184 matches
-
să arătăm, după ce vom fi consacrat totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol al lui Fourier, el vrea să
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol al lui Fourier, el vrea să creeze (în 1877) un nou sistem social, întemeiat pe grup. Prin urmare, așa cum arată Vacher
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
proiectele elaborate de responsabili au fost urmate mai frecvent decât cele emanate dinspre salariații de bază. Această experiență inovatoare în materie socială va fi un eșec și nu va dura mult. La sfârșitul lui 1878, grupurile deja nu mai funcționează. Godin analizează dificultățile scriind: "muncitorului, obișnuit cu un rol strict executiv, îi era greu să-l joace cu succes pe cel de consilier" (citat de Vacher, 1996, p. 68). Dar experimentul lui Godin era ghidat de ideea că discuția de grup
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sfârșitul lui 1878, grupurile deja nu mai funcționează. Godin analizează dificultățile scriind: "muncitorului, obișnuit cu un rol strict executiv, îi era greu să-l joace cu succes pe cel de consilier" (citat de Vacher, 1996, p. 68). Dar experimentul lui Godin era ghidat de ideea că discuția de grup ducea la apariția unor soluții creative. De aceea el îi apare lui Vacher (1992) drept inventatorul unei celule industriale care poate fi considerată un laborator social sau un centru de încercări în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
et l'organisation", in Lévy-leboyer C, Huteau M.; Louche C., Rolland J.-P., Ressources humaines, les apports de la psychologie du travail, Paris, Editions d'Organisations, 553-576. Vacher, O. (1992). L'expérimentalisme psychosocial et les tentatives expérimentales du fouriériste Jean-Baptiste André Godin, teză, Université de Paris VII. (1996). "Création de groupes par affinités, modes d'implication et de décision dans le travail, essai mené par un industriel français au XIXe siècle", Psychologie du travail et des organisations, 2, 3, 59-71. Van Maanen
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar au dat greș: în 1854 Victor Considérant, în America, iar în 1859 I.P.A. Godin, în localitatea Guise din Franța. Încercarea lui Godin, numită de el „familister”, deși s-a abătut de la unele prescripții ale lui Fourier, a constituit o experiență socială interesantă. Traiul în colonia sa nu era în comun, s-a păstrat viața
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar au dat greș: în 1854 Victor Considérant, în America, iar în 1859 I.P.A. Godin, în localitatea Guise din Franța. Încercarea lui Godin, numită de el „familister”, deși s-a abătut de la unele prescripții ale lui Fourier, a constituit o experiență socială interesantă. Traiul în colonia sa nu era în comun, s-a păstrat viața de familie. În comun se face aprovizionarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organizat?. R. Owen (1771-1858) este cel care �?i experimenteaz? tezele �n �ntreprinderea să; Ch. Fourier (1772-1837) este cel care imagineaz? �falansterul�, tip de habitat comunitar, adaptat ?i construit mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise (1859-1883) de J. B. Godin. De asemeni, V. Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un secol mai ț�rziu, teoriile urbanistice ?i arhitecturale ale fondatorilor Mi?c?rîi moderne, �n mod special ale lui Le
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
opusă intrării elevilor în clase. Clădirea era acoperită cu tablă, sălile de clasă aveau podea de lemn și ferestre mari, luminoase, dar fără sobe pentru încălzire. Iarna, pentru încălzire, se instala în mijlocul sălii de clasă o sobă de fier, un „godin” în jurul căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
domnul Tănăsescu, un învățător mai sever și nu așa de conștiincios ca domnul Baștiurea. În localul școlii din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasăă se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită godin așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din Ciupercari, pe când eram în clasa I-a nu erau sobe. Camera (sala de clasăă se încălzea cu ajutorul unei sobe de metral numită godin așezată în mijlocul clasei pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe intervalul dintre bănci. Iarna, după Bobotează, într-o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o recreație ne încălzeam în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
făcut o tablă, câteva bănci - un fel de măsuță, având fiecare câte două scăunele, au așezat În peretele dinspre ușă un cuier În care să-și agațe sumănelele copiii când vor veni la școală. O sobă mică, un fel de godin, a fost așezată Într-un colț din spatele odăii. A pornit apoi prin sat, mergând din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fi distruse de nici o vicisitudine a suferinței. După masa de amiază eram scoși la tăiat lemne pentru încălzire, timp și de plimbare penitentă în aer liber. Lumina, ziua, era puțină; intra prin geamul ușii montat sus și zăbrelit. Primisem un godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie. Vanghele, care dormea pe la jumătatea priciului, a observat că în dreptul lui peretele era călduț. Pe acolo trecea hornul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
compună și un caiet de 64 de pagini pe zi, notând la fiecare poezie ora și minutul când o termina, probabil că erau valoroase. Iarna, când se ducea în magazie după lemne de foc, pictorul lua și câteva caiete pentru godin. Dar nu-i era ușor. Așa o să facă lumea și cu tablourile mele, își spunea el. Era însă de-ajuns să-și amintească versurile zglobii, tonice, în care hița chița sița mița făceau diri diri bramburița și pe loc îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că În sfârșit se Înduplecă să-mi dea liber arătându-mi cu coada sapei spre hangarul din spatele casei. Chiar mă așteaptă Andrei al meu. De alaltăieri n-o fi contenit să mă aștepte lungit pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit... Se ridică În capul oaselor și căscă. Se Întinse, i se auziră oasele trosnind, oh, mi-e că i-au ruginit toate Încheieturile de când mă așteaptă. Țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Încheieturile de când mă așteaptă. Țin rece grămezile astea de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment din jurul godinului e plină de cenușă și resturi de coceni de porumb, dar din respirațiile noastre ies aburi. Aicea dormi? Îl Întreb. — Cum să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Îi sunt Înroșiți de rugină și cu fermoarul rupt, lăsând să se vadă șortul negru prin gaura căscată a prohabului. Da’ fă-te comod, prietene. Stai o secundă. Iese, se Întoarce numaidecât cu un ibric pe care-l pune pe godin, privirile ni se limpezesc În aroma tare a aburului de cafea și, după ce aduce două căni de undeva din spatele colacilor de fier, deja Îl văd mai bine și mă vede și el mai bine. Credeam că-s singur pe-aicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ai zăpăcit-o. Văd că te arde, părințele, cât jar oi fi turnat În tine de alaltăieri, de când nu ne-am mai văzut... — Nu cine știe ce, mă rog, de răs-răsalaltăieri... Strigă: deșteptareaaaa! și bate cu un căpătâi de țeavă În marginea godinului, În ritmul unei alarme de incendiu. Îl vezi că n-aude? Doarme somnu’ morții dobitocu’ ăsta. Cât dracu’ o fi ceasu’? — Mi se pare că-i trecut de unșpe și-i luni. Dacă-i luni, Înseamnă că de răs-răsalaltăieri, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu s-a trezit bine, mi-e că nici lui nu-i prea vine să se miște. — La ora asta, orișicât, ar cam trebui... — Bea-ți cafeaua liniștit, mă Îndeamnă În timp ce pipăie concentrat, cu mâna băgată până la umăr În gura godinului, până scoate o sticlă de o jumătate de litru. N-are pic de cenușă pe ea, constată satisfăcut și-și Înfige colții de jos În capsă și-o smulge. Bine că n-am lăsat-o printre fiare ca să dea dobitocu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur se strâmbă Îndurerat. Tușa Felicia, biata de ea, spuneai tu astă vară că-i bolnavă, și iar mă Îmbrățișează, mă strânge la piept cu stânga, În timp ce dreapta se-ntinde să se rupă spre cănile de cafea și sticla de pe godin. Andrei privește cumva circumspect această scenă de familie. Îl lovește ușor pe Laur cu căpătâiul de țeavă peste degetele apropiindu-se de godin, atenționându-l: — Vezi cum faci să nu dea moșu’ peste tine pe-aici. Mi-a spus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
piept cu stânga, În timp ce dreapta se-ntinde să se rupă spre cănile de cafea și sticla de pe godin. Andrei privește cumva circumspect această scenă de familie. Îl lovește ușor pe Laur cu căpătâiul de țeavă peste degetele apropiindu-se de godin, atenționându-l: — Vezi cum faci să nu dea moșu’ peste tine pe-aici. Mi-a spus să nu te mai primesc În curte. Păi nu-i la nuntă? face Laur. — Nu mai face pe prostu’ aiurea. Știi că la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dat dreptate părințelului că-i bine, văzându-l pe Laur atât de pus pe ședere și cu chef de vorbă În așteptarea celui care spusese că-i rupe picioarele dacă dă de el pe-aici. Pe măsuța de fier de lângă godin erau câteva S-uri și romburi din fier-beton Încropind un fragment de grilaj prăfuit, pe care se vedea că nu-l mișcase nimeni din loc de cel puțin o săptămână. Mă gândeam că Andrei nu-i sudor de meserie, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]