86 matches
-
anul 1938 onace cu acarete. Această moșie un număr de 10 romane, printre care: „Promoția 1907”, „Răzvrătitul Toderiță”, „Pui de cuc”, ha. sunt ale conacului; 5 ha. cu pădure tânără pe malul Bârladului; 5 ha. - fânaț, râpi pe malul Bârladului, grădinărie, împrejmuiri; 8 ha. arabil, pe dealul conacului lângă gară”. În final conchide că puținul teren arabil pe care îl are, se pretează doar la asigurarea „...hranei proprii și a servitorilor”, precum și la obținerea unor slabe recolte de cereale necesare „creșterii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zeama roșie ca sângele. - „E borșul meu!”, răspund scuturându-mi capul ca după o palmă zdravănă și primită pe neașteptate: „eu l-am pus să fermenteze și nu trebuie să uiți, îi spun, că sfecla e semănată și crescută în grădinăriile mele”. - „Eu trec pe la bucătărie, ca să-i dau gustul”, țâșnește Gloria printre dinți, în legitimă apărare. Așezați la masă, sunt pornit pe ceartă. Borșul mi se pare acru și trezit. „E acru și trezit”, zice Gloria, posomorâtă, la un gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe gânduri, la marginea drumului, privind șleahul cenușiu, ca un ștergar murdar, cum se alungește pe sub căruța lui Petrea Păun, trăgând-o către depărtările înalte ale țarinei Baisei și către necunoscut. Petrea lui Păun, cugeta el, era tare norocos la grădinărie. Poate cel mai norocos chiabur din Goldana. Și acuma, pleacă chiaburul... În grădina lui, roata cu cupe pentru udat, care scotea apă din gârla despletită a Gegiei, nu ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care le alimenta roata cu cupe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îl înșfăcă, îl puse în carte, iar cartea o trânti pe altă masă. — Ce faci cu el, tai foile? întrebă prințul, însă cumva distrat, parcă fiind încă sub presiunea unei puternice îngândurări. — Da, foile... Păi nu-i un cuțit de grădinărie? — Da, de grădinărie. Și dacă-i de grădinărie, nu pot tăia foile cu el? — Păi e... nou-nouț. — Și ce dacă-i nou? Crezi că nu-mi pot cumpăra acum un cuțit nou? strigă, în sfârșit, Rogojin, cu un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puse în carte, iar cartea o trânti pe altă masă. — Ce faci cu el, tai foile? întrebă prințul, însă cumva distrat, parcă fiind încă sub presiunea unei puternice îngândurări. — Da, foile... Păi nu-i un cuțit de grădinărie? — Da, de grădinărie. Și dacă-i de grădinărie, nu pot tăia foile cu el? — Păi e... nou-nouț. — Și ce dacă-i nou? Crezi că nu-mi pot cumpăra acum un cuțit nou? strigă, în sfârșit, Rogojin, cu un fel de frenezie, enervându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o trânti pe altă masă. — Ce faci cu el, tai foile? întrebă prințul, însă cumva distrat, parcă fiind încă sub presiunea unei puternice îngândurări. — Da, foile... Păi nu-i un cuțit de grădinărie? — Da, de grădinărie. Și dacă-i de grădinărie, nu pot tăia foile cu el? — Păi e... nou-nouț. — Și ce dacă-i nou? Crezi că nu-mi pot cumpăra acum un cuțit nou? strigă, în sfârșit, Rogojin, cu un fel de frenezie, enervându-se la fiecare cuvânt. Prințul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și buna cuviință. Tata și mama o iubeau foarte mult. Trăind de mică la țară, cunoștea treburile gospodărești și pe cele din câmp și le făcea cu multă pricepere. Tata, ca agronom, era entuziasmat de priceperea ei la lucrările de grădinărie, pomicultură, viticultură etc., la conservarea fructelor, legumelor și zarzavaturilor pentru iarnă. Mama o admira pentru talentul și îndemânarea ei la croitorie, tors, țesut și tot felul de lucruri de mână. Războiul de țesut nu a lipsit nici măcar o lună de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aprilie anul următor; c) Codru cu tăieri succesive, în arborete de amestec, unde rășinoasele depășesc 30%; 15 sept.-31 dec. anul următor, cu un repaus în tăieri în timpul dela 1 mai la 31 august. ... d) Codru cu tăieri progresive sau grădinărie: 1 oct. 15 aprilie anul următor. ... Articolul 17 Tăierea arborilor se face cu unelte bine ascuțite: toporul sau fereastraul de mana sau mecanic. Tăierea trebuie aplicată cat se poate de jos astfel încît o margine a tulpinei să fie cat
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
urechea să audă, piciorul să meargă". De aici derivă concluzia îmbinării învățămîntului cu munca. La școlile sale de la Neuhof și Yverdon, în afara activităților din clasă, se făceau și lucrări agricole și se deprindeau unele meșteșuguri. Băieții făceau lucru manual și grădinărie, fetele învățau croitorie și să gătească. Pestalozzi a preluat de la Rousseau ideea de a întemeia educația morală pe viața afectivă. Dar, în timp ce Rousseau credea că se poate vorbi de sentimente numai la vîrsta de 15 ani, Pestalozzi contează pe existența
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de a lucra cu mîinile. Activitatea manuală asigură progresul copilului sub toate aspectele: fizic, intelectual, socio-moral. Toți copiii trebuie să muncească la școală, dar munca trebuie să fie liberă, fiecare putîndu-și alege un domeniu sau altul de muncă (tîmplărie, ceramică, grădinărie, creșterea animalelor etc.). După vîrsta de 10-12 ani, alături de activitatea practică, elevii dobîndesc cunoștințele printr-un mai larg contact cu lumea, culegîndu-și datele din natură, ateliere, fabrici, muzee, monumente istorice. S-a opus curentelor pedagogice care susțineau totala libertate a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
275 metri. O pădure întreagă de elevatoare și silozuri dau reala înfățișare a acestui oraș, care la 1860 nu avea decât 2.800 de locuitori. Șoseaua ne duce acum paralel cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care o depune se caracterizează printr-o activitate febrilă lipsită de limpezime, total ineficace"39. În multe cazuri nu s-au dovedit rentabile nici investițiile productive ce necesitau un buget mare. În Maramureș, în 1942, atelierul de împletit coșuri și grădinăria de la Ocna Slatinei au lucrat în pierdere, și, tot în acel an, cooperativa pentru industrie casnică din județul Cluj și-a depozitat toată producția, aproape nimic nu s-a putut valorifica din ea; drept urmare, el și-a plătit cei 350-400
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului să le cer sfat și hrană. Găsesc doi băietani, aproape flăcăi, stând în colibă și așteptând sfârșitul lumii. Mergând, am observat că haturile erau pline cu apă, intrând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari grădinari, plecați în această direcție, o parte se îndreaptă spre sud, spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului, se observă că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului, se observă că grădinăriile nu se află decât în imediata vecinătate a firului apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte în siguranța debitului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului, se observă că grădinăriile nu se află decât în imediata vecinătate a firului apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte în siguranța debitului de apă, pe care le-o oferă acest râu chiar și în timpul celor mai mari secete, iar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Iași, acolo unde Bahluiul, Jijia și Prutul au albie majoră comună, adăpostește un număr mai mare de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
275 metri. O pădure Întreagă de elevatoare și silozuri dau reala Înfățișare a acestui oraș, care la 1860 nu avea decât 2.800 de locuitori. Șoseaua ne duce acum paralel cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mare de Repin, care se vede sus chiar de la intrarea parterului foarte frumoasă și vie perspectivă și care reprezintă pe Neculai I Pavlovici prezentându-se poporului său, în special țărani și neguțători. Remarcabilă monumentala sală albă. * 18.VI Colhozul de grădinărie, legume și pomi fructiferi "Pomenirea lui Ilici" ............. Moscova, cam la 20 de km. (Pamiati Ilici L. : În amintirea lui V. Ilici Lenin) 413 Ha. 332 colhoznici. Alcătuit la început din 250 de țărani mici proprietari. Organizat în 1930 anul morții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sporul pânei cea de toate zilele pentru norod. Pretutindeni, ................... și conștiință a datoriei. Vedem expoziția U.R.S. care a fost începută în 1939, în anul războiului. Vedem instalațiile, serele, crescătoriile de paseri și iepuri și alte animale, livezi, culturi de grădinărie. Terenul expoziției 180 Ha. Clocitori artificiale de 36000 și 25000 ouă; puii scoși se împart la colhozuri. De asemenea sămințe de animale selecționate. * Am văzut la câmpul de experiență tomate pe țifamandră, mazăre pe cargana (arbust salcâm) și pe salcâm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de alea care săpau, săpau, se-ncărcau singure, transportau, descărcau și întindea... și înșira materialul. Am făcut în Irak o sută de... 10.000 de hectare, la Hilla, cu utilaje de la Nicolina, am făcut acolo, din nisipul ăla, am făcut grădinărie, irigații, irigații cu... păr de cămilă prin picurare, băgat într-un vas și tot ieșea apă afară. Deci, numai utilaj, tot. Toate lucrurile care le vedeți acuma, care înșiră asfaltul, rulourile, astea care întind, toate se făceau la Nicolina, înainte de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
personală a elevului, de contactul nemijlocit cu realitatea în întreaga perioadă de studiu; "activitatea personală este lucrul esențial" (5, p. 97), copilul fiind lăsat să vadă, să observe, să descopere, fie că este vorba de munca intelectuală, de munca fizică (grădinărie, tîmplărie, legatul cărților etc.) sau de sport. Trebuie să recunoaștem că Ellen Key a intuit, într-adevăr, cîteva din caracteristicile școlii din secolul XX, așa cum s-au conturat ele pe baza concepției "educației noi", căreia ea însăși i-a deschis
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aspect al activității elevilor răspunde trebuinței naturale de expresie a copilului, de manifestare a lui printr-un act de creație. Modalitățile de expresie avute în vedere de O. Decroly sînt deosebit de variate avînd un caracter concret sau abstract; desen, modelaj, grădinărie, îngrijirea animalelor, teatru, cînt, excursii, scurte expuneri etc. Expresia nu este în concepția acestui pedagog un moment care succede observației și asocierii; ea nu este o "aplicare" a cunoștințelor ca în teoria lui Herbart. Expresia este o modalitate de cunoaștere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și stimă față de cei ce muncesc). În școala pe care o are în vedere acest pedagog, toți copiii muncesc, dar munca trebuie să fie liberă, în sensul că fiecare își poate alege un domeniu sau altul de muncă (tîmplărie, ceramică, grădinărie, creșterea animalelor mici etc.). La început, pe prim plan se va pune nu însușirea tehnicii, ci valoarea educativă a muncii, de aceea se vor alege îndeletniciri care să-l pună pe copil să tatoneze, să manifeste inițiativă. Poate tocmai aceste
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]