1,047 matches
-
soldații francezi creștini, în perioada războiului din Algeria. În ceea ce privește pictura prezentată, consider că pictorul-autor a văzut ceva similar în bisericile ortodoxe din cadrul Imperiului Otoman, mai ales în cele de la Constantinopol sau din Asia Mică. ” Referință Bibliografică: Sfântul cu turban din Grădiștea Vâlcii / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târgul de la Grădiștea de Vâlcea La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târgul de la Grădiștea de Vâlcea La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
oltene. Ca primă atestare documentară a acestui târg putem considera actul prin care la 10 august 1865, Primarul satului Săscioara, județul Vâlcea, Radu Ciochină, eliberează o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiștea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Dar târgul de la Grădiștea are o vechime cu mult mai mare! El funcționează cu siguranță înainte de secolul al XIX
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiștea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Dar târgul de la Grădiștea are o vechime cu mult mai mare! El funcționează cu siguranță înainte de secolul al XIX-lea, înainte de anul 1865, chiar dacă nu a fost menționat în lista întocmită de Eugen Deca în ” Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
în lista întocmită de Eugen Deca în ” Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea”, listă întocmită pentru secolul al XVIII - lea. Având în vedere faptul că pe Dealul Muierii, pe teritoriul actual al comunei Grădiștea, a existat o cetate dacică ale cărei ruine se mai văd și azi, cetate identificată a fi Phrateria, menționată de Ptolomeu și care făcea parte din sistemul defensiv antiroman al lui Decebal, înclin să cred că aici se țineau târguri
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D.
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Din anul 1970, Târgul de la Grădiștea funcționează într-o altă locație, în centrul comunei, pe un teren din domeniul public și are o suprafață de 1, 14 ha. Este împărțit în două sectoare, animale și piață ( legume, fructe, lactate, pește, preparate din carne, bazar, etc.). A
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
are o suprafață de 1, 14 ha. Este împărțit în două sectoare, animale și piață ( legume, fructe, lactate, pește, preparate din carne, bazar, etc.). A beneficiat de multă atenție din partea primăriei, trecând prin mai multe etape de modernizare. Târgul de la Grădiștea a fost și este un târg săptămânal, se ține sâmbăta, iar în cursul anului au loc trei bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri anuale, azi, nu mai au fastul de altădată! Fîrtat Ilie, bibliotecar Referință Bibliografică: Târgul de la Grădiștea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea de la Grădiștea, Dumitru Berciu (Arheologia preistorică a Olteniei , în Arhivele Olteniei, an XVIII nr.104-105 iulie-decembrie, 1989, pag.354 ) spunea că datează din perioada de trecere de la cultura Hallstatt la cultura La Tėne. Tot D. Berciu reliefează faptul că sub cetate sunt
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
deal numit “ Straja’’ în care se afla un punct de observare. După cucerirea romană, este consemnată o așezare de tip rural în aceste locuri (vezi D. Tudor - ”Oltenia Romană”, București, 1978, Editura Academiei R.S.R., pag. 233 ). Cetatea hallstattiană timpurie de la Grădiștea este menționată și în Cronica cercetărilor arheologice din România (campania 1999), CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m, cu paramenți din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]