103 matches
-
de garduri înalte de sârmă. În acest context al împrejmuirii aceste garduri erau atacate adesea de indivizi mai mult sau mai puțin violenți în sine, dar care deveneau violenți ca parte a masei de spectatori. Peisajul cu spectatori pe garduri goniți înapoi, în stadion, de miliție era unul comun, foarte cunoscut. Nu cu mulți ani mai târziu, normele UEFA au interzis și în România aceste garduri sinistre care se aflau între public și sportivi. De la un timp și stadionul orașului meu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe noi restul muzicii universale Ne învață să crăpăm un pic PIANISTA (îngenunchează pe masă): SĂ ÎNVĂȚĂM MUZICA SĂ ÎNVĂȚĂM ALIMENTELE SĂ ÎNVĂȚĂM INUNDAȚIA PÂRȚOASĂ MAȘINA DE STRIGAT ÎNLĂUNTRU SĂ ÎNVĂȚĂM PUNEREA PĂMÂNTULUI STRIGĂTUL PARAZIȚILOR Substanța strigătului clarificată și forma gonită (ia o sticlă plină cu vin și o golește peste cei de la masă) Acum s-a terminat, căcăcioșilor, s-a terminat de tot (Mecena începe să aplaude încântat. Ceilalți aplaudă nesigur împreună cu el) Actul al treilea Iar la tejgheaua din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bere gata sorbite au fost umplute cu același, se strigă, și sunt goale, pentru că o zi naturală nu poate să existe decât într-un cuvânt porcesc natural. Acum curge berea vărsată peste propriul piept frumos, în timp ce trebuie să auzim, muzica gonită, plângând încet în pădure. COMPOZITORUL: Of, oameni buni, asta a fost o sărbătoare, unul împotriva tuturor, fără ca măcar un singur sunet să sară în următorul lac cu bere. Și bine îi mai stă pe un ciot de copac imaginar cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâncat și-a țopăit, și de-a dura tot s-a dus Iepurașul Jean s-a întors în culcușul lui ascuns. Nevăstuica la fereastră nasul și-a lipit. "O, zei ospitalieri! Ce e aici pitit? Spuse animalul, din culcușul părintesc gonit. Hei! Doamnă Nevăstuică, Să pleci de-aici neîntârziat, De nu eu chem toți șobolanii de prin sat". Dama cu nasul ascuțit răspunse că pământul Era al ei, că-l ocupase prima. Asta era deja chiar culmea, Taman culcușul în care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Fontaine, oferă o bogată paletă de fragmente de discurs raportat: Discurs direct: marcat tipografic fie prin ghilimele (v.4, 13, 19), fie printr-o liniuță (v.23). Prezența lui este semnalată și prin propoziții incidente (spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5), ea spuse (v.14), el spuse (v.19), ea spuse (v.24) sau prin verbul a invoca urmat de două puncte (v.18). Aceste fragmente conțin deictice al căror referent este interpretabil datorită cotextului; de pildă, aici (v.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a invoca urmat de două puncte (v.18). Aceste fragmente conțin deictice al căror referent este interpretabil datorită cotextului; de pildă, aici (v.4), cu circumstanțialul la fereastră (v.3) sau eu (v.4) cu spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5) Discurs indirect: o singură ocurență: Dama cu nas ascuțit răspunse că pământul / Era al ei, că-l ocupase prima (v.9). Completiva directă, subordonată unui verb de comunicare este supusă concordanței timpurilor (era). Discurs indirect liber: fragmentul care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a-si ține soldații treji, Ferrando le povestește istoria cu bătrânul Conte de Luna (Abbietta zingara). Se spune că o bătrână țiganca a fost găsită aplecata asupra leagănului fiului celui mic al bătrânului Conte de Luna, Garcia. Deși a fost gonita de lângă leagănul pruncului, după puțin timp copilul s-a îmbolnăvit și a început să slăbească de la o zi la alta. Învinuită că a practicat magia neagră, țiganca a fost prinsă și arsă pe rug. În chinurile morții bătrână țiganca a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
intră într-o cetate sfărâmată")23. Apostolul vituperează împotriva zidului și-i arată omului labilitatea și deșertăciunile faptelor sale. Toate textele abundă de semne și mărci ale prafului: pleavă, nisip, ruine, dărâmături, cenușă: "El le amenință și ele fug departe, gonite ca pleava pe care vânturătorii o vântură în vânt și ca vârtejul de pulbere, în vreme de furtună"24; Pentru ce se trufeșește cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a Clericis; Sfîntul rostește aceste cuvinte după ce a relatat mai multe fapte ale Clericilor care au obținut scaune episcopale de la rege, nu prin virtute pastorală, ci prin bani. 155 Regii goți, uzurpîndu-i numirea însuși Suveranului Pontif, au tulburat alegerile canonice. Goniți fiind aceștia din Italia, Justinian și-a rezervat dreptul de a confirma Pontifii; succesorii săi au cerut o mare sumă de bani de la noul Papă pentru a-l confirma, sumă care a fost plătită pînă la Constantin Pogonat, care a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Când nu ai bani nici să te întorci, nu ai unde să te întorci, nu ai de ce, te simți gonit, atunci ești nevoit să rabzi tot și să mori încetul cu încetul. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram eu. Nici acum nu sunt. Parcă pluteam pe deasupra lucru rilor, ca atunci când are loc moartea aparentă. Și cel
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
adevărat că poate n-ai bani nici de drum. Oa meni buni din țara mea, întrebați-vă ce face cel plecat de lângă voi! Dacă zice doar că-i frumos în Italia, chemați-l acasă! Nechemat nu vine, pentru că se simte gonit și părăsit. Este o rușine să n-ai de lucru în Italia, atâta vreme cât România e plină de șomeri? Scrisoarea 14 Un șomer emigrant e totuși mai fericit decât un șomer din România. Are speranță! „Poate mâine vine ăla care voia
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
au voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu mare greutate liniștea a putut fi restabilită. Bineînțeles, după ce s-a făcut uz de arme și au căzut mulți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
copilăriei: satul există în conștiința copilului ca o lume, ca unica lume mult mai complex alcătuită și cu alte zări, mai vaste 35. Când e rupt de aceasta, copilul se simte frustrat: O rai al tinereți-mi, din care stau gonit !36 În fapt, poetul rezonează la sursa primordială a universalului din om; în aceasta constă puterea geniului, în a vedea lucrurile de foarte sus și de foarte departe. Așa după cum s-a mai spus, lumea reală își construiește sensuri noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căzură când tu, vizitând pământul/ Te-ai uitat... și-n lumea asta ca copilă te-ai trezit 221. Poetul însuși se simte la maturitate ca îngerul căzut și izgonit din raiul tinereții: O rai al tinereți-mi, din care stau gonit!/ Privesc cu jind la tine asemeni lui Adam222. Dualitatea cer-pământ (apă) este laitmotivul prozei fantastice; fie că este vorba de lacul din lună, ori de cel pământean, de cerul senin sau cel înnoptat, aceste două elemente apar întotdeauna în indestructibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Rotari? Nu-ți ajunge că faci orice spre a-i denigra și a-i defăima faptele și amintirea? Și nu uita că ești silit să te războiești cu Grimoald. Ele are acum tot aurul și argintul evreilor și ale arienilor goniți de tine și poate să tocmească o armată de mercenari mai mare ca a ta. La care Ariberto, care până atunci doar îl disprețuise pe Rotari ca arian și apărător al evreilor, a început să-l urască, fiindcă măreția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
grădini.// Să ne privim ne-au mai rămas/ Ferestrele de iarbă"). Există Dumnezeu, în poezii care amintesc destul de mult de Psalmii lui Arghezi ( " Atât ar fi,/ Față de față-doamne,/ Să te mai văd odată și să tac"). Aceeași răzvrătire: ( "Voi copii goniți din raiuri,/ Pe Pământul tristei veri;/ Voi, sătui de ruguri sfinte/ Și de-atâtea învieri;// De-ați căzut în valea noastră,/ Frați cu noi întru durere,/ Să ne-ntindem la o umbră/ Prin ierboasa încăpere" Balada îngerilor căzuți). Există dezgust
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
vieți în urmă fără viață, fără chip, nu am putut-o înlătura. Și nici acum. Nici mai ales acum. Golul (cîțiva ani au și trecut!) a început să se întindă în urma mea. Năvălesc, în fuga cea mai mare, din spate gonit, spre bătrînețea hidoasă. Nu mai am timp de nimic. Golul se constituie, se împietrește, se definitivează în mine, peste mine. Am de lucrat, neîntrerupt, zi și noapte. Dacă mă zbat, am impresia că pierd timpul. Dacă mă odihnesc, e mai
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
dormeam între secvențele unui film, noaptea îmi bătea în spate. Pusesem mâna pe dragoste, pusesem mâna pe moarte și am avut senzația unor găuri negre și am stat acolo, până când ceva m-a supt ca o ventuză, până când ceva... Înger gonit Te-ai întâlnit cu oboseala sacră. Minuni, se zice, se-ntâmplă la tot pasul, dar nu le vede nimeni. Cum să gonești un înger care îți dă târcoale de-atâta vreme? Doar poate prin puterea de-a ți-l închipui
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
Rebreanu. Curând, are loc o “lirizare a epicii”, o “lirizare a ideilor”, specifice “romanului analitic sau subiectiv”, în perioada interbelică acesta fiind considerat superior celui epic. Vladimir Streinu distinge între epicul pur, mai exact, romanul de acțiune în care “evenimentele, gonite trepidant, nu au răgazul să se întemeieze psihologic” și romanul modern, unde autorul “ține în loc năvala faptelor prin felul acesta de dispozitiv au relenti al analizei.” Odată cu Proust, romancierul intercalează în opera sa eseul, nu se mai mulțumește cu expunerea
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
referire la perioada manifestațiilor din anii 90, când oamenii scandau ”nu ne vindem țară”, în timp ce România caută drumul spre Europa. Nu vreau să cădem în pantă pe care dăm străinii afară. Nu vreau să ne întoarcem la anii 90 cu gonitul străinilor”, a spus premierul. El a dat exemple de companii precum Petrom, Renault sau Pirelli, care s-au dovedit benefice pentru economia României.
Ponta, despre RMGC: Semnalul va fi ”în România nu se poate face nimic” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50834_a_52159]
-
-n puterea lui." (Epictet) Între unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape o poezie ce, se vede, va fi căutat mult formula lămuririi ei definitive. O strigare de Iov, închisă într-un suspin, dă măsura unei lirici gonite, într-o sticlă, de la mal: "De ce să strig: cine-i acolo, cine?/ de ce să chem, cînd golul nu-mi răspunde,/ să gem, de ce? cînd nu mă tem de moarte, -/ să fug, duh zăbovit în zori, - dar unde? Cuvîntul care-i
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
notează descumpănit (9 februarie 1980): „Nici notația de agendă nu e pentru oricine.” Și, mai jos: „Scrisul nu e pentru oricine. Acum nu mai sunt doar ce am simțit toată viața că nu sunt, un scriitor; acum sunt analfabet. // Retras, gonit, căzut între aburi ca de spital... (...). Nicio curiozitate pentru ce e dincolo de pielea mea și dincolo de zidurile locuinței mele, ca și când s-ar fi terminat totul, ca și când n-ar fi fost nimic. Nici viața, nu numai scrisul, nu e pentru oricine
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
pe englezește: "Now let's begin!" Ușa fu deschisă, iar el intră cu un zâmbet disprețuitor, prevestitor de rele, în sală, opri cu un gest aplauzele inițiale și timp de o oră ținu într-o franțuzească de o bogăție rabelaisiană, gonită parcă de furtună, cel mai plin de duh și tăios discurs antifascist pe care l-am auzit vreodată. Pentru ascultători era destul de neplăcut. "Conducătorul" lor, mărinimos, îl conduse însă pe oaspete până la ieșire și zise: "Obiecția ridicată de dumneavoastră va
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
central. Între ele Omul cu mîrțoaga de G. Ciprian și Bietul Ioanide. În acest din urmă roman, G. Călinescu creează personaje cu porecle mai sofisticate. Trei intelectuali care formează un grup sînt numiți Cei trei dioscuri, unul dintre ei, Hagienuș, gonit periodic de copiii săi, e zis Regele Lear, iar Ioanei, amantă episodică a lui Ioanide, dinainte de a deveni "bietul" prin moartea ambilor săi copii, i se spune Indolenta. Unui ministru pe nume Ion, mama și soția mămoasă îi atribuie ca
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
porecla personajului central. Între ele Omul cu mîrțoaga de G. Ciprian și Bietul Ioanide. În acest roman, G. Călinescu crează personaje cu porecle mai sofisticate. Trei intelectuali care formează un grup sînt numiți Cei trei dioscuri, unul dintre ei, Hagienuș, gonit periodic de copiii săi, e zis Regele Lear, iar Ioanei, amantă episodică a lui Ioanide, i se spune Indolenta. Unui ministru pe nume Ion, mama și soția mămoasă îi atribuie ca diminutiv pe Jean. În Cartea nunții, Ion Marinescu, deghizare
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]