2,466 matches
-
tot răul aduce pedeapsă de sus, de aceea fiecare se silea să facă bine... La biserică venea tot satul. Rar care nu veneau și încă nici la aceia nu le lipsea frica de Dumnezeu. De asta nici nu era printre gospodari hoție, beție sau desfrâu. Când cineva fura sau se îmbăta era lucru rar. Acela era rușinea satului și toți îl știau. Hoții mai ales trăgeau multă rușine. Li se punea de gât o tablă pe care scria: «Să nu faceți
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
-le discret prietenilor. • Unii privesc dar nu văd, alții văd dar nu pricep. Numai când măsori cu metrul prieteniei, înțelegi cât de singur și sărac ești • (Nae Cernaianu). • Groapă comună a uitării. • Într-un fel gândea cocoșul și intr-altfel gospodarul (rurală). • A sperat într-un eșec, dar a ieșit o catastrofă. • Numai un om inimos poate avea probleme cu inima (Beatrice Vaisman). • Un sfert din cei întrebați cum văd viitorul sunt optimiști. Ceilalți sunt realiști. ORAȘ SFÂNT • Și linia cea
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1422276966.html [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
primei sale doamne comparată cu o căpriță care, echipată permanent asemeni unei puștoaice zburdalnice fugea când la terenul de tenis când, după spusele ei, mai ateriza și pe la școala din Sibiu ca să-și mai viziteze elevii. Între timp, ca bun gospodar ce este, neamțul a transmis de îndată ordinele necesare înlocuirii rapide a limuzinelor Mercedes cu altele de aceeași marcă însă comandă specială și de ultimă generație, fiind blindate și dotate în interior cu tot confortul cuvenit unui adevărat șef de
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează și despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi, preotul merge la gospodari acasă, pentru a le stropi și binecuvânta casa, curtea și pe membrii familiei respective, cu apă sfințită.Pe 5ianuarie, fetele mari cer, de la preotul care vine cu botezul prin gospodării, câte o crenguță de busuioc pe care și-o pun
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
de lângă sat ca ei să danseze cu fetele. În semn de mulțumire, îmi aduceau cele gustoase pere și mere din sat! Tata Gavril era sever, dur, era stâlpul familiei. Dar cred că îi plăcea cum cânta mama. Era un bun gospodar și un om cu verticalitate. Înainte de ocuparea Basarabiei, tata era șef de fermă, a continuat să fie și pe timpul sovieticilor. I s-a propus să intre în partid. A refuzat. Fiind un bun creștin și roman, s-a dezis de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
lucrat pământul, acum sunt pregătite. Pentru când vine timpul. De probă se înhamă trăgătoarele la jug. Și câțiva pași se mână, să tragă brazdă de plug. Se face plan de muncă pe timpul din calendar, belșug prin an s-aducă țăranului gospodar. Plugari, croitori, cismari, maeștri sau muncitori, unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina-i roditoare și toamna-mbelșugată, când gospodarul are munca planificată. Muncind la timp potrivit, când vremea-i prielnică, planu-și duc la bun sfârșit, oameni cu
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
De probă se înhamă trăgătoarele la jug. Și câțiva pași se mână, să tragă brazdă de plug. Se face plan de muncă pe timpul din calendar, belșug prin an s-aducă țăranului gospodar. Plugari, croitori, cismari, maeștri sau muncitori, unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina-i roditoare și toamna-mbelșugată, când gospodarul are munca planificată. Muncind la timp potrivit, când vremea-i prielnică, planu-și duc la bun sfârșit, oameni cu drag de muncă. Omul care-i gospodar, muncind, agonisește
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
tragă brazdă de plug. Se face plan de muncă pe timpul din calendar, belșug prin an s-aducă țăranului gospodar. Plugari, croitori, cismari, maeștri sau muncitori, unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina-i roditoare și toamna-mbelșugată, când gospodarul are munca planificată. Muncind la timp potrivit, când vremea-i prielnică, planu-și duc la bun sfârșit, oameni cu drag de muncă. Omul care-i gospodar, muncind, agonisește. Banii stau în buzunar la cine-i drămuiește. Norocul este-n muncă, la
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina-i roditoare și toamna-mbelșugată, când gospodarul are munca planificată. Muncind la timp potrivit, când vremea-i prielnică, planu-și duc la bun sfârșit, oameni cu drag de muncă. Omul care-i gospodar, muncind, agonisește. Banii stau în buzunar la cine-i drămuiește. Norocul este-n muncă, la om ce chibzuiește. Înțelepciunea-i scumpă, la cine-o prețuiește. Le isprăvești pe toate prin vremea trecătoare, când ai și sănătate la hărnicie mare. © Maria
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
Încă odată, porțile Drobetei sunt deschise. Vă așteptăm! Dragi prieteni vâlceni, câte nu ar mai fi de povestit! Pentru sărbătorile care ne așteaptă, vă doresc numai bine. Văinvit mai întâi la Drobeta...”. Iată câteva cuvinte pentru noi, rostite de un gospodar de excepție, primarul Constantin Gherghe, care după avatarurile muncii de edil șef al orașului, știe să-și premieze valorile, oamenii care fac și au făcut ceva pentru comunitate. Iată că, orașul, unde frumosul își leagănă dorurile în apele Dunării ostoindu
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la toate casele și invita pe toți gospodarii la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea cu munca sau se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
putea întreține pe ele și să-și întrețină un pic și pre¬otul, și cheltuielile pe care le au acolo. Restul, din mila lui Dum¬nezeu, cu ce putem, ne gos¬podărim: preoții mai și lu¬crea¬¬ză, deci sunt gospodari, și mai avem ajutor de la Fondul Cen¬tral Misionar, de unde mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN by http://confluente.ro/_bucuria_slujirii_este_cea_c_stelian_gombos_1373287462.html [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... III. GHEORGHE ANDREI NEAGU - PLECĂCIUNE DOAMNELOR, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Prestigioasa editură Tipo Moldova ne surprinde cu volumul „Dintre sute
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
loc sigur “ în carantină”. Tot în seara depunerii jurământului se aprind cărbuni si tămâie si se taie o gaină neagră, pe care o manâncă cei din ceata călușului. Începând cu acestă seară, ei rămân împreună si mănâncă ceea ce primesc de la gospodari. Călușarii sunt însoțiți de lăutari, care depun și ei jurământul ( confirmat de Constantin Alexandru- cobzar din Optași) În aceeași seară se execută câteva jocuri ritmate pe muzica specifică si nuanțată a călusului, mai lentă sau rapidă, care impune și schimbarea
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
iar el nu mai rostea nici un cuvânt, rămânând “mut” (ca să păstreze secretul ). Mutul poartă o traistă în care se găsesc plante cu efect magic și terapeutic, ca și la steag (pelin, usturoi, frunze de nuc). Călușul se joacă în curțile gospodarilor mai cu stare, sau la cei care au un bolnav. La Crăciunei (J Olt) bolnavul este dus la hotare, pe locul unde s-a depus jurământul. La Dăbuleni (J Dolj) Tătărăști de Sus (J Teleorman) bolnavul este scos în curte
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
adunat pe toți, alipindu-l și pe băiat alaiului. Tot într-un zbor înflorit și-n strigături cu ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe ai lui
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul s-a născut la 13 noiembrie 1966, din părinții Miron și Elena Aioanei, oameni evlavioși, gospodari și iubitori de frumos. A urmat la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
răzbeau oamenii cu un tractor ceva, dar iarna când venea viscolul cel mare se așezau de-a curmezișul drumului vălătuci de zăpadă înalți de trei patru metri pe care nimeni nu se încumeta să-i înfrunte și dacă nu erai gospodar să ai tot ce-ți trebuie pe lângă casă, ăla erai. Erau opt bărbați și două femei. Bărbații erau cam toți trecuți de prima tinerețe, cu haine groase din dimie și căciuli de oaie pe cap. Fiecare avea la picioare papornițe
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
soldați răniți. Luna ieșise de după nori, luminându-i fața căpitanului Victor Roșianu. Acesta murise cu ochii deschiși spre cer, căutând, parcă, prima stea din proțapul Carului Mare.” O lume în perpetuă schimbare, așadar, deșertul de scrum al casei arse, cu gospodari cu tot, sub grenadele ocupantului mujic, se întinde, dus pe tălpi și de fiul ajuns ofițer, erou căzut în luptele cu armata germană din Munții Tatra; deșertul instaurat de ciuma intrată pe tancuri rusești se lățește și pe caldarâmul Capitalei
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
care colaborează cu Victoraș să capete funcțiile promise. Și jumătate din ministere ar fi prea mult. Mutu, chiar dacă ar admite promisiuni neserioase nu are cum să le facă deoarece bunăstarea țării nu se poate face cu cheltuieli nesăbuite. Știe orice gospodar. Prima Lege pe care Mutu ar promulga-o bucuros ar fi reducerea la jumătate a parlamentarilor și a ministerelor țării. Prin asta se pot efectiv dubla salariile dascălilor și alocația pentru medicamente a spitalelor. Pentru ca noua lege a salariilor anticipată
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu zăpada, nu mai știu să se rostogolească prin neaua proaspăt căzută, ei nu mai recunosc frumusețea iernii, ca pe ”ceva” de sus, ca pe un dar divin. Era minunat atunci! Mai exista - din fericire, pentru atunci - spirit civic. Fiecare gospodar făcea pârtie în curte și trebuia să sape în zăpadă cale de acces până la stradă. Nu erau pe atunci atâtea utilaje, atât de scump plătite să-și facă treaba pe care oricum nu o fac, dar oamenii erau mai vii
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
este garantată. Vom sărbătorii prin dans, muzica și voie bună tradiționalul și internaționalul 1 Mai - aceasta binemeritată sărbătoare. Restaurantul- grădina de vară „Gaststätte Schreberhaus“ fiind o locație liniștită, retrasă față de agitația orașului, ne invită și la plimbări iscoditoare printre grădinile gospodarilor din complexul de grădini care oferă zonei un farmec aparte. Grădina de vară dispune de un loc de joacă, special amenajat pentru copii, în zonă sunt și destule posibilități de distracție hai-hui pentru tineret iar programul muzical va cuprinde și
DANSEAZĂ-TE-N MAI ! TANZ ÎN DEN MAI ! de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_1398858017.html [Corola-blog/BlogPost/341779_a_343108]