le scriu, să le recit și în mai puți de o oră, stăteam lângă godinul vechi în care ardeau cărbunii cumpărați în toamnă. Nu eram fericită că îmi salvasem noaptea, dar nu eram nici tristă că ratasem joacă. Pe furiș îmi pipăiam fundul, mulțumită totuși că o luasem mai ușor decât cu “Imnul”. De data
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
Copiii noștri au fost dați, în toți acești ani, pe mâna unor bricoleuri, ca să folosesc un termen structuralist, a unor împătimiți ai improvizației, a căror singură pricepere era să desfacă bicicletele cu cărbuni ale predecesorilor lor ca să le transforme în godinuri cu cuc și pile de unghii cu pene. Totul, sub cerul permisiv, gol și inaccesibil al sfintei formule. Acțiunea concertată a acestor domni și o doamnă și a altora eiusdem farinae a condus la cea mai gravă exsangvinație a ultimelor
Pe mâna cui ne-am dat copiii. Evul întunecat al învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338410_a_339739]
-
să stau în frig. Patronul m-a privit de pe pânză cu disperare și părea că vrea să-mi sară în cap. L-am întors însă cu spatele și, cum mă scoate din sărite, prevăd că am să-l bag în godin”. Un îndemn la speranță, de data aceasta, în dragoste aflăm în povestirea Necunoscutele: „Încă ești viu și zânele te pot găsi când vor ele”, deși în precedenta, Omul și nisipul, disperarea copleșește un suflet în avânt, care se adresează, cu
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios () [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
-
castelului, ai nevoie de povești personale, de un erou asociat castelului, de niște imagini extraordinare ale peisajului din apropiere, de oameni îmbrăcați în haine colorate tradiționale - ai nevoie de povestea umană. Ați prins ideea? Când vine vorba despre curaj, Seth Godin vorbește despre creatorii de tendințe, cei care vor să încerce lucrurile primii și care, adesea, sunt înaintea timpului lor. Acești oameni deschid calea și pun la îndoială status quo-ul. Ei erau aceia care deveneau exploratori, în vremurile vechi, și îndrăzneau
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste () [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
mai bun la compuneri , să facă o prezentare a Unirii. A sosit ziua. Afară era o splendoare, ninsese, dar zăpada nu acoperise complet crengile copacilor, li se mai vedeau, negre, vârfurile scuturate de vânt. În clasă era cald. Aveam un godin în care băieții tot băgaseră lemne și-l închiseseră încă de dimineața. Pe la nu știu ce oră , au venit învățătorii: domnul Florea Gheorghe, doamna Lili, domnul Bebe, preotul, preoteasa, mă rog, toți. S-au strâns, pe scaune, în dreptul godinului așezat în fața clasei
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
cald. Aveam un godin în care băieții tot băgaseră lemne și-l închiseseră încă de dimineața. Pe la nu știu ce oră , au venit învățătorii: domnul Florea Gheorghe, doamna Lili, domnul Bebe, preotul, preoteasa, mă rog, toți. S-au strâns, pe scaune, în dreptul godinului așezat în fața clasei, spre ușă, unde cred că trebuie să fie și acum. Se face liniște și domnul Georgescu spune : ”Călărașu, să auzim ce ai să ne spui !” S-a ridicat, sta cam prin penultima bancă, la perete, a scos
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
O țineam pe bunica de mână fiindcă de data asta ea se făcuse mică detot. O țineam așa cum mă ținea ea pe mine când mă ducea prin sat la colindat și eram mai scundă decât nămeții. În biserică era un godin prea micuț, dar fiindcă avea cărigile încinse, părea un soare interior, avea culoarea căldurii. Acolo era un cor pe patru voci care cânta acompaniat de enoriași colindele acum foarte cunoscute. Printre ele s-a strecurat una pe care o auzeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe unii din ei; după aceea nu i-a mai întrebat și s-a dus cu badea Toma și cu Traian mai sus, pe o rovină cu jipi, ca să caute vatra unei scroafe de mistreț, care începea să iasă cu godinii după ea, privindu-i cum se joacă. Pândind el într-acel fund de vale, i-a plăcut priveliștea și avea coraj. A mas la Braniște și nu-și mai aducea deloc aminte de întâmplările ce povestise badea Toma Orășanu. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
doctor, nici pe popă și nici măcar pe mine nu mă închipuiam, cu toate visurile mele de izbăvire, șutați tocmai în Rai. Rămăseserăm doar eu și Kerim în părăsirea localului. Orbul care până atunci cântase din muzicuță la o masă de lângă godin, cu toiagul lui atârnat de un fel de parâmă care spânzura ca o funie de rufe între burlanul sobei și rafturile cu sticle de la tejgheaua lui Borisoff, vânzătorul, plecase și el, șonticăit, trăgându-și ciotul de picior. Kerim ascultase până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umblă teleleu În limba română; dacă cineva e mai mult decât beat tun, atunci el e beat Krupp; carabina produsă de italienii Carlo & Figli ajunge În grecește Kariofili care Înseamnă „garoafă“; șrapnelul Își moștenește numele de un general englez (Shrapnel), godinul de la un fabricant (Godin), pruna renglotă de la regina franțuzoaică „reine Claude“, iar jobenul de la pălărierul francez Jobin care și-a deschis magazin În București, pe Calea Victoriei; Într-o piesă de teatru jucată la Londra la sfâșitul secolului trecut apare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
română; dacă cineva e mai mult decât beat tun, atunci el e beat Krupp; carabina produsă de italienii Carlo & Figli ajunge În grecește Kariofili care Înseamnă „garoafă“; șrapnelul Își moștenește numele de un general englez (Shrapnel), godinul de la un fabricant (Godin), pruna renglotă de la regina franțuzoaică „reine Claude“, iar jobenul de la pălărierul francez Jobin care și-a deschis magazin În București, pe Calea Victoriei; Într-o piesă de teatru jucată la Londra la sfâșitul secolului trecut apare o familie de bătăuși - familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Întreaga școală mirosea a mucegai. Cuprinzînd numai lățimea ferestrei, cancelaria era proaspăt văruită. Ocupată cu o masă jegoasă de sub care se ițeau, desperecheate, scaunele, pereții ei aveau ca unic decor fișete din metal amestecate cu dulapuri de lemn și un godin cu burlan enorm ce acoperea întreg peisajul superior. Condica de prezență era rudimentar caligrafiată. Pentru a face loc întîrziaților, cel ce intra primul în colbul acestui dulap trebuia să înainteze pînă la fereastră. Ultimul se oprea în ușă. Completat în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sa, bărbatul consimțise în întrețină focul deși doamna dorea să i se aducă la nas de toate. Acest apendice conjugal ședea veșnic băgat în filele unor romane polițiste așa că orice întrerupere îl plictisea. Mîncau doar brînză și conserve încălzite pe godin. Geloasă ca orice blondă, doamna se certa cu toate femeile din cancelarie. Onoarea de familist îl obliga pe soț să contribuie la scandaluri. Mi s-a părut deci ciudată transformarea sa când, în una din zile, înconjurat de femeile cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-i zice ea, de la o vreme, e și fudul de-o ureche, n-aude decât ce-i convine, și ea-i tot zice, până se răcorește. în prăvălie e întuneric. Căldură, ce mai vine din sală, pe vremuri încălzea cu godinul, acu nu mai are la ce, de dooșcinci de ani, ba-s mai mulți - câți ani sunt de când a-nchis prăvălia ? Acu, în prăvălie, pe doi pereți, lemnele stivuite, și-ntr-o parte, cărbunii - la ce să mai faci foc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întoarce de pe o parte pe alta decât la comandă”. Și venitul din anchete, Ovidiu Papadima, vede că fereastra era oblonită, “cu scânduri pe care curgea aerul rece de-afară, ca un șuvoi. Foc nu se făcea niciodată”, deși era un “godin” din timpuri apuse. Papadima face remarca veridică, privind “memorialul durerii” în realizarea Luciei Hossu Longin: “fără să ne înfățișeze profunda realitate a închisorilor comuniste”. Textul lui Ovidiu Papadima e intitulat “Crăciun la Jilava”, dar folcloristul i-o ia înainte cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
rezistenței nr 3). Papadima remarcă un fenomen general: ”visam cu ochii închiși, cântând doar în gând colindele”... De Sfintele Paști în Jilava, fostul fort nr. 13, la 12 metri sub pământ, umezeala era continuu-prezentă și deținutul-scriitor prezintă culoarele sumbre, soba ”godin de pe vremea burgheziei”, rece și iarna, becul ”chior”, camerele vechiului Reduit (centru strategic al fortului 13) “erau croite cam pentru 60 de oameni fiecare”. La sosirea scriitorului, erau ”cam câte 160 de oameni”; peste ”șerpărie” se înălțau cele două rânduri
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Cum eram pletos ca naiba și cu geacă de piele, mereu eram agățat de cei care vindeau marijuana, mai ales negri și asiatici, care-mi vârau sub nas punguțe legate cu elastic. De urât, intram în cârciumi întunecate și, lângă godinul încins, cu aburi ieșindu-mi din haine, beam câte un jeneever de unul singur, pe când ală turi câte-un cuplu de lesbiene se săruta languros, ostentativ. Nimeream de multe ori în cartierul roșu și um blam, anonim în marea de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
multă iubire și sper ca și tu cititorule să simți asta!!! Preambul " În loc să te tot gândești când va fi următoarea ta vacanță, poate că ar trebui să îți construiești o viață din care să nu ai nevoie să fugi." Seth Godin E primăvară-n suflet și mii de vise colorate se avântă ca un stol de fluturi jucăuși în grădina inimii. Ai atât de multe diamante adunate, ai atâta bucurie, atâta lumină pe care abia aștepți să o reverși în lume
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
doar că suge suflul de liliac, dar face ca și corpul bărbatului să intre în vibrații; părul îi tremură violent, împreună cu mâna încleștată parcă după ureche, ochii se deschid întrebători, ca niște mingi de ping-pong, iar corpul duduie ca un godin încins. Zogru este speriat și contrariat de forța Giuliei, ar fi vrut ca totul să înceteze, dar este și curios de final. Și, de parcă i-ar fi împlinit dorința, se opresc brusc: și valul de fum, și Giulia, și tremurăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cum miroase a gutuie, parcă-i în grădină la Mitropolie! 184 Era înalt de atingea candela. Avea jambiere și bocanci. Mirosea a bărbat și a vin. Ninsoarea i se topea pe cojocul scurt și călduros. Se auzea trosnetul lemnelor în godinul pântecos și torsul pisicilor adormite pe o sofa scundă. Așa a început dragostea lui cu Sinefta. Copila 1-a frecat ce 1-a frecat, îl aducea noaptea, îl ținea în odaia ei, la căldură, dar nu-i credea vorbele mincinoase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
puțin amețit de vinul băut și de așteptare, a luat-o spre mahalaua Didinei, cu un buchet mare de garoafe în mâna înghețată. Peste petalele roșii ca sângele cădea găteala iernii într-un joc rece, iute. În cârciumă ardea un godin mic care scotea fum. Pungașii dăduseră afară pe ceilalți mușterii și Bozoncea strigă la Dumitru: - Să-mi faci geamparalele, auzi tu, să joc, că nu mai pot... Mînă-mică, beat mort, căzuse pe masă. Nicu-Piele se ținea bine, deși începuse să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întunecate spre pământ. Când dădu zăpada, bălegarul proaspăt îngheță și pervazele se surpară. Noaptea, frigul se strecura pe sub cercevele. Oamenii se strângeau unul într-altul. Noroc că erau mulți și din răsuflare se mai încălzeau. În casa lui Stere, ardeau godinurile, nu se cunoștea... Cârciumarul n-avea când să se mai gândească la necazurile altora. Umbla după vin ba la Buzău, ba la Focșani, că negustoritul așa este, nu trebuie să tragi în același loc. Omul, cât e el de bun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dau nas în nas cu un bătrânel sfrijit și uscat ca un ardei capia ce atârnă în fiece gospodărie rurală deasupra cuptorului și care, de unul singur, cu o teslă în mână, cioplea o scurtătură de lemn în apropierea unui godin încins. Acesta, ca un bun cunoscător în ale milităriei, încă din prima secundă, ordonă dezechiparea. În timp ce el se străduia să ațâțe focul, Bidaru și camarazii săi au spânzurat hainele pentru a se usca, care pe unde a reușit să improvizeze
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ațâțe focul, Bidaru și camarazii săi au spânzurat hainele pentru a se usca, care pe unde a reușit să improvizeze câte o agățătoare. După ce s-au convins că hainele se vor usca în cel mai scurt timp, toți trei, în jurul godinului, dârdâind de frig, în costumul lui Adam și cu gurile căscate, ascultau vorbele meșteșugite ale bătrânelului sfrijit, cu ajutorul cărora descria unele întâmplări similare prin care a trecut, chiar el personal, în timpul celor opt ani petrecuți în Siberia. În lungile ierni
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fetele pe care le urmăreau prin binoclu; nepoatele bătrânului dogar. Împietrite, cu ochii cât cepele, s-au holbat speriate la cei trei soldățoi în pielea goală, fiecare cu câte un băț în mână, asemănător cu o undiță, îndreptat spre mijlocul godinului de capătul căruia își atârnase fiecare izmana proprie pentru a se usca. Crezând ca au nimerit la vreo casă de nebuni, fetele s-au întors brusc și, fără a mai închide ușa în urma lor, au dispărut pierzându-se pe undeva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]