607 matches
-
picioare... Deșteptarea, gospodarilor, că avem multă treabă până să plecăm la drum. Stiți în ce hal am ajuns aseară. Nu putem pleca așa... Peste un ceas, totul era curățit de glodul adunat și puteau intra în târg ca niște oameni gospodari ce erau. Târgul i-a primit cu o mutră posomorâtă. Părea gheboșat sub apăsarea norilor adunați deasupra lui. In hodorogitul carelor grele, au intrat pe ulița magaziilor lui Aizic. Să vezi ce ochi are să facă Aizic când ne-o vedea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am de plătit o grămadă de bani pentru întârzierea încărcării vagonului. Si uite, voi m-ați salvat. Nu am măcar toți oamenii pentru descărcat, dar până vă hodiniți voi și dobitoacele, eu trimit fuguța după ei...Măi, măi, ce oameni gospodari sunteți! Am să am eu grijă de voi. Dacă grija asta a dumitale s-ar preface în niște crăițari colea în pungă, n-ar fi rău - l-a provocat Pâcu. Nu avea matale grijă, că știe Aizic ce are de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete! Așa gospodar zic și eu - l-a aprobat în cele din urmă Pâcu, dar tot cu un aer de zeflemea. Dacă tot o venit vorba de cocoși, ia spune, moș Dumitre: matale mai ai pe acasă cocoși din cei care cântă la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au lăsat nimic pe fundul străchinilor sau al ulcelelor cu vin fiert. Până la urmă, Pâcu a luat ulcica golită și a întors-o cu gura în jos, comentând: Ce-i cu seceta și cu sărăcia asta, Costache? Noi suntem oameni gospodari ori niște dârvari? Adă aici vin fierbinte, că altfel nu iese gerul din noi nici până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am eu cu Iordache? a răspuns Mitruță, vizibil deranjat de întrebare. De ce n-ar merge el la cărăușie în locul tău? a insistat Pâcu. Nici nu m-am gândit la asta, dar nici nu are cu ce merge. Ce, aista-i gospodar? Are o pereche de boi amărâți și un car care s-ar rupe în bucățele numai cu câțiva saci, nu cum încărcăm noi. Lasă. Nu-i duce tu grija. Se descurcă el. Oare? Matale chiar crezi că moș Dumitru l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că ar fi mai mare rușinea. Ce ar zice lumea? „Ia uite dumneata cine întârzie. Tocmai primarele!” Măriuca nu prididea cu aranjatul hăinuțelor pe Costăchel cel mic - Tăchel - cum îi spuneau ei. „Să arate așa ca un fecior de om gospodar, că odată-i începutul anului școlar.” Eu am să plec înainte, Măriucă, să-l iau pe nașul, că tare dorește să-l ducă de mână pe băiat în prima zi de școală și să fie de față când se va
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
găsea astâmpărul. În atâția ani cât fusese primar se învățase să plece la treabă cu noaptea-n cap și să se întoarcă noaptea... Domnule primare, ți s-o cam scurtat drumurile. Mai stai și tu lângă fusta nevestei. Fă te gospodar, că prea ai umblat de frunzafrăsinelului - îl lua peste picior Petrache. Așa-mi trebuie dacă nu am pus hamul pe tine când erai sub comanda mea la tun și nici cât ai fost perceptor - a răspuns Costăchel provocării, cu un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când legionarii au fost înlăturați de la putere - nu te-ai gândit să revii la primărie? Nu, domnule inginer. Nici nu-mi trece prin cap. Am îmbătrânit în primărie. Să-i lăsăm pe alții. Uite, feciorul lui moș Dumitru Carpen... Bun gospodar și cu mintea limpede. Unde n-a ști el ce să facă îl va ajuta moș Dumitru, care are minte pentru zece oameni... Acum să nu te superi, dar nu prea văd altul ca dumneata. Din hotărârea mea nu mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
da’ nu m-o lasat mintea... Cum ar veni, Daurel are zece copchii... Buun! Toată vara se face că muncește, iar toamna primește pentru douăsprezece guri! Pe când eu cu baba, numai pentru două! Bună trebușoară! N-am ce spune. Oamenii gospodari hrănesc calicii și puturoșii!... Așa-i. Așa-i - s-a auzit părerea mulțimii. Chersân și delegatul făceau fețe-fețe. Prin vălmășeala de voci, a răzbătut glasul milițianului: Gura! Unde vă treziți? Pe toloacă sau la iarmaroc? Aici îi ședință și vorbește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și frumos ca un brad. Era muncitor și ascultător. Îl crescuse și educase bunica Dosia, așa cum o învățase Domnul și Măicuța Lui. Veni timpul să se gândească la însurat, și băiatul începuse a căuta o fată din oameni buni și gospodari. În anul acela, venise în sat o fată din Ucraina. Sosise pentru a îndeplini funcția de contabil șef în colhoz. Era frumoasă ucraineanca, ce să mai zicem? Nicio altă fată din sat nu avea rochiile și costumele pe care le
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lui. Moș Ion, pe atunci fiind tânăr, frumos și muncitor, își găsi o fată la fel ca el și se căsători. Niciunul din ei nu avea avere dar, înțelegându-se bine și fiind muncitori și harnici, nu rămâneau în urma oamenilor gospodari din sat. Făceau mari economii, vindeau tot vinul pe care îl făceau din via lor și așa începuseră a construi o casă pentru ei și copiii lor, iar alături de ea, făcuse o odaie și pentru tatăl lui, unde acesta se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fericită și lipsită de suferințe. Când se făcu flăcău, rămase și el fără părinți. A mai stat ceva timp singur, apoi, într-o zi se gândi să se căsătorească. Îi plăcea o fată din satul vecin, a căror părinți erau gospodari și avuți. Aveau acei gospodari trei fete și pentru fiecare din ele aveau zestre, bani, vite și pământ. Lui îi plăcea cea mijlocie și încolțise în inimă lui dorința s-o ceară în căsătorie. Nu era urâtă, nici proastă nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lipsește ție, măi băiete? Ce să cauți tu la Chișinău? Nu vezi câți bani fac tractoriștii în colhoz? Ce n-au ei? Fă-te și tu tractorist și vei trăi ca împăratul. Caută-ți o fată bună și din oameni gospodari, însoară-te și vezi-ți de viață, îi zise taică-său. Dumitru nu cedase, plecase la Chișinău cu prietenul său. Concursul era foarte strâns, șaptesprezece candidați pentru un loc. Dumitru era foarte deștept. Primul examen îl susținuse bine, prietenul său
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Ana și Gheorghe, când vedeau rezultatul muncii lor. Erau tineri, la începutul vieții de familie, aveau doi copilași și simțul datoriei de părinți prinse rădăcini trainice în sufletele lor. Se stăruiră să fie și ei ca toți oamenii harnici și gospodari. Toată vara și toamna au adunat ca furnicuțele toate cele de trebuință pentru iarnă, ca să poată fi pregătiți și liniștiți și ei, la fel ca toți oamenii. Erau ultimele zile ale lunii noiembrie, dar destul de frig, pământul noaptea îngheța, iar
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
bogat, dar avea tot ce-i trebuia și reușea să facă în așa fel ca familia să nu simtă lipsă de nimic. Își crescuse copiii mari și îi ajutase pe toți, cum și cu ce putu, să devină și ei gospodari. Pe lângă multele calități pe care le avea, moș Parfene, era cunoscut și ca un mare iubitor și apărător al dreptății. Dacă se întâmpla să fie de față, acolo unde unii oameni nu se puteau înțelege în privința unei oarecare probleme sau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înaltă, se încălzea foarte bine. Aveam de toate; și lemne și cărbuni. Erau acei ani, când totul se cumpăra cu cupoane din magazine. Eram fericiți, nu numai pentru că avusem parte de casa noastră, ci și de vecini buni. Erau oameni gospodari, mărinimoși și darnici. Știau și să muncească și să se veselească. Nu se certau între ei, se înțelegeau de parcă ar fi fost toți o familie. Am fost primiți cu drag și mult suflet de toți. Îi îndrăgisem pe toți, pe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în apă. Sâlică era de acum mâna dreaptă a bunicului Nițucă la lucrul în atelierul de tâmplărie, dar și în construcția de case noi, cu etaj. După predarea unei lucrări mai gingașe, un gang înflorat de jur împrejurul unei case de om gospodar, înainte de Paște, bunicul își primi plata de 700 de lei și-i porunci lui Sâlică să ducă acasă traista grea, plină de scule, că el se oprește puțin la crâșma Doboșoaiei să se răcorească. Numai că, pe drumul de întoarcere
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
brăduțul său drag. Brăduțul era, de-acum, cât omul. Cât omul care-l plantase. Ce bucurie a încercat, atunci, Mihai al lui Tatulici, din Bucovina,când s-a așezat în umbra lui și a tras un sfânt somn de om gospodar! Baba Într-un sat pierdut de lume, din Maramureș, numit Pietrele Rare, despre care bătrânul Ion Sandu zice că aici e sfârșitul omenirii, pe când, mătușa Tamara, că, dimpotrivă, e începutul, pe Valea Chiuarului, dăinuie, de câteva decenii, un eveniment care
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cântărim. Și asta se capătă greu, mai ales când îi vorba de bani. Cu dumneavoastră mi-a fost însă mai ușor... Moș Dumitru și Pâcu s-au privit semnificativ: „Adică ce crezi dumneata, jupâne? Noi suntem de ici-colea? Suntem oameni gospodari și la locul nostru. Nu ne terfelim noi obrazul pentru câțiva crăițari acolo! Acum însă - jupâne - pregăteștete să afli vestea care nu știu dacă are să-ți placă. Dar noi așa am hotărât!” Moș Dumitru și-a dres glasul, semn că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i nici o schimbare. Noutatea va veni doar când veți primi lângă voi alți doi cărăuși, care să fie în locul nostru. Și bine ar fi să vă gândiți la doi oameni cărora să le placă o trebușoară ca asta. Să fie gospodari și buni de treabă. Știți bine că a fi cărăuș nu-i oarece acolo... Aici, mort-copt, trebuie să pornești la drum. Altfel, în loc să iei parale, le scoți din buzunar... Eu aș mai zice că cei doi ce-or veni trebuie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o cam lungit șirul socotelilor. Fii pe pace, și hai mai iute, că mi s-o cam uscat gâtlejul.” Se înțelege că crâșmarul i-o îndeplinit dorința lui Vasile Căpitanu. Și a gândit:„A plăti el Vasile, că-i om gospodar. Și apoi suntem de-un leat. Nu s-a face el de rușine pentru o datorie la crâșmă”. Ca urmare, aducându-i țoiul cerut, s-a așezat și el la masă, cu un oftat de om ostenit. O bună bucată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îi liniște și pace... Noaptea ne hodinim și în zori pornim cuminți spre casele cui ne are. Ce zici, Mitruță? Știu și eu? Adică? Adică toată săptămâna să nu luăm nici un ban? Și dacă ne trebuie pentru cine știe ce? Păi omul gospodar pune un ban deoparte, ca să fie acolo, pentru orice nevoie... Dar pentru toate astea trebuie să vorbim și cu oamenii. Să vedem ce spun și ei. Asta o s-o facem chiar diseară. Ar mai fi o treabă, Hlibocene. Care? Trebuie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se spune la dumneavoastră și nu-i nimic rău în asta. Am mai ieșit oleacă din casă, jupâne. Și cât ne or mai ține ciubotele nu ne-om lăsa de cărăușie - a mărturisit moș Dumitru râzând. Atunci bine ați venit, gospodarilor, și Cel de Sus să vă dea sănătate! Până una-alta, ia spune-mi dumneata: îs bune socotelile așa cum le-au gândit oamenii? - a întrebat moș Dumitru. Îs bune, moș Dumitre. Îs bune - a apreciat Aizic privind la Hliboceanu. Apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sănătate! Până una-alta, ia spune-mi dumneata: îs bune socotelile așa cum le-au gândit oamenii? - a întrebat moș Dumitru. Îs bune, moș Dumitre. Îs bune - a apreciat Aizic privind la Hliboceanu. Apoi la noi în sat îs numai oameni gospodari. Unul și unul. Taie gâtul la cal ca să fure clopotul - i-a lăudat Pâcu pe cărăuși. Toți au izbucnit în râs. Și, ca drept dovadă că Pâcu era mulțumit cum a adus-o din condei, a băgat mâna în chimir
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dumnezeu văd că nu poate! Dacă nu poate Dumnezeu, ducă-se pe pustii sigur nu poate, jupâne. Acum am vrea să știm dacă putem intra la descărcat sau trebuie să cântărim? - a întrebat Hliboceanu. Ce cântar? Ce cântar? Sunteți oameni gospodari și eu am încredere în voi. Păi nu sunteți din același aluat cu moș Dumitru și cu Pâcu? Sunteți! Și dacă sunteți urmașii lor, sunteți oameni gospodari și cu frica lui Dumnezeu. N-o să vă lăcomiți voi la câteva chile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]