311 matches
-
nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului CAP. II - Partea a II - a Mai trecură încă doi ani din viața copilei de la acel nefericit eveniment când își descoperise adevăratele origini. Nu se știe prin ce împrejurări, un tânăr gorjean pe nume Ion Pătruică din comuna Drăguțești, localitate aflată la vreo opt kilometri de Târgu Jiu, trece prin meleagurile vasluiene, venind cu mașina de la Iași. Fiind șofer de profesie, oprește în sat să repare o pană la o roată și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
mă amețești di cap și ista nu-i a bună. - Nu, nu, eu vorbesc foarte serios. Îmi place de tine și vreau să te iau de nevastă, să te duc la București ca să te fac doamna mea, la Curtea Regală. Gorjeanul, băiat isteț, puțin instruit, dar cu școala vieții absolvită prin capitala țării unde lucra, îi sucește mințile copilei promițându-i luna de pe cer și marea cu sarea, cum spune românul, că o va duce în București și o va face
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
Ion neavând unde să ducă fata în București, având doar o cămăruță unde să doarmă la palat, ca mai toate slugile, spre ghinionul său, o duce direct la casa părinților din Drăguțești, spunându-le că s-a însurat cu fătuca. Gorjenii, țărani simpli, oameni cu o credință strictă despre sacralitatea căsătorie și mai ales cu frica lui Dumnezeu, nu-l lasă pe Ion să trăiască cu fata în necinste. Cheamă preotul din sat să le slujească o jumătate de cununie cum
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
a mai mers cu jumătatea de măsură. Și uite așa, pe negândite, Natalia Galiția născută Creangă, devine la vârsta de șaisprezece ani, tânăra doamnă Natalia Galiția Pătruică, cu domiciliul în Gorj, comuna Drăguțești. Din toate poveștile spuse fetei de tânărul gorjean, era adevărat doar că el lucra în calitatea de șofer la Casa Regală de la Cotroceni, în timpul domniei regelui Carol al II-lea, nu neapărat fiind și șoferul personal al regelui, așa cum i se lăudase fetei. Totuși, spre bucuria ei, Ion
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
regina mamă, dăruia hăinuțele rămase mici prințului moștenitor, tânărului cuplu de salariați, destul de săraci, în pofida faptului că erau angajații Casei Regale, pentru băiatul lor Ticu, ca acesta să le poarte cu drag și cinste. Era și firesc ca atunci când apăreau gorjenii în public cu odrasla lor îmbrăcat în hăinuțe princiare cu monogramă, să se fălească cu aceasta și să se laude că lucrează amândoi la Curtea Regală, având o situație privilegiată. Era ceva firesc în obiceiurile oltenilor să fie lăudăroși din
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
de al doilea băiat s-a mai zburătăcit, bucătăreasă la internatul școlii profesionale înființată de moșierul Gheorghe Tătărescu, la conacul său din Drăguțești, un important om politic al acelor vremuri. Aici este cazul să amintim și ceva despre acest moșier gorjean, ajuns în mai multe perioade Primul ministru al guvernului României din acea vreme, personaj care a influențat într-un fel sau altul decursul vieții Nataliei. Gheorghe Tătărescu născut în comuna Poiana, nu departe de Drăguțești sau de Târgu Jiu, era
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța, era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu. Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boierești gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul pentru cucerirea Plevnei la una mie opt sute șaptezeci și șapte și era militar cu renume de membru în comisia de pace
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
perioadă de guvernare între douăzeci și cinci noiembrie, una mie nouă sute treizeci și nouă și patru iulie, una mie nouă sute patruzeci. La sugestia Aretiei Tătărescu, soția omului politic, acesta va înființa o școală de meserii, în care elevii să învețe tradițiile meșteșugului gorjean, chiar pe moșia sa din comuna Drăguțești, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi. La această școală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
În data de 3 mai 2015 la Tv-H a avut loc un spectacol omagial cu prilejul ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE ACTIVITATE A MAESTRULUI GHEORGHE ROȘOGA, SLUJITOR CREDINCIOS AL SCENEI „RAIUL FOLCLORIC” „Distins public, stimați telespectatori, iubit prieten, drag gorjean, Gheorghe Roșoga, la cei 50 de ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani închinați pe scena „RAIULUI
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
a XIII-a ediție, condus de stimatul doctor Napoleon Săvescu din New-York, și vă mărturisesc foarte sincer: parcurile, întregul oraș este curat, respiră verdeață, iar havuzurile de apă, pe care o pulverizează cât e ziulica de mare, creează confort termic gorjenilor și bună dispoziție, și asta fiindcă au un primar de acțiune, pe dl. Florin Cârciumaru și un președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, adevărați gospodari. Când am părăsit Cișmigiul, această „oază” lăsată în paragină, versurile voievodului Limbii Române din poezia
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_trist_foarte_tr_marin_voican_ghioroiu_1344159713.html [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
înainte al cunoscutei scriitoare Cezarina Adamescu, în care aceasta prezintă pe scurt conținutul ei, reliefând și analizând unele dintre pasajele cele mai interesante. Domnia sa arată, încă dintru începutul operei, întrebările care au stat la baza demersului memorialistico-istoriografic întreprins de profesorul gorjean: Cartea începe, firesc, cu o sumă de întrebări și nedumeriri la care autorul, desigur că nu poate primi răspuns, dar, conștiința sa și demnitatea de român îl îndeamnă să le pună, măcar pentru cei care, poate, vor dori să cunoască
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ultimii_soldati_ai_neamului_r_al_florin_tene_1393333332.html [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară, ajungând stăpân, mai întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
jos: fiindcă mi-am adus aminte cum povestea, într-o seară de toamnă târzie, despre marea ei "dragoste cu năbădăii" pentru neicuța Costache, demiurgul sculpturii moderne. Și așa am început să scriu despre episodul respectiv (un omagiu adus dragilor mei gorjeni nemuritori) piesă "NE VEDEM LA PARIS" , care a fost adaptată pentru teatru TVRM de către maestrul Viorel Popescu, purtând titlul "NE VEDEM LA TÂRGU JIU" în care am interpretat rolul lui Constantin Brâncuși, iar Rodica Anghelescu a Mariei Tănase. Piesă susamintită
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
prof. Aurelian Popa Stavri (redactor la ANTENĂ SATELOR), scenariul semnat de dstimata d-na Florina Istudor, a fost realizată pentru teatru radiofonic, unde i-am dat viața minunatului Costache Brîncuși, alături de solista Rodica Anghelescu, o Mărie Tănase care-i cântă, gorjeanului iubit, zece melodii de suflet. Pentru a vedea și asculta aceste cântece din Gorjul mirific, accesați: http://www.youtube.com/watch?v=tj8sB2la3YU http://www.youtube.com/watch?v=ueO9tlrWnNw&feature=relmfu http://www.youtube.com/watch?v=YN4KQfgeKCQ&feature
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
condusă de poetesa D-na LIGYA DIACONESCU. Am un vis, că fiecare părinte pentru copilul său: doresc să-mi fie împlinit, ca piesa "NE VEDEM LA PARIS" - dragostea fulminanta dintre cei doi corifeii ai culturii naționale și internaționale, dragii mei gorjeni, Maria Tănase și Constantin Brâncuși, minunată lor poveste să fie ecranizata. Pentru a cunoaște în detaliu acest mare dor al meu, vă invit ca să vă opriți asupra materialului din acest volum "O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEȘTI" (celebrul cineast Sergiu
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care nu acceptau că nu mai e nimic de făcut, cum li se spunea invariabil. Se pomeni condus într-o zi chiar și la o tămăduitoare dintr-un cătun aflat prin ținuturile gorjene. Cunoscută ca pricepută în lecuirea ochilor bolnavi, femeia era plăpândă și matusalemică, ea însăși cu vederea slăbită, nu atât de trecerea anilor, cât de amarul de răutăți ce-i fusese dat să vadă la viața sa. Și, în timp ce vorbea despre
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1430032357.html [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
și sunet două elemente materiale și deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
și Crin Antonescu, care vor duce pe mai departe gloria nepieritoare a acestui brav neam. Știam că Excelența Sa, d-ul Victor Pointa fusese la Târgu Jiu însoțit de ministrul Culturii, Mircea Deaconu, manifestându-și dragostea și sprijinul pentru dragii mei gorjeni, asigurându-i că osemintele demiurgul sculpturii moderne, Constantin Brâncuși (înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris) va fi adus în satul natal, Hobița, pentru odihnă veșnică lângă părinții săi. După ce s-a încheiat manifestarea omagială m-am dus către domnul Victor
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Geo Saizescu pentru a-mi mijloci o întânire cu maestrul Sergiu Nicolaescu, care m-a primit pe 13 Mai 2012 la sediul dumnealui și a fost deosebit de încântat că „...Îmi pare bine că mai este cineva care se gândește la gorjenii mei!" - apoi mi-a dat cartea domniei sale „RECVIEM PENTRU ADEVĂR - Decembrie 1989” scriindu-mi dedicația: „Dlui Marin-Voican-Ghioroiu, cu prietenie - 2012". *** „Distinse maestre Sergiu Nicolaescu, sunt un admirator al domniei voastre, și majoritatea filmelor pe care le-ați realizat, am avut
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Mai am lansarea cărții la Casa de Cultură a MAI, și v-aș da invitația... dar este la tipărit. Mâine vin și v-o aduc. - Cine mai participă? - Gl. br. Gheorghe Dragomir, Președintele Executiv al Asociației Culturale "ROMÂNIA ÎN LUME", gorjenii noștri pe care-i aduce prof. Alexandru Păsărin, Președintele Ligii "FII GORJULUI" , Dr. Florin Adrian Secureanu - mare prior al "Cavalerilor de Malta" , d-l gl. Mircea Chelaru, un bun prieten, prof. univ. dr. Gheorghe Zamfir, și îmi doresc din toată
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
prior al "Cavalerilor de Malta" , d-l gl. Mircea Chelaru, un bun prieten, prof. univ. dr. Gheorghe Zamfir, și îmi doresc din toată inima să fiți prezent și dumneavoastră. La despărțire m-a îmbrățișat și ne-am sărutat ca doi gorjeni „prieteni de-o viață". Când am deschis ușa să plec, m-a bătut pe umeri, mi-a zâmbit cu multă căldură și am înțeles că-n acest minunat om trăiește un suflet mare... „Mergi cu bine, prietene!..." A doua zi
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
fi în zadar". Pe 17 mai 2012 a avut loc lansarea cărții „NE VEDEM LA PARIS" și a C.D.-uluil „SUS, ÎN DEAL, LA PEȘTIȘANI" în sala Nichita Stănescu a Casei de Cultură MAI, dar spre regretul meu (dragul meu gorjean), maestrul Sergiu Nicolaescu nu a reușit să scape din „interminabilele ședințe" care, după cum vă este cunoscut, în anul 2012 în țara noastră a fost un adevărat "răzbel" politic... de care nu credeam că o să mai scăpăm. Spectacolul a fost de-
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
făcusem la Târgu Jiu, cum le cântasem la Congresul al XIII-lea de Dacologie „EROI LEGENDARI" în sala Teatrului Elvira Godeanu, cum realizasem cartea despre Brâncuși, ca să-mi tresalte inima de bucurie când mi-a mărturisit din nou ca „între gorjeni": „Mărine, cred că-mi dai voie să-ți spun pe nume? Așa-i că eu pot să-ți fiu... nenea"? Am aprobat dând din cap și-i sorbeam cuvintele: „Muzica ta este din plai gorjean, de la mama ei..., îmi place
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_mare_stea_a_cu_marin_voican_ghioroiu_1357729674.html [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]