30,256 matches
-
să-și schimbe numele în Eliade. Intuiție? Plasat prin hazard și prin "semnul numelui" sub zodia primului cărturar modern al neamului, Mircea Eliade își începe de timpuriu "căutările". Deși miop, citește tot ce-i cade în mînă "pe ascuns, în fundul grădinii, în pod, în pivniță". Interesant pentru structura sa psihică este că nu suportă studiul impus, motiv pentru care, în liceu, rămîne corigent. Mai ales acum, ca adolescent, înțelege că orice "cunoaștere" temeinică necesită timp. Suprimă deci, treptat, cîte un minut
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
Om așa cum este ea în tradiția umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieșirea din societate (mediu nefast prin dependențele economice pe care le presupune) și stabilirea în "sălbăticie". Dar în sălbăticia mai curînd în forma ei de grădină (America în chip de grădină fiind un topos obișnuit al epocii). Cum "livrescul și naturalul se însoțesc într-o determinare reciprocă", "înglobarea culturalului în natural se petrece pentru Thoreau fără nici un obstacol; individul fiind abilitat prin experiența singurătății să asimileze
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
tradiția umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieșirea din societate (mediu nefast prin dependențele economice pe care le presupune) și stabilirea în "sălbăticie". Dar în sălbăticia mai curînd în forma ei de grădină (America în chip de grădină fiind un topos obișnuit al epocii). Cum "livrescul și naturalul se însoțesc într-o determinare reciprocă", "înglobarea culturalului în natural se petrece pentru Thoreau fără nici un obstacol; individul fiind abilitat prin experiența singurătății să asimileze ca < > preferințe culturale care indică
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
Ioana Pârvulescu Privire în grădina vecinului Drumul spre redacția noastră trece prin dreptul Academiei. Uneori trebuie să ocolești cîte o baltă imensă ca să treci de intrarea în venerabila instituție, alteori trebuie să eviți o mașină care blochează trotuarul așteptînd să prindă o pauză în fluxul
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
Răspunsul l-am aflat întîmplător, în aceeași zi: fusese un simpozion pe teme medicale. Participanții folosiseră salvările pe post de taxi. Poate nu se decontează. O economie de 25.000 de lei contează pentru buzunarul oricui, nu-i așa? În grădina Cișmigiu Cișmigiul a înflorit brusc: tremură de floare și l-a schimbat pe Bacovia cu Alecsandri. O dată cu soarele și pastelul parfumat apar și oamenii: primele sînt măturătoarele care se mișcă încet și trist, apoi iubitorii de cîini comunitari cu mîncare
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
același lucru și că el nu are nimic de-a face nici cu parcul, nici cu primăvara, nici cu joaca, nici cu dragostea. Presupun că această temă de conversație unică e pe cale să devină o monomanie națională: banii. Mare e grădina lui Dumnezeu... ...și mulți oameni care au terminat liceul sau facultatea, în ea. (Ajunge să-i vezi pe cei de la Vrei să fii miliardar). Pentru toți aceștia, deunăzi, cineva propunea înființarea unor colecții de cărți în care, ca în ghidurile
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
evreii", trecînd prin delimitarea adolescentului de Horde, grupul de copii antrenat pentru a-l servi pe Fürer, pînă la o scenă anecdotică memorabilă. Două mame românce și una armeancă vin în vizită la familia lor și admiră adăpostul antiaerian din grădină: "După ce au părăsit adăpostul și au aruncat o privire cercetătoare spre cer, cele trei doamne au exclamat ca dintr-o singură gură rujată la fiecare într-o altă nuanță de roșu: Nu am înrăznit să repun adevărul în drepturile lui
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
genunchi, numai acela va dăinui. E al tău, e al oricui, e al tuturor și va fi... Acolo nu e o uliță bucureșteană, pavată cu lespezi strâmbe, acolo e un drum fără de sfârșit. "Regina nopții moartă" putea trece nevăzută peste grădini, peste păduri, peste drumuri, peste întinsuri, peste ape, dar a trecut pe aci, pe deasupra geamului scund, și odată cu ea, timpul s-a oprit din mers." (subl. n.) Obsesia lunii la care priveau parcă vrăjite adolescentele de la pensionul de domnișoare Bolintineanu
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
aborigeni în cojoace și chimire noi. Ba poate că da: a izbutit să-i angajeze la Institutul ce-i poartă astăzi numele, foști condamnați politici, precum Vladimir Streinu, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat - și cu contract, pe Șerban Cioculescu! Acasă în grădină, ridicase o troiță cu Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. În particular - și am fost martor - îl învinuia pe Gheorghiu-Dej de a-i uzurpa locul, la conducerea țării. Ioanide se visa despot, din speța celor luminați. A fost o vreme cănd actorii
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
prea mult într-o țară în care se moare de foame i-a împins la acte de generozitate. Ei nu intră cu banii în sport pentru a redistribui spre societate o parte din dolarii ce le-au crescut spontan în grădină. Din contră, investesc pentru a câștiga și mai mult, ori, în cel mai rău caz, pentru a albi niște sume murdare rău de tot. Milioanele de dolari învârtiți anual de marile cluburi, iar nu generozitatea, sunt magnetul care atrage această
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
Virgil Stanciu a tradus excepțional și a clarificat, într-o bine documentată postfață, un autor care și-a creat deja faimă de "anti-pudibond", morbid și deviaționist: Ian McEwan, (n. 1948, cunoscut prin volumele de nuvele întâia dragoste, ultimul ritual, 1970, Grădina de ciment, 1978, și romanele Tihna străinilor, 1981, Câinii negri, 1992, Ispășire, 2001). Pornind de la un motto din Auden ("S-au dus prietenii care s-au întâlnit și-mbrățișat aici/ Fiecare urmându-și propria greșeală"), sumbrul și în același timp ironicul
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
surprins admirabil și în culori plăcute această lume a epocii frumoase, care, de la Paris la București și de la Viena la Budapesta, era perfect sincronizată. Despre ea vorbesc Momentele și, în bună măsură, teatrul caragialian. Mahalagii din Noaptea merg (totuși!) la Grădina Union, unul din locurile cele mai șic ale Capitalei, iar toaletele Ziței și Vetei sînt acomodate cu gustul general. Dacă ar fi scris, la Berlin, Titircă, Sotirescu et. co., un fel de urmare a Scrisorii pierdute, Caragiale ar fi făcut
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
regularitate de metronom de Teodor Vârgolici, în calitate de editor, după cum urmează: 1996, vol. II Proză scurtă (La țărmul mării, Răboji pe bradul verde, Toamne de odinioară, Caligraful Terțiu); 1997, vol. III Însemnări de călătorie (Scrisori către Simforoza, În Pământul Făgăduinței, În Grădina Sf. Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din Drumul Damascului, Viața lui Eminescu, Piatra din Capul Unghiului, O
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ora ieșirii din copilărie. Tata pusese ceasul deșteptător să sune și, la opt fără un sfert, pălăria metalică s-a pornit să zbârnâie. Am deschis ochii și am văzut ferestrele albe. Peste puțină vreme, mă aflam pe gardul din capătul grădinii. }in minte și mirosul acelei zile. Pluteau în aer arome grele de nuci bătuți cu prăjinile. În ajun plouase și rămăsese în umezeala scândurilor ceva care te făcea să dorești soarele... Cum ar fi arătat, oare, viața mea fără acea
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului - numită suav climat - supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
expoziție nu este, însă, nici una strict sentimentală, după cum nu este nici o retrospectivă propriu-zisă. Deși ea reunește un impresionant număr de lucrări - pictură, grafică sculptură - care acoperă toate marile cicluri pe care pictorul le-a dezvoltat cu o coerență exemplară, de la Grădinile suspendate și pînă la Arcimboldo, deși rememorează pictura din tinerețe a lui Gheorghiu și se întinde pînă la momentul dispariției sale, imaginea artistului este departe de a fi una completă, iar coordonatele unei opere atît de complexe sunt și ele
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
gîndit-o în funcție de propriile sale criterii și înlăuntrul unor relații foarte clare cu pictura ca univers sensibil și ca sumă de coduri culturale. Cu acel prilej, în România literară nr. 16 din 29 aprilie -4 mai 1993, am publicat textul intitulat Grădinile lui Arcimboldo pe care îl rememorez, la rîndu-i. Așadar: Cunoscut în special ca pictor al Grădinilor suspendate, Ion Gheorghiu și-a restrîns, de peste zece ani, meditațiile și investigațiile plastice în jurul lui Arcimboldo. Aparent, și-a mutat interesul de pe spectacolul lumii
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
și ca sumă de coduri culturale. Cu acel prilej, în România literară nr. 16 din 29 aprilie -4 mai 1993, am publicat textul intitulat Grădinile lui Arcimboldo pe care îl rememorez, la rîndu-i. Așadar: Cunoscut în special ca pictor al Grădinilor suspendate, Ion Gheorghiu și-a restrîns, de peste zece ani, meditațiile și investigațiile plastice în jurul lui Arcimboldo. Aparent, și-a mutat interesul de pe spectacolul lumii, în general, pe cel restrîns al lumii arcimboldești. Privită, însă, în stricta sa logică interioară, vocația
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
stricta sa logică interioară, vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja organizată cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja organizată cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu suferă nici o modificare de fond. în Grădini pictorul experimenta deja, în abstract, tehnica apropierii de Arcimboldo, cum în formele arcimboldești de astăzi el oferă o nouă variantă de lectură pentru propriile-i Grădini. Capacitatea sa de a pune în același plan analiza și sinteza, de a privi
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu suferă nici o modificare de fond. în Grădini pictorul experimenta deja, în abstract, tehnica apropierii de Arcimboldo, cum în formele arcimboldești de astăzi el oferă o nouă variantă de lectură pentru propriile-i Grădini. Capacitatea sa de a pune în același plan analiza și sinteza, de a privi simultan de aproape și de departe, este nu numai neschimbată, ci și substanțial precizată. I. Arcimboldo, între hermeneutică și textualism Apropierea de pictura lui Ion Gheorghiu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
moment, elementele nu se mai supun necesităților imaginii prestabilite, ele își asumă o deplină autonomie și încep să circule în libertate, asemenea electronilor vagabonzi care au scăpat de sub determinarea gravitațională a nucleelor. Este momentul în care Ion Gheorghiu își redescoperă Grădinile. Conversația cu Arcimboldo sfîrșește prin a fi o conversație cu sine însuși, o competiție acerbă cu propria sa capacitate de a absorbi și reformula realul, indiferent dacă el este unul amorf și aleatoriu sau unul deja organizat în forme culturale
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
mai mult sau mai puțin obiectivă, către organizarea proprie a pictorului. Arcimboldo nu este aici doar un episod cultural, ci forma generatoare însăși care poate să fie orice din orizontul moștenit. Tot așa cum de la Arcimboldo se ajunge din nou la Grădini, și de la realitatea brută, de la un peisaj sau de la un sit urban, se ajunge la aceeași reverie cromatică infinită și inepuizabilă. Esența picturii lui Alin Gheorghiu nu trebuie căutată în episoade statice și în construcții mai mult sau mai puțin
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
primăveri tîrzii, nimic nu stă potrivnic frunții sale oprind splendoarea-ntregii poezii să ne izbească-aproape ca de moarte; căci neumbriți sînt încă ochii lui, prea reci și tîmplele, ca laurii să-i poarte, iar din sprîncene, într-o zi, întregi grădini s-or înălța, de trandafiri, din care frunze vor cădea, răzlețe, pe gura luminoasă,-n tresăriri, nemairostită, calmă și acum, bînd cèva cu surîsu-i, ca și cum cîntările încearcă să-l răsfețe. Dieta lui Iosua Cum fluviu-și rupe țărmii la vărsare
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
un coșmar ce dăinuie de aproape cincisprezece ani. Respectiv, de când mi-a fost demolată, de Ion Teleagă, zis Dincă, ferma mea agro-literară de la Tâncăbești. Iar de-atunci, noapte de noapte, îmi visez, în alb-negru, livada celor 98 de pomi, via, grădina și casa părintească. Unde mi-am scris aproape toate cărțile, în forma lor finală. Noroc că am găsit un om de mare omenie, și bună credință, pe Gheorghe Petrache "Petrăchiță" (pentru mine), primarul din Păulești, sat Găgeni, care, laolaltă cu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]