179 matches
-
10/1971 a revistei aflăm că la data de 13 septembrie 1971, Petru Michelbach a fost decorat cu medalia «Pentru Paza Contra Incendiilor». Acesta a îndeplinit de-a lungul anilor în F.C.P. Zăbrani mai multe funcții cum ar fi : pompier, gornist, ajutor telefonist, secretar, având o activitate de pompier activ de peste 40 de ani. Tradiția de a fi pe locurile fruntașe în concursurile profesionale a fost dusă și mai departe, mărturie și dovadă stau trofeele, cupele, plachetele și diplomele care sunt
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore” Ciucă. După înfrângerea oștilor rusești de către armata turcească condusă de generalul Osman Pașa (Ion Dichiseanu), Marele Duce Nicolae al Rusiei (Cornel Coman) trimite o telegramă domnitorului Carol I al României (Sergiu Nicolaescu) prin care cere ajutor
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
refuză să-i ceară colaborarea din orgoliu. Ca urmare a greșelilor de tactică, atacul eșuează, în luptă murind vitejește printre alții maiorii Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și Ștefan Mateescu, cpt. Ctin Merișescu, lt. Radovici, lt. Pavel Bordeianu, sergentul Ion Ciucă, gornistul Ioana Ciucă și sanitara Maria Cerchez. Căpitanul Rahovany a fost împușcat de maiorul Constantin Ene în timp ce încerca să dezerteze, slt. Spiroiu și-a pierdut vederea în urma exploziei unei schije. Conducătorul atacului, lt. col. George Măldărescu (George Motoi), rănit și el, dispune
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
sa se afla în spatele Regimentului 51 Infanterie, un puternic atac bulgar a rupt frontul Batalionului III, punând soldații pe fugă. Corneliu Dragalina s-a urcat pe primul cal pe care l-a găsit, și-a scos sabia și a ordonat gorniștilor să sune atacul, pornind în direcția inamicului. Această acțiune a făcut ca infanteria română să îl urmeze. Atacul bulgar a fost respins, iar frontul restabilit, însă Corneliu Dragalina a fost rănit de un glonț. A fost dus cu șlepul pe
Corneliu Dragalina () [Corola-website/Science/307418_a_308747]
-
cu atât mai puțin cei ai trupelor auxiliare ruse, nu s-au arătat dispuși să se predea, în ciuda propagandei sovietice. Jukov a hotărât să trimită "negociatori" cu propuneri pentru capitulare. O delegație compusă dintr-un locotenet-colonel, un translator și un gornist, aflați sub protecția steagului alb, au prezentat o scrisoare destinată lui Stemmermann, semnată de mareșalul Jukov și de generalii Konev și Vatutin. Un ofițer de stat major, un maior și un translator i-au primit pe emisari. După convorbiri civilizate
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
Călinescu, 1951), ei sunt "țăranii", care dintr-o dată ies din izolarea lor și vor "gospodărie colectivă" ca a "fraților din răsărit" în filmul "În sat la noi", ei sunt "clasa muncitoare" care luptă pentru o viață bună in filmul "Nepoții gornistului" (Dinu Negreanu, 1952) și ei sunt "intelectualii" care fac o cotitură radicală și se integrează construcției socialiste în filmul "Viața învinge". Producțiile acestea ale unui nou început al filmului românesc, din punct de vedere artistic sufereau de o lipsă de
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
un străjer pentru a avertiza cetățenii de un atac. Străjerul a fost ucis de un arcaș tătar în timp ce cânta, melodia întrerupându-se la momentul morții lui. Legenda a fost relatată și într-o carte scrisă în anii 1920 și intitulată " Gornistul din Cracovia", de Eric P. Kelly, care a câștigat premiul Newbery. Împărțirea actuală a fost introdusă de Primăria Cracovia la 19 aprilie 1995. Districtele au primit atât denumirea cu cifre romane, cât și un nume: Stare Miasto (I), Grzegórzki (II
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
la casa mortuară din cimitirul evreiesc din cartierul Tăutu. Comitetul comunității - sub președinția generalului medic, dr. Isac Axler - a desemnat pentru organizarea funeraliilor pe Ștrulică Șulimovici, secretarul comunității. S-a format un pluton de gardă de onoare cu drapele și gorniști - din zece soldați evrei de la Regimentul 29 Infanterie care staționa în localitate - sub comanda sergentului Tr. Emil Bercovici, fiul librarului Luis Bercovici din Dorohoi. La ceremonie au participat: dr. Isac Axler, rabinul șef David Schochter, rabinul Aron Faibis, Ștrulică Șulimovici
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
Marșuri: Spre noi victorii — marș muncitoresc (B.S.M.M. [m. 1963]); Sub ace1ași steag (B.S.M.M. [m. 1964]); Marș în stil popular (B.S.M.M. [m. 1964]); Eroii - marș de campanie (B.S.M.M. [t.1966]); Echipa noastră învinge — marș sportiv (B.S.M.M. [t. 1967]); Parada — marș cu gorniști (B.S.M.M. [m. 1967]); Sus privirea — marș cu gorniști (B.S.M.M. [t. 1967]); Marșul infanteriei (pentru fanfară simfonică și cor; versuri Gh. Sîrghie; B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1994]); Marș sportiv (B.S.M.M.); Uniți pe-același drum (B.U.C.M.R.).<br> Muzică ușoară: Dansați
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
1963]); Sub ace1ași steag (B.S.M.M. [m. 1964]); Marș în stil popular (B.S.M.M. [m. 1964]); Eroii - marș de campanie (B.S.M.M. [t.1966]); Echipa noastră învinge — marș sportiv (B.S.M.M. [t. 1967]); Parada — marș cu gorniști (B.S.M.M. [m. 1967]); Sus privirea — marș cu gorniști (B.S.M.M. [t. 1967]); Marșul infanteriei (pentru fanfară simfonică și cor; versuri Gh. Sîrghie; B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1994]); Marș sportiv (B.S.M.M.); Uniți pe-același drum (B.U.C.M.R.).<br> Muzică ușoară: Dansați cu noi - suită de muzică ușoară pe teme
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Roman (sec. II-III d.C.) Satul a aparținut, de-a lungul timpului, de comuna Ungurași (actuala Românași) sau de orașul Zalău (în prezent). Un loc important din viața recentă a satului, îl constituie Dealul Ijileu, de pe care se anunțau de către un gornist, veștile importante de la Zalău, ce țineau de satul Stâna. În ultimii ani, în zona Berindei au început să se construiască tot mai multe reședințe ale unor zălăuani. Hotarele satului îl delimtează de localitățile Zalău, Ortelec, Moigrad, Jac, Romita, Chichișa și
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, predând acolo timp de cinci ani. A filmat în 1953 Festivalul mondial al Tineretului, desfășurat la București. Lucrează ca operator secund, alături de Ovidiu Gologan, la filmul în două serii "Nepoții gornistului" (1953-1954) și la scurtmetrajele "Cu Marincea e ceva" și "Gelozia bat-o vina". Începând din anul 1958 a lucrat ca operator-șef, debutând la filmul "Erupția" (1957) al lui Liviu Ciulei. În paralel a lucrat la filme documentare și jurnale
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
este un film românesc din 1954 regizat de Dinu Negreanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Andrei Codarcea și Corina Constantinescu. Este continuarea filmului "Nepoții gornistului" (1953). Filmul prezintă viața lui Cristea Dorobanțu în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Dorobanțu este un luptător comunist în clandestinitate care organizează sabotarea producției de armament la uzina Racoviceanu și a unui laborator pentru fabricarea explozibilului. Producția filmului
Răsare soarele () [Corola-website/Science/336623_a_337952]
-
Brăila, Cluj-Napoca, Turda etc., sau de piață (Piața Ștefan Furtună în Sinaia, județul Prahova), răspândirea largă în toponimia urbană fiind elocventă în ceea ce privește însemnătatea dată personajului. Andrei Pippidi consideră drept generală și indubitabilă notorietatea acestui personaj: „Chiar dacă n-ați citit "«Nepoții Gornistului»", ați auzit de Ștefan Furtună, pe care mitologia comunistă îl consacrase erou în 1877 și în 1907” Numele Ștefan Furtună apare în piesa „Nepoții Gornistului” scrisă de Cezar Petrescu împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
Andrei Pippidi consideră drept generală și indubitabilă notorietatea acestui personaj: „Chiar dacă n-ați citit "«Nepoții Gornistului»", ați auzit de Ștefan Furtună, pe care mitologia comunistă îl consacrase erou în 1877 și în 1907” Numele Ștefan Furtună apare în piesa „Nepoții Gornistului” scrisă de Cezar Petrescu împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie (1952) si ecranizată in 1953 (regia Dinu Negreanu, cu Liviu Ciulei, Marga Barbu, Iurie Darie, George Vraca). În 1959, Wilhelm Georg Berger (1929-1993
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
tuturor texanilor, soldații mexicani au continuat să tragă, unii omorându-se unii pe alții în confuzie. Generalii mexicani nu au putut opri măcelul și i-au cerut ajutorul lui Santa Anna. Deși generalul s-a arătat, violențele au continuat până când gorniștii au primit ordin să sune retragerea. Timp de 15 minute după aceea, soldații au continuat să tragă în cadavre. După mai multe relatări ale bătăliei, cinci-șapte texani s-au predat. Supărat că ordinul său fusese ignorat, Santa Anna a cerut
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
liniilor otomane și a ordonat unei fanfare să cânte pe punte, pentru a sublinia intențiile sale pașnice. La ora 14:15, cele trei nave de linie britanice au aruncat ancora în pozițiile stabilite. În timp ce vasele aliate se mutau pe poziții, gorniștii otomani sunau alarma, iar echipajele s-au grăbit să își ocupe pozițiile de luptă pentru contracararea intruziunii străine în baza navală. În acest moment au izbucnit luptele la intrarea în golf. Codrington a pretins că ostilitățile au fost deschise de
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
în curtea școlii într-o dimineață roșiatică de toamnă, cum stăteam pe pietriș îmbrăcați în cojoacele noastre negre de oaie și șosete negre răsucite pe picior, mănuși cu un deget, mănuși din vest, pantofi scorojiți, în timp ce hoardele de toboșari și gorniști trâmbițau și bubuiau iar fluxul sticlos al vântului aduna buruieni, frunze și fum în jur, se izbea în steag înțepenindu-l, zdrăngănea catarama frânghiei de pe stâlpul de oțel. Dar Simon trebuie să fi ieșit în evidență, în fruntea patrulei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce vestise atacul la Grivița. Din tot acest vaier se detașează, din timp în timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
românii au pornit atacul împotriva redutei Grivița. Întâi a tras artileria, împroșcând cu o ploaie de foc pozițiile dușmane. Pe urmă, infanteria a pornit năvală la atac. Batalionul de dorobanți, în frunte cu maiorul Șonțu, se afla în primele rânduri. Gorniști sunau atacul. Drapelele fâlfâiau în vânt. Ostașii, cu baionetele la arme, mergeau înainte, tot înainte. Unii purtau scări și funii, cu care să urce pe redută până sus, la parapetele de unde trăgeau dușmanii. Așa, ostașii au străbătut, în pas alergător
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și al revistei România literară, 1938suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "întunecare" (1927 1928).Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului colaborare cu M. Novicov. Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică. în romanul „La Paradis general”, Cezar Petrescu se amuză cu o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
electorală este o necesitate ! în locul revoluț iilor, a frământărilor de stradă, "alegerile" înseamnă posibilitatea unora de a ajunge în posturi importante, inclusiv politice, pentru că e lesne observabil că un lider politic are tot felul de susținători vizibili sau ascunși ! Cristos Gornistul de la cutare partid are putere cât are bani funcție-șantajați. Ați citit bine: persoane șantajabile care să nu chiscuie în vreo împrejurare (dar, care "varsă" totul când președintele a căzut !). Campania electorală înseamnă însă și verificarea prieteniilor de orice fel sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
De fapt, la urne vă cheamă, în cheie albastră, Nicolae Badea, Cristi Borcea și Gigi Nețoiu, cei care au fost de acord ca echipa lor - altminteri, ditamai campioana României - să sfîrîie pe grătar sub nasurile peizanilor. În fond, cine sînt gorniștii electorali? Niște tipi care au dus-o bine cu aceia pe care-i susțin. La doctrina lor trebuie să adere, sub posterul lui Dinamo, amărăștenii care, în 2004, se bucură că-i văd pe Florentin Petre și pe Dănciulescu pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au fost la noi: Chiriac, Coman și Vasile Anton), care era ales dintre cei care se distinseseră în armată (cum au fost și veteranii de război: Ștefan Arhire și Neculai Antohi). Mai târziu, paznicii de centru s-au numit și „gorniști”, fiindcă orice anunț de la primărie îl făceau sunând goarna pe ulițe, mai ales în mijlocul satului sau „guarzi”, îngrijind, în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici, de proprietarul recoltei sau de oamenii lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1950), Povestiri despre Doftana (1957), Ilie Pintilie (1958), Din anii studenției (1961), Nașterea cântecului (1964), Trei în grotă (1965), Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo (1957) (1998). A colaborat cu Cezar Petrescu, în 1952, la scenariul filmului Nepoții gornistului, distins cu Premiul de Stat. În ultimii ani de viață N. își exprima părerea critică despre regimul la a cărui consolidare culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]