254 matches
-
știe că în căderea lui cerne vremurile. La rândul ei, clepsidra nu e conștientă decât de propria goliciune. Cea care descătușează cu adevărat timpul este mâna care întoarce clepsidra. Așa înțeleg eu divinitatea. 3. Satul clonelor era construit pe un gorgan care acoperea întreaga aripă de vest a Abației. Privit de departe, părea un fel de meterez din care răzbăteau când și când zgomote enigmatice. - Clone, repetă a treia oară Diribal, abia potolindu-și râsul. Vrei să spui că Dumnezeii pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
instrumentarul epocii este și „stilul grafic”, menit să vizualizeze „învățămintele” pentru cititorul copil (ilustrații alb-negru și mai cu seamă color, fiecare început de capitol în roșu, galben sau albastru etc.). Excepție fac doar câteva cărți, un exemplu elocvent fiind romanul Gorganul (1980). Anii de după plecarea din țară a lui M. vor demonstra, prin abandonarea ei, caracterul ocazional al acestei producții. În Șapte vaci slabe (1984) și în Foamea de adevăr (1987) sunt reunite pamfletele scrise pentru Europa Liberă. SCRIERI: Palatul primăverii
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
Capcana, București, 1971; Împăratul Nimeni, București, 1972; Efectivul rămâne complet, București, 1973; Jungherul de argint, București, 1973; Motanul vrăjitor, București, 1973; Logofătul Dragu, București, 1975; My Book of Animal Stories, Londra, 1975; Perla diavolului, București, 1976; Izvorul pajurei, București, 1978; Gorganul, București, 1980; Uliu, papă-lapte, ce-ai visat azi-noapte, București, 1980; Grădina zoologică (în colaborare cu Clelia Ottone), București, 1984; Șapte vaci slabe, Aarhus (Danemarca), 1984; Foamea de adevăr, München, 1987. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Împăratul Nimeni”, LCF, 1973, 2; Mircea
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în piepturi de
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
paralel), D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Baciu, Const. Virgil Gheorghiu, Dimitrie Danciu, V. Spiridonică, V. Copilu-Cheatră, Coca Farago, Pavel P. Bellu, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Emil Zegreanu, Petru Sfetca. Proza semnează C. Stoicănescu, Marcel Olinescu, P. Popovici-Brănișteanu, Eugen Victor Popa, Remus Gorgan. Numeroase articole, eseuri, polemici aparțin lui Petre Păscu, Sextil Pușcariu, Ț. Botiș, Ed. Găvănescu, Octavian Lupaș, Zevedei Barbu, Ion Stoia Udrea, Virgil Birou. Revista are rubricile „Puncte și linii” (Petre Păscu), „Note”, „Cărți și reviste”, „Vitrină «Înnoirii»”, „Ce scriu alții
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
pentru „rea hiclenie” a fost confiscată și averea grecului Necula, mare vistier, care îl combătuse pe Matei Basarab, la 25 octombrie 1632, în acea „bătălie cu spectatori” de la Plumbuita. Nici partizanii lui Matei Basarab n-au dus-o mai bine. Gorgan din Criva, mare spătar și rudă cu Voievodul (căci o ținea pe Stana, sora lui Preda Brâncoveanu și nepoată a viitorului Voievod), a rămas fără avere din porunca lui Leon Vodă. Chiar și fără a fi deposedate, prin poruncă domnească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iași, str. Ștefan Gheorghiu 9 4906. Mihalteanu Maria, 3 apartamente, București Calea Moșilor 364; str. Plăcerii 6 4907. Mateescu Ștefan, 3 apartamente, București. str. Dr. Gr. Mura 33 4908. Mandica Ion, 11 apartamente, București, str. Ilarie Kendi 8; Agricultori 14; Gorgan Spătaru 27 (Colentina), str. Stan Poetaș 16. 4909. Matei Elisabeta, 8 apartamente, București str. Radu de la Afumați 59 4910. Mendelsohn Matei, 14 apartamente, București str. Parfumului 37-39; calea Griviței 96 4911. Marinescu Ioana, 5 apartamente, București, str. Brașov 11 4912
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, revistă care a apărut, săptămânal, la Arad între 1 februarie 1933 și 25 decembrie 1941, având subtitul „Revistă literară, reportaj, satiră, umor”. Director: Simion Miclea. Se cultivă anecdotele, comentariile politice hazlii. Colaborează cu epigrame R. Gorgan, Ion Topor, R. Ustic, Alex. Dimcescu, Gabriel Țepelea, Gh. Păun, iar I. Vodă, Maria N. Petrescu cu fabule umoristice. Se publică numeroase balade vesele, semnate de Gh. M. Dăscălescu, Zaharia G. Buruiană, Maria Predescu, doine umoristice, monoloage și parodii având
BRAVO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
pe direcția spre Ungaria. Peste doar câteva ore, însuși Napoleon a poposit în fața depresiunii din apropierea orașului. încercatul strateg a purces la examinarea zonei, cu propriul pas. Terenul era îndeajuns de accidentat și, mai ales, noroios. Urcat pe spinarea unui gorgan - gorganul lui Zuran, vechi mormânt tătar - de pe care ochiul putea cuprinde o amplă priveliște, Napoleon a cercetat, nemișcat, zările. în scurt timp, și-a făcut cunoscută hotărârea: - în acest loc îl voi învinge pe inamic. Inamicul era alcătuit din trupe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
direcția spre Ungaria. Peste doar câteva ore, însuși Napoleon a poposit în fața depresiunii din apropierea orașului. încercatul strateg a purces la examinarea zonei, cu propriul pas. Terenul era îndeajuns de accidentat și, mai ales, noroios. Urcat pe spinarea unui gorgan - gorganul lui Zuran, vechi mormânt tătar - de pe care ochiul putea cuprinde o amplă priveliște, Napoleon a cercetat, nemișcat, zările. în scurt timp, și-a făcut cunoscută hotărârea: - în acest loc îl voi învinge pe inamic. Inamicul era alcătuit din trupe austriece
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
acesta a și uitat că l-a surprins pe el, un simplu elev dintr-a cincea, jucându-se În timpul orei, jignindu-l. Insistă: — Dumneavoastră le ziceți pe nume, dar cum se numeau ele pe vremea când au fost puse În gorgan? Valedulcean se gândi dacă puștiul ăsta nu e cumva un mic geniu, adică dacă nu cumva În mod intenționat a folosit cuvântul „gorgan“ În loc de cuvântul „tumul“ pe care el Îl tot tocise prin uzaj În acea oră. Dacă era așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Dumneavoastră le ziceți pe nume, dar cum se numeau ele pe vremea când au fost puse În gorgan? Valedulcean se gândi dacă puștiul ăsta nu e cumva un mic geniu, adică dacă nu cumva În mod intenționat a folosit cuvântul „gorgan“ În loc de cuvântul „tumul“ pe care el Îl tot tocise prin uzaj În acea oră. Dacă era așa, vântul unei ciudate ipoteze de lucru sufla deja cu putere dinspre elevul nedisciplinat către naivul profesor. — E important? - Întrebă profesorul. Copilul lăsă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
unesc cu tine-n zbor! Să zbor până aproape de Soare, Să plonjez de pe un nor, În marea plină de lacrimi amare. Să mă înghită apa mării... M-a părăsit spiritul epicurian. Să cad în brațele uitării, Cu valuri violente drept gorgan. Pentru mine să poarte marea doliu, Valuri rupându-se că un bici de apă. Tristețe să-mi fie adusă că un ultim omagiu... Să-mi mângâie trupul cu a ei sărată apă. Și nu mi-ar părea rău, Pentru că o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93414]
-
la prima vedere, absurdă și perpetuă, dar definitorie, de exterminare: să urce pe coasta unui deal un cogeamite bolovan și odată ajuns pe creastă, să-l prăvale până jos pentru a-și relua iarăși, la infinit, împingerea bolovanului spre vârful gorganului. Acum, de ce am adus eu vorba despre acest personaj din legendele grecești, într-o prefață a unei cărți omagiale? Închinată unui pământean din zilele noastre! Pentru că noi, oamenii, folosim comparația ca argument și atunci când subiectul de comparat este un rege
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
fără a se sinchisi de cai, de căruță și de nimic altceva, a pornit pe un drum necunoscut și greu. A doua zi au început să-l caute peste tot. Cu câini, cu soldați... nu ajunsese prea departe, era pe Gorgan, unul din cele patru muncele care înconjoară satul. A văzut tot ce se petrecuse jos. Inima-i ticăia în piept. N-au ajuns până la el. Noaptea, s-a dus în cimitir. A ochit unde e mormântul lui Petru Cărare, cel
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sicriu, a simțit cum îl furnică pe șira spinării. “Trebuie să fiu tare pân’ la capăt!”. Și a fost. A scos cadavrul din sicriu, a îngropat coșciugul gol la loc și l-a cărat pe Petru în spate, înapoi, pe Gorgan. Acolo, a reușit, cu chiu cu vai, să-i scoată paltonul, haina și pantalonii și să-l îmbrace cu ale sale. Apoi, l-a spânzurat așa mort cum se afla, de creanga rezistentă a unui copac. La urmă, n-a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o râpă se ițesc doi plopi, unul mare, celălalt mai mic, amândoi negri; mai departe o macara a înțepenit lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din găurile unde stăteau ascunși, de prin crăpăturile brazdelor, din scobiturile stâncilor și din gorgane și luară calea câmpurilor țopăind și orăcăind. Niciodată nu se mai pomenise așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe unde, de neoprit în drumul lor, hotărâți poate să dea de un loc mai puțin blestemat. Copiii urmăreau acel
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
școlilor din Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, seriile 1968-1979. La fel, mulți locuitori din toate satele comunei, precum au fost Ion S. Borș, Dumitru P. Chirițoiu, Maria Burciu (născută Dănăilă, zis Scânteie), Vasile și Costache Manole, Marin Perjeru din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele referitoare la localitatea numită Umbrărești. În schimb, găsim antroponomasticul Condrea chiar în satul cu acest nume, ultimul menționat cronologic fiind un Vasile Condrea, care face un zapis de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești. În schimb, găsim antroponomasticul Condrea chiar în satul cu acest nume, ultimul menționat cronologic fiind un Vasile Condrea, care face un zapis de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe această vatră trebuie căutați și identificați, pentru perioada respectivă, în ceea ce s-a numit până în perioada interbelică Cătunași și partea sudică a satului Salcia. Într-adevăr, nume ca Hagiu, Gorgan, Murgoci, Perjeru, Căulea, Ojoc, existente în acest sat până în anii din urmă, se regăsesc atât în documente, cât și în realitatea actuală în rândul locuitorilor din satul Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]