122 matches
-
Iacob, Offline.Texte critice/Critical texts Lucian Năstasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor „literari“. 1864-1948 Gheorghe Perian, Literatura în schimbare Cassian Maria Spiridon, Gînduri despre poezie Paralela 45 Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească Octavian Saiu, Fedra. De la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane Virgil Podoabă, Secvența inflamată. Critică și creație conceptuală la Mircea Martin
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
noapte, apropie-te moarte. Parcă omul știe cînd moare? Nu știe . Nu știi unde ți se crapă pămîntul... Că moartea nu are moarte cît îi pămîntul. Vezi cît de nalt îi copacul, da' tot îi cad frunzele la pămînt. Și gogește ea, și gogește. Dormea, dormeaaa... parcă somnul de pe urmă dormea, un somn rupt din moarte. Că, se știe, somnu-i oglinda morții, gemănare cu moartea. Și azi rău, adăuza și mai rău, că mi-am zis: Ehei, Mărioaro, ți-o bătut
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
moarte. Parcă omul știe cînd moare? Nu știe . Nu știi unde ți se crapă pămîntul... Că moartea nu are moarte cît îi pămîntul. Vezi cît de nalt îi copacul, da' tot îi cad frunzele la pămînt. Și gogește ea, și gogește. Dormea, dormeaaa... parcă somnul de pe urmă dormea, un somn rupt din moarte. Că, se știe, somnu-i oglinda morții, gemănare cu moartea. Și azi rău, adăuza și mai rău, că mi-am zis: Ehei, Mărioaro, ți-o bătut ceasul. Nu te
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
ani, cioban priceput, agonisind și oi, și respect. Își întocmise și o familie, însurându-se și dobândind copii. Era cu oile în munte de primăvara până toamna târziu și uita de dorul vetrei lăsate. Dar cât era iarna de lungă, gogea bolnav, încât cu greu îl înțelegeau ai săi. În toamna aceea plecase. Avea sufletul ușor. Știa că așa e bine, să-și vadă locurile doar, apoi să se întoarcă sub munte, la familie și la oi. Îl însoțea tovarășul său
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
de la Iași a fost reprezentată de sculptorii Diana Firicel Rău și Radu Firicel, Școala de la Cluj, Secția pictură de studentul Mircea But, Secția de grafică, de studenții Raul Filip, Filip Horbert și de un student de la Facultatea de Litere, Nicu Gogea, Secția foto reprezentată de actualul artist consacrat Violeta Radu și Secția de design total, de Ioana Stanciu, Școala de la Baia Mare de studenții Călăuz Doris și Călin Firizan. Scopul activităților a fost cunoașterea împrejurimilor localității Ulmeni și surprinderea prin compoziție și
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
pierdea dreptul de a avea o opțiune. Semn că de la javrele unei epoci la javrele altei epoci, tranziția era deja fapt împlinit. Ultima oară am întâlnit-o pe Doina Cornea în urmă cu doi ani. Am vizitat-o împreună cu Vasile Gogea. Am găsit-o la aceeași adresă-țintă a Securității lui Ceaușescu (Str. Alba Iulia nr 16), împuținată de ani, mărunțită de dureri, dar la fel de atentă la ce se întâmplă. Vorbind de una și de alta, la un moment dat Doina Cornea
Doina Cornea, 88. „Sărut mâinile, doamnă!...” () [Corola-blog/BlogPost/338970_a_340299]
-
de iad și o știm prea bine Ame șam phangle le Benge-thanesko thai jeanas-la mishto mishtes Dar pe cale în speranța iubirii Tale p'o drom pala e isha le piarimaski Noi mergem de mână gândind la Ame jeas vastendar dindoi gogi ka Toate cuvintele boemiencei profetese. Savore phendimata la drabarnia Romniakă. Muribundul Gipsy contrabandist de Șir Walter Scott O pashe merimastar chor Rom Irosit, obosit, de aia stai, Halo-mulo, khino, kodolatar beshes Luptând așa cu pământul și noroiul? Mardindoi kadea la
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
iunie a.c. a avut loc la sala Fundației Culturale Carpatica din Cluj-Napoca lansarea noii cărți a lui Ioan Romeo Roșiianu, „Prietenii literare Baia Mare - Cluj Napoca. Despre importanța acestei ”arhive literare” ardelene au vorbit Adrian Suciu, Al. Florin Țene, Ion Cristofor, Vasile Gogea sau Gabriel Cojocaru. Scriitori cuprinși în carte sunt: POEZIE - Doina Rândunica Anton, Ioan-Pavel Azap, Oana Raluca Ciceu, Gavril Ciuban, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Cosovan,Ion Cristofor, Gelu Dragoș, Ioan Dragoș, Ștefan Aurel Dragan, Mihai Ganea, Marină Angela Glodici, Vasile Gogea
IOAN ROMEO ROȘIIANU, PRIETENII LITERARE BAIA MARE-CLUJ NAPOCA . LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373558_a_374887]
-
Gogea sau Gabriel Cojocaru. Scriitori cuprinși în carte sunt: POEZIE - Doina Rândunica Anton, Ioan-Pavel Azap, Oana Raluca Ciceu, Gavril Ciuban, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Cosovan,Ion Cristofor, Gelu Dragoș, Ioan Dragoș, Ștefan Aurel Dragan, Mihai Ganea, Marină Angela Glodici, Vasile Gogea, Grecu Sorin, Ioana Haitchi, Ioan Hoțea, Letiția Ilea, Alice Valeria Micu, Mariana Moga, Vasile Morar, Daniel Moșoiu, Vasile Muște, Ioan Negru, Carmen Nicoară, Maria Pâl, Papp Adriana, Gheorghe Parja, Lucian Perta, Alexandru Petria, Romeo Ioan Rosiianu, Nicolae Scheianu, Adrian Suciu
IOAN ROMEO ROȘIIANU, PRIETENII LITERARE BAIA MARE-CLUJ NAPOCA . LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373558_a_374887]
-
George Petrovai, Romeo Ioan Rosiianu, Elenă Andreea Rusu, Al. Florin Tene și Tene Ionuț. TRADIȚII - Iza Corina, Ștefan Maris, Poduț Maria Mirela și Elenă Andreea Rusu. CRITICĂ LITERARĂ - Radu Aldulescu, Corbu Daniel, Ion Cristofor, Ștefan Aurel Dragan, Gelu Dragoș, Vasile Gogea, Dragomit Ignat, Horia Muntenus, Ioan Negru, Voichița Veres, Virginia Paraschiv, Romeo Ioan Rosiianu, Nicolae Scheianu și Ioan Vasiu. Prefață - Romeo Ioan Rosiianu Postfața - Gabriel Cojocaru Ioan Romeo Roșiianu dorește să editeze 42 de antologii cu ”prietenii literare” dintre scriitorii din
IOAN ROMEO ROȘIIANU, PRIETENII LITERARE BAIA MARE-CLUJ NAPOCA . LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373558_a_374887]
-
poezii /p. 12 Selecția rubricii: Mihai Gregor Codreanu Scriitori de azi - Melania Cuc /p. 13 selecție și prezentare: Viorela Codreanu Tiron Scriitori uitați... (?!) - Vasile Vlad /p. 16 selecție și prezentare: Adrian Tucu Eminescu și esență veșniciei /p. 21 autor: Vasile Gogea Caete de dor /p. 23 autor: Cornelia Ștefănescu Universalia - Mihai Eminescu - poezie /p. 26 Eseu / p. 27 Puterea banilor și a vorbelor /p. 27 autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord De ce (mai) scriem poezie? /p. 28 autor: Camelia Radu Universalia
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
tasavav mân, apoj te drabaraw mân, ta o Dell ći meklă mân. Te xurăw k-o dell kamlem aj te śudaw mân tele, ta Vov ïnkërdă mân opre. Me aźukërawas len, ta risajlem palpale, 'kë kamlem te ćhinaw len, ta gogi d'ă mân o Dell. o Marin ël Tomesqo andar-i Dragalina o milaj ël bërśesqo 2002 Referință Bibliografica: XOLĂRDO... KAMLEM / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
XOLǍRDO... KAMLEM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372529_a_373858]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > ȘO DE GES` Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului KORKORO AND-O KHER BEŚAV ÏL JAKHENÇA P-O TAVAN, TA I GOGI NAŚAVDĂ MÂN KA-I ĆHEJ ȘO KAMAV LAN. LAQË JAKHA KERDE MÂN TE XRAMOSARAV P-O LIL. NA-J MÂN BOKH, NA-J MÂN NI THAN; KANA XOLĂRDEM LAN, GI ? KOZOM GES', KURKE THAJ ĆHON' NAKHLINE BI TE DIKHAV LAN ? ASAN MANΘAR
SO DE GES` de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372911_a_374240]
-
bună seamă, urmare a torturilor din închisori).” Opera lui Sergiu Mandinescu s-a perpetuat oral în închisorile comuniste . Colegii de celulă, similar ca și la Radu Gyr i-au învățat poeziile pe de rost transmise prin alfabetul morse. Scriitorul Vasile Gogea pe blogul său a scris despre cum circulau în memoria colectivă a universului carcerial poeziile lui Sergiu Mandinescu. ”Datorăm acelorași frați gemeni, Eugen și Tiberiu Luca”, păstrarea unor poezii învățate pe de rost în pușcăriile comuniste. Compozitorul Leonid Gheorghian (fost
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
Ieronim Tătaru, I.L. Caragiale și Prahova, Ploiești, 2000; Gelu Negrea, Anti-Caragiale, București, 2001; I. L. Caragiale față cu reacțiunea... criticii, I, îngr. George Genoiu și Cezar Alexandru Genoiu, București, 2001; Bogdan Ulmu, Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Vasile Gogea, OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Telegrame primite de I. L. Caragiale în anii 1901 și 1912, îngr. Ieronim Tătaru și Nina Nicolae, pref. Maria Dulgheru, Ploiești, 2002; Mircea Tomuș, Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Ion Negoițescu (Unitatea personalității eminesciene), Ileana Vrancea (Mâna statului democrat-popular, secvențe: 1958-1959, 1968, 1974), cuprinzând pagini restituite despre tulburea perioadă proletcultistă. Tot Ileana Vrancea recuperează din arhivele israeliene o parte a corespondenței lui Ion Caraion cu istoricul Theodor Lavi. Vasile Gogea publică pagini de jurnal, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Ileana Mălăncioiu, Ion Negoițescu și Dan Verona împărtășesc cititorilor Amintiri despre cenzură. Și fragmente din Jurnalul atopic al lui Dan Petrescu pot fi găsite aici. Sunt prezenți cu documente similare Lucian
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
, Vasile (7.VIII.1953, Sighetu Marmației), prozator, poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Caraman) și al lui Gavril Gogea, mecanic auto. Frecventează școala generală la Făgăraș (1960-1968), timp de doi ani este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, pe care îl va absolvi în 1972. Student al Facultății de Filosofie
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
acordă un spațiu important manifestărilor culturale și teatrale locale, reprezentațiilor de diletanți, ca și activităților Astrei, precum adunarea de la Bistrița din 1907, la care a participat și poetul O. Goga. Se publică frecvent folclor, de pildă texte despre obiceiurile locale Gogea și Cununa, iar câteva balade despre Avram Iancu editează Th. A. Bogdan. În domeniul istoriei se remarcă articolele lui Constantin Moisil (Din trecutul ținutului nostru ș.a.). Alți colaboratori: Petre Poruțiu, Mihai Teliman, Stelian Rusu, Emil Tripon, Victor Moldovan, N. Iorga
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
Crăciun și publicată în 1994 (cu texte de Liviu Antonesei, Vasile Andru, Ștefan Agopian, Ioan Buduca, Ștefan Borbély, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Dumitru Chioaru, Magda Cârneci, Radu Călin Cristea, Al. Cistelecan, Gheorghe Crăciun, George Cușnarencu, Nichita Danilov, Valeriu Gherghel, Vasile Gogea, Mihai Dinu Gheorghiu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Emil Hurezeanu, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Al. Th. Ionescu, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieș, Cristian Moraru, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Nicolae Oprea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
mine? dați-mi pace! Am fost și m-am plimbat... răspundea cu o tresărire de mânie în glas Haia; apoi, într-un târziu, suspina încet, tot trează, cu ochii mari umpluți de visul dragostilor ei. Iar în vremea asta Tudorița gogea singură prin colțuri, în odăița-i săracă și curată. Se simțea uneori slabă; avea învăluiri de amărăciune și-i venea leșin. Abia se putea târî până la cerdac și de-acolo chema pe Reiza, ca să-i aducă ceva din dughenița ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gălbuie a bunicului meu ceva care le stârnise ferocitatea. Am pe undeva, pe-acasă, o mapă plină cu tăieturi din ziare care-l prezentau pe "Signor Firelli, cel mai înalt om din lume". O poză îl înfățișează dând mâna cu Gogea Mim, care pe lângă el pare aproape un pigmeu. Cred că au organizat și un meci de box împreună, care însă nu s-a mai ținut. De la acest om ciudat, mama a moștenit două lucruri neașteptate: o cronică de familie (pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Revolta muncitorilor din Brașov, 1987*tc "Revolta muncitorilor din Brașov, 1987* " Cauzele și începutul revolteitc "Cauzele și începutul revoltei" Orașul românesc care a fost vizibil sensibilizat de ascensiunea politică a lui Mihail Gorbaciov a fost Brașovul. După spusele lui Vasile Gogea, intelectual care a asistat și participat la revolta din noiembrie 1987, în Brașov exista o atmosferă pro-Gorbaciov, muncitorii și intelectualii empatizând cu reformele propuse de liderul sovietic, perestroika și glasnost. În paralel cu această influență, activitatea Solidarității din Polonia a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2007. Etica neuitării, Antologie și prefață de Vladimir Tismăneanu, Editura Humanitas, București, 2008. La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008. C. Convorbiri Corbea, Ileana, Florescu, Nicolae, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 2002. Gogea, Vasile, Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/ books/voci in vacarm.pdf Jela, Doina, Interviu cu Monica Lovinescu ("La apa Vavilonului"), http://www.memoria.ro/?location=view article&from name=Interviuri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 225 Northrop Fry, op. cit., p. 142. 226 Savin Bratu, De la Sainte-Beuve la noua critică, Editura Univers, București, 1974, p. 177. 227 Monica Lovinescu, Jurnal: 1990-1993, ed. cit., p. 92 228 Ibidem, p. 97 229 Vasile Gogea, Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/books/ voci in vacarm.pdf, pp. 5-6. 230 Northrop Fry, op. cit., pp. 35-36. 231 Eva Behring, op. cit., p. 207. 232 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 233
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sacru. Acel moment va fi fost hotărâtor pentru alegerea prenumelui?mm De Evanghelistul Luca, patafizicianul nu pare a se dori/ simți apropiat: ziua prenumelui meu "nu am serbat-o niciodată" spune el răspunzând probabil la un e-mail de felicitare (Pițu/ Gogea, 111). Dar semnează ironic doar? Saint Luke O'Pitsoo (mesaj postat pe 22-10-2013) iar în anul de greață 1989 menționează data de 18 octombrie ("de Sfântul Luca, nu-i așa"), înscriind sub ea "recapitulări ce se impun de urgență" (unele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]