KorAP: Find »[drukola/base=gospodărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...1041 >

26,013 matches

Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733

destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; apoi, în sat stăpânea patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților mei, a unui verișor al meu necăsătorit, un băiat de-al lui nea Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
ultimul nu s-ar fi putut căsători cu sora nevestei celui dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala generală, Neluț Sima, văr cu primii doi, pe al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui Zemțer - Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Ștefan Cojocaru, zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care astăzi sunt nu mai puțin de 16 gospodării, a aparținut, cu cea mai mare probabilitate, cândva, unui anume Teșcuț. Este posibil însă ca acest teren să fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
fi fost mult mai mare, deoarece Oprea Teșcuț a stăpânit și cea mai mare parte din Săliște - loc ce cuprinde terenul pe care astăzi se află biserica nouă, teren donat chiar de Oprea Teșcuț pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
pentru construcția ei, precum și alte trei gospodării și parcele arabile, aparținând unor rude și descendenți ai aceluiași Oprea Teșcuț - toate situate în spatele bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223

mizerii și o amenințase de curând. A aruncat departe de casă în fundul unei râpi acele porcării . Duminica următoare când s-a dus la biserică a vorbit bătrânului preot de acea tărășenie. El a sfătuit-o să stropească cu aghiazmă prin gospodărie, să tămâie și să se roage. Le-a îndeplinit pe toate întocmai dar a observat că de atunci îi mergeau toate deandoaselea: scroafa a fătat purceii morți toți și unul avea două capete, cloștile au lăsat ouăle să se răcească

VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638

Scriitorilor din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici

REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici eu nu știu de ce?), pthită ori laboș - accesorii sau unelte nelipsite din gospodăria tradițională. Chiar mi-ar face plăcere a citi întreaga operă citată - ,,Phita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei”. Din celelalte secrete ale ,,bucătăriei bunicii” vă las dumneavoastră să ,,gustați”. IV. Anul 2011 pentru Țara Chioarului înseamnă și ... ,,Izvoare codrene

REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058

mai aștept pe la conacul meu, la o cafea sau un vin bun. Într-una din zilele următoare, doamna Alexandrescu plecă la București la fiicele ei pentru consultația medicală, nu înainte ca Mache să găsească o femeie care să ocupe de gospodărie și supravegherea copiilor. După câteva săptămâni, Mache primi o telegramă de la București cu următorul conținut: - „Mama grav bolnavă. STOP. Internată la spitalul Colțea. STOP. Șanse minime. STOP”. Mache a fost marcat de această veste, dar nu le-a spus nimic

MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433780091.html [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
fost marcat de această veste, dar nu le-a spus nimic copiilor. Era destul de ocupat cu magazinul și nu avea chef să se mai încarce și cu această problemă. Noroc că femeia pe care o angajase să se ocupe de gospodărie era destul pricepută și dispusă să rezolve cu simț de răspundere problemele casnice.Într-o zi, în magazinul lui intră să facă cumpărături Veta, împreună cu fetița ei pentru care vroia să cumpere ceva îmbrăcăminte.Intră în biroul lui Mache și

MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433780091.html [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
o petrecere mai restrânsă la un local din localitate, după care Mache a adus-o pe Veta cu copiii în casa lui. Eftimia și Maria erau destul de măricele și împreună cu femeia angajată de Mache reușeau să rezolve toate problemele din gospodărie, atât la bucătărie cât și la spălătorie. Din acest motiv, Mache nici nu le dăduse la școală. În mintea lui era că învățate cu munca, cu ce vor avea de la el, din profitul magazinului, vor găsi să se mărite cu

MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433780091.html [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830

planete albe într-o galaxie aflată în rotire amețitoare. Lumea aflată sub zăpezi e mai liniștită. Primul care iese afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită

NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]