99 matches
-
han. Nu te supăra, nici eu nu împărtășesc cele ce-ți spun, dar numai eu pot să ți le zic cu sinceritate, ceilalți se ascund din ipocrizie sau te pârăsc, și nu-i departe ziua când o să fii din nou gonit, trimis într-o mânăstire unde o să fii silit să trăiești ca un soldat spaniol. Ai dreptate, Dionisio, dar când mă cufund în studiul unei cărți, uit până și de mine. Dionisio râdea, după care: Au dreptate așadar cei care spun
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe noi restul muzicii universale Ne învață să crăpăm un pic PIANISTA (îngenunchează pe masă): SĂ ÎNVĂȚĂM MUZICA SĂ ÎNVĂȚĂM ALIMENTELE SĂ ÎNVĂȚĂM INUNDAȚIA PÂRȚOASĂ MAȘINA DE STRIGAT ÎNLĂUNTRU SĂ ÎNVĂȚĂM PUNEREA PĂMÂNTULUI STRIGĂTUL PARAZIȚILOR Substanța strigătului clarificată și forma gonită (ia o sticlă plină cu vin și o golește peste cei de la masă) Acum s-a terminat, căcăcioșilor, s-a terminat de tot (Mecena începe să aplaude încântat. Ceilalți aplaudă nesigur împreună cu el) Actul al treilea Iar la tejgheaua din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bere gata sorbite au fost umplute cu același, se strigă, și sunt goale, pentru că o zi naturală nu poate să existe decât într-un cuvânt porcesc natural. Acum curge berea vărsată peste propriul piept frumos, în timp ce trebuie să auzim, muzica gonită, plângând încet în pădure. COMPOZITORUL: Of, oameni buni, asta a fost o sărbătoare, unul împotriva tuturor, fără ca măcar un singur sunet să sară în următorul lac cu bere. Și bine îi mai stă pe un ciot de copac imaginar cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a vis de Biblioteca Centrală, zilnic, pe trotuar, într‐o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cină. (Ies) SCENĂ 4 (O sală în același palat. Intra Kent, deghizat) KENT: Daca, cum vreau, un alt glas împrumut, Ce-mi poate poci vorba, bunu-mi plan Poate c-ar dobîndi deplin efectul Spre care mi-am șters chipu'. -Acum, gonite Kent, De poți sluji unde ești condamnat, Să fie-așa! stăpînul ce-l iubești Te va găsi în plină muncă. (Cornuri de vînătoare apropiindu-se. Intra Lear cu suita) LEAR: Să nu se-ntîrzie o clipă cu masa, să fie-acu gata
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O, raiule locaș sfînt Mă vezi În ce jale sunt SÎnt jalnic și amărît Și de la tine gonit. De acum pînă la sfîrșit Și de acum pînă-n vecie Mila domnului să fie. >> ” -//Astăzi cel Prealăudat ,, Astăzi cel Prealăudat Îngerului marelui sfat Sfătuind dumnezeirea Ca să-mplinească zidirea Cine vrea s-o-mplinească Îl cerea să-l răstignească İuda iubitor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Tocmai acest joc îl tulburase, simțea, și pe el. Suprapunerea chipului vizitatoarei cu portretul știut îl emoționa cu-adevărat, nu ținea s-o ascundă. Mai curând își găsea, astfel, îndreptățirea de-a continua ; ceea ce și menținuse surdina fierbinte a glasului, gonit și ascuțit de ironie. Tot amplificase pretextul inițial, deviind mișcarea. Se supraveghea, conștient că începea să piardă el însuși, ca și cei la care se referise, faptul brut, real, inventând și sporind din ceea ce fusese hazard alte conture, alt adevăr
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
urca. Parcă adormise. Micul atelier ar pluti, un veac, câteva clipe, în lumina plină a zilei. Închisese ochii sau, amețită, îi ținuse deschiși. Ora rotundă a amurgului s-o găsească în același loc, încă prinsă de soare... auzea foșnetul filelor, gonite repede, una după alta. Auzeam și noi sau ni se părea. Studenta o privea, din pragul care despărțea cele două camere ale atelierului. O privea, cu cartea despre Cosimo în mână. Amândoi o priveam, fără să știe. Nu părea atentă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vânturi să mugească-nvață - Stelele s-oglindă-n neauă pe pustiul nesfârșit. Dar atuncea când sosește blânda mieze-nopții oră, Ceru-albastru ca saphirul mândre raze îl coloră Și din a Nordului frunte plin se-nalță-astrul polar - Atunci marea nu răsare printre stânci de vânt gonită, Vântul pe-aripi nu mai duce pulberea iernei-aurită, Toate tac când raza-i albă cade-n marea de amar. Și când steaua se înnalță de pe fruntea lui de rege, Nordu-atunci cu visuri mândre noaptea lungă și-o petrece. De pe stînca-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai am în pieptu-mi, un pic măcar de sânge, În inimă cât fibra din urmă va trăi, Avare, ele-n sine icoana ta vor strânge, Cu dânsa împreună și ele vor muri! O rai al tinereți-mi, din care stau gonit! Privesc cu jind la tine asemeni lui Adam, Eu nu gândesc c-o clipă am fost și fericit, Ci mor, mor de durerea că-n brațe nu te am. {EminescuOpIV 277} ODATĂ TE VĂZUSEM Odată te văzusem - Ș-am stat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voiu a mea față De-arzătorul tău obraz. Vin-iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez, Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce-ntorci tu ochii-n lături De cuvântul meu gonit? Nici visezi cât poți în lume Tu să fii de fericit. Zi și noapte stă la tine Al meu gând nemîngîiet, Căci tot sufletu-mi te cere Și în gând, te chem încet. Vino, vino, mult iubite, Pe-al meu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul i-aleargă în urmă Și stelele, -n râuri gonite, o turmă. Și munții bătrâni îl urmau în galop Cu stîncele negre, gigantici ciclopi, Greoaie hurducă pămîntu-n picior, Prăval-de pe umeri pădurile lor. Se-ntreabă: Fug eu? sau că lumea întreagă A rupt-o de fugă nebună, pribeagă? Sau mări
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a Clericis; Sfîntul rostește aceste cuvinte după ce a relatat mai multe fapte ale Clericilor care au obținut scaune episcopale de la rege, nu prin virtute pastorală, ci prin bani. 155 Regii goți, uzurpîndu-i numirea însuși Suveranului Pontif, au tulburat alegerile canonice. Goniți fiind aceștia din Italia, Justinian și-a rezervat dreptul de a confirma Pontifii; succesorii săi au cerut o mare sumă de bani de la noul Papă pentru a-l confirma, sumă care a fost plătită pînă la Constantin Pogonat, care a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atât de întinse și deschise, când vecinii vor să se scape de vagabonzi, e ușor a-nșela vigilența ș-a ajunge la scop. Daca evreii din țară n-ar închide ochii, dacă ei n-ar primi pe fugarii și pe goniții din alte părți, măsurile luate d-autorități ar fi d-ajuns pentru a opri invaziunea. Împlinirea acestei datorii, ce-n oricare țară este impusă prin inimă și prin interes fiecărui cetățean, avem dreptul să cerem și noi de la izraeliți. Mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copilăriei: satul există în conștiința copilului ca o lume, ca unica lume mult mai complex alcătuită și cu alte zări, mai vaste 35. Când e rupt de aceasta, copilul se simte frustrat: O rai al tinereți-mi, din care stau gonit !36 În fapt, poetul rezonează la sursa primordială a universalului din om; în aceasta constă puterea geniului, în a vedea lucrurile de foarte sus și de foarte departe. Așa după cum s-a mai spus, lumea reală își construiește sensuri noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căzură când tu, vizitând pământul/ Te-ai uitat... și-n lumea asta ca copilă te-ai trezit 221. Poetul însuși se simte la maturitate ca îngerul căzut și izgonit din raiul tinereții: O rai al tinereți-mi, din care stau gonit!/ Privesc cu jind la tine asemeni lui Adam222. Dualitatea cer-pământ (apă) este laitmotivul prozei fantastice; fie că este vorba de lacul din lună, ori de cel pământean, de cerul senin sau cel înnoptat, aceste două elemente apar întotdeauna în indestructibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
condamnată a ieși dintr-un nemișcător sau a lăsa posesia unui nemișcător sau a-l preda proprietarului nu voiește a lăsa imobilul în termenul însemnat de judecată, nici 8 zile după somația ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea și autoritatea publică și nemișcătorul se va predă proprietarului sau. Articolul 576 Spre acest sfârșit, acela care va avea titlul executor de punere în posesie se va îndrepta la judecătorie al locului unde este așezat imobilul și judecătoria
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
condamnată a ieși dintr-un nemișcător sau a lăsa posesia unui nemișcător sau a-l preda proprietarului nu voiește a lăsa imobilul în termenul însemnat de judecată, nici 8 zile după somația ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea și autoritatea publică și nemișcătorul se va predă proprietarului sau. Art. 576. Spre acest sfârșit, acela care va avea titlul executor de punere în posesie se va îndrepta la judecătorie al locului unde este așezat imobilul și judecătoria
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
condamnată a ieși dintr-un nemișcător sau a lăsa posesia unui nemișcător sau a-l preda proprietarului nu voiește a lăsa imobilul în termenul însemnat de judecată, nici 8 zile după somația ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea și autoritatea publică și nemișcătorul se va predă proprietarului sau. Art. 576. Spre acest sfîrșit, acela care va avea titlul executor de punere în posesie se va îndrepta la judecătorie al locului unde este așezat imobilul și judecătoria
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
ci pentru vanitatea lor. Pentru oamenii de teapa asta trebuie să fim vesele, când ei sunt bine dispuși, înfloritoare de sănătate când au chef să luăm masa cu ei... Nu ne este îngăduit să avem suflet, fiindcă riscăm să fim gonite și insultate... Noi nu ne aparținem. Nu mai suntem ființe, suntem lucruri. Suntem cele dintâi în amorul lor propriu, cele de pe urmă în stima lor... Din iubire pentru Armand, Marguerite a vrut să rupă cu viața de desfrâu, cu viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mâncat și-a țopăit, și de-a dura tot s-a dus Iepurașul Jean s-a întors în culcușul lui ascuns. Nevăstuica la fereastră nasul și-a lipit. "O, zei ospitalieri! Ce e aici pitit? Spuse animalul, din culcușul părintesc gonit. Hei! Doamnă Nevăstuică, Să pleci de-aici neîntârziat, De nu eu chem toți șobolanii de prin sat". Dama cu nasul ascuțit răspunse că pământul Era al ei, că-l ocupase prima. Asta era deja chiar culmea, Taman culcușul în care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Fontaine, oferă o bogată paletă de fragmente de discurs raportat: Discurs direct: marcat tipografic fie prin ghilimele (v.4, 13, 19), fie printr-o liniuță (v.23). Prezența lui este semnalată și prin propoziții incidente (spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5), ea spuse (v.14), el spuse (v.19), ea spuse (v.24) sau prin verbul a invoca urmat de două puncte (v.18). Aceste fragmente conțin deictice al căror referent este interpretabil datorită cotextului; de pildă, aici (v.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a invoca urmat de două puncte (v.18). Aceste fragmente conțin deictice al căror referent este interpretabil datorită cotextului; de pildă, aici (v.4), cu circumstanțialul la fereastră (v.3) sau eu (v.4) cu spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5) Discurs indirect: o singură ocurență: Dama cu nas ascuțit răspunse că pământul / Era al ei, că-l ocupase prima (v.9). Completiva directă, subordonată unui verb de comunicare este supusă concordanței timpurilor (era). Discurs indirect liber: fragmentul care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel gonit se leagă clevetirea și minciuna.” (B. P. Hasdeu) GENURILE LITERARE GENUL LIRIC Genul liric cuprinde operele literare În care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și transfigurarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Când nu ai bani nici să te întorci, nu ai unde să te întorci, nu ai de ce, te simți gonit, atunci ești nevoit să rabzi tot și să mori încetul cu încetul. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram eu. Nici acum nu sunt. Parcă pluteam pe deasupra lucru rilor, ca atunci când are loc moartea aparentă. Și cel
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]