133 matches
-
de Lerésty. La un an de la moartea lui Mircea Demetriade, se reproduc, în semn de omagiu, un fragment din piesa acestuia Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana și proza Între crimă și moarte. Câteva traduceri, cum ar fi fragmentele din Așa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Relgis, cât și o curioasă variantă în proză la Corbul lui E. A. Poe sau o legendă a lui Jules Lemaitre, Prințesa Lilit, întăresc caracterul eclectic al revistei. În afara rubricilor „Recenzii” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
patristică și la tradiția monastică ascetică: Metoda rugăciunii lăuntrice sau a minții, cunoscută sub numele de isihasm, ține de tradiția ascetică a Bisericii de Răsărit și urcă, fără îndoială, la o antichitate îndepărtată. Trecându-se de la dascăl la ucenic pe cale grăită, prin pildă și îndrumare duhovnicească, această învățătură a rugăciunii lăuntrice nu a fost fixată în scris decât la începutul veacului XI, într-un tratat atribuit Sfântului Simeon Noul Teolog. Mai târziu, ea a fost tema unor scrieri deosebite ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a coerentului, care este un paradox; e) a rațiunii kantiene, care este un fanatism moral. Filosofia sa este redată în Așa grăit-a Zarathustra ("Omul este o punte, nu un scop în sine"). Filosofia lui Nietzsche este simfonia creierului fugind între opusuri. El condamnă mila ca o slăbiciune a omului. 17 Karl Heinrich Marx (1818-1883), filosof, economist, sociolog, istoric, ale cărui lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele În care eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Editura Științifică, București, 1991. Newman, John Henry, An Essay on the Development of Christian Doctrine, James Toovey, Londra, 18451. Newman, John Henry, The Idea of a University, ed.: Frank M. Turner, Yale University Press, New Haven, 1996. Nietzsche, F., Așa grăit-a Zarathustra, trad. rom. de Ștefan A. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1994. Nietzsche, F., Genealogia moralei, trad. rom. de Al. Șahighian, Editura Humanitas, București, 1994. Noica, Constantin, Tratatul de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Noica, Rafail, Cultura Duhului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui Paul Claudel, nu fără multiple trimiteri la oracularul nietzscheean, îl exprimă versurile ulterioare, din Imn (1974), Cartea zilelor (1975), Cartea nopților (1977), Recitativ (1980), Relief (1981) ș.a. Traducătoare din Paul Claudel (Cinci mari ode) și din Friedrich Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Marin Bucur). Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, îngr. și pref. Ion Stăvăruș, București, 1975 (în colaborare); Iulia Hasdeu, Versuri, proză, corespondență, îngr. Crina Decuseară-Bocșan, București, 1976 (în colaborare); Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, București, 1991; Paul Claudel, Cinci mari ode - Cinq grandes odes, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1994. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Culorile complementare”, GL, 1966, 33; M.N. Rusu, „Culorile complementare”, LCF, 1966, 36; Paul Georgescu, Gravitatea actului poetic, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994. Otovescu, D.-co
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Istrati, Radu Gyr, Anișoara Odeanu, Ion Biberi, scrise într-un stil familiar-teribilist, cu involuntare accente comice. Proză dau Eleonora Ionescu, Dinu Delacerna, C. Brândușoiu-Costești (fragmente dintr-un roman intitulat Neamul Mărculeștilor). Traducerile sunt ilustrate printr-un fragment din Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra, fără menționarea traducătorului) și prin câteva secvențe din dramatizarea făcută de Gaston Baty după romanul lui Dostoievski, Crimă și pedeapsă, în transpunerea lui Ion Argatu. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288194_a_289523]
-
M. Eminescu când scria, pe la 1868-1869, într-un prim proiect teatral Mira36 despre "Zeea-nimic": "Zeea pustiurilor fără adânc și fără înălțime, fără lumină"?37 Mortul din "raclele nimicului" (formula funerară a lui Heidegger), radicalitate a gândirii lui F. Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), e contemporan cu "apusul de zeitate și asfințire de idei" din poetica eminesciană: "Tăcut, pustiu, prin care-un vaiet trece E ca și când ar fi murit ceva În univers pare că Dumnezeu E mort. Coboară-asupra lui, eternitate, Cobori cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Antologia lirică greacă, Ed. Univers, 1970, cap. "Epigrame", pp. 261-279, în traducerea Siminei Noica. 37 Art. cit., p. 112. 38 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Ed. Univers, Buc., 1978, trad. de Paul G. Dinopol, p. 29. 39 Nietzsche, Friederch, Așa grăit-a Zarathustra, Ed. Humanitas, Buc., 1994, trad. Ștefan Aug. Doinaș, p. 193. 40 Fragmentarium, Op.cit., p. 283. 41 Heidegger, Martin, Originea operei de artă, Ed. Univers, Buc., 1982, trad. de T. Kleininger și G. Liiceanu, p. 61 și passim. 42
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Al. Șahighian, Buc., 1994, p. 209. 27 N. Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul care își vrea propriul declin. El spune mereu: "totul e zădărnicie" (Așa grăit-a Zarathustra...). 29 S. Munteanu, Op.cit., p. 56. 30 Textul latin după Hermetis Trismegisti Tabula Smaragdina: "... Quod est inferius est sicut quod est superius. Et quod est superius est sicut quod est inferius, ad perpetranda miracula rei unius.", vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913 (în colaborare cu Mihail G. Nicolau); I. S. Turgheniev, Părinți și copii, București, 1914, Eroismul dragostei, București, cu ilustrații de Ary Murnu, București, f.a. (în colaborare cu I. Hâncu); Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, pref. Mihail Negru, București, 1916, Antichristul. Încercare de refacere a tuturor valorilor, București, 1920; ed. Cluj, 1991; Émile Zola, Prăbușirea, București, 1917, O pagină de iubire, București, 1921, Norocul prostului, București, 1923, Goana după fericire, București, f.a.; Anatole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
mare atenție, bineștiind că aceasta „Gă dovadă de perfidii neașteptate”. Dacă artistul va reuși să se armonizeze „cu sufletul materiei”, se poate considera un „victorios”. Despre această „armonizare cu sufletul materiei” găsim mărturii, disparate, tematic, într-un masiv volum: Așa grăit-a Brâncuși., editat de Fundația „Scrisul Românesc” (Craiova, 2012). Volumul este dispus în treisprezece capitole și adună într-un tot reflecții ale marelui artist Constantin Brâncuși (1876-1957) și traduse în trei limbi de către neobosita Sorana Georgescu-Gorjan. în acest volum, cugetările
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
recepta opera unui creator. Pentru a-și conserva și, mai mult, pentru a-și verifica tabla propriilor valori, orice cultură pune în funcțiune un mecanism quasicibernetic de autoreglare, de reevaluare a mai tuturor valorilor, vorba celui ce-a scris Așa grăit-a Zarathustra. E drept că, la nivelul culturilor mici (despre a căror tragedie scria Cioran, în 1936, în Schimbarea la față a României), descoperim reflexe compensatorii cum ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați: Immanuel Kant (Critica rațiunii pure), G.W.F. Hegel (Fenomenologia spiritului), Friedrich Nietzsche (Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința veselă, Nașterea tragediei), Søren Kierkegaard (Era prezentă, Jurnalul seducătorului ș.a.). Între „precursori” și „promotori” - ca moment de cotitură în istoria medernismului și pregătirea „revoluției” postmoderniste - trebuie așezați Edmund Husserl (fenomenologia) și Martin Heidegger (hermeneutica fenomenologică). Promotorii, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot să aibă o altă patrie. Ei sunt cetățeni români cu toate drepturile și, desigur, cu toate obligațiile. Prezentul și viitorul lor sunt strâns legate de dezvoltarea generală a țării, de ridicarea nivelului general de bunăstare a întregului popor. Așa grăit-a Zarathustra de la Scornicești și, în fapt, mi-aș putea încheia reflecțiile în punctul acesta, subliniind că părerea lui Ceaușescu cu privire la apartenența germanilor din Ardeal și Banat este validă și concordă cu realitatea și cu adevărul în aceeași măsură în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sufletească și trupească, cum este datoria cea foarte grea și cu multă grijă a preoției: a scoate ca un păstor ales, oile cele cuvântătoare, de la lupii cei nevăzuți, și a le povățui în tot chipul dintru întuneric la lumină» Așa grăit-a Andrei Bârseanu în lucrarea sa «Școlile din Brașov» La Făgăraș ia naștere în 1657, cu un scop total diferit, din păcate, școala principesei văduve a lui Gheorghe Rakoci, Susana Lorantfy. Ca să înțelegem rostul acestei instituții, trebuie să pomenim de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
naștere dar și eternitate: O, universul e adânc, E mai adânc decât în plină zi, Adânci sunt ale lui dureri, Dar bucuria-i mai adâncă decât toate: Durerea zice: Piei! Dar bucuria vrea eternitate! , Ea vrea adânca grea eternitate! (Așa grăit-a Zarathustra III, "Al doilea cântec de dans")14 Trebuie deci să cred într-o eternă reîntoarcere circulară, cum pare să ne arate natura cu ciclul devenirii și morții sale? Anticul mit al eternei reîntoarceri, preluat de Nietzsche, nu a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Moltmann-Wendel, Elisabeth, Gib die Dinge der Jugend mit Grazie auf. Texte zur Lebenskunst, Radius-Verlag, Stuttgart, 2008. Nietzsche, Friederich, "Also sprach Zarathustra", în Werke in drei Bänden mit einem Index Band, vol. II, München 1954-1964; traducere de Ștefan A. Doinaș, Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 1996. "Der Antichrist", în Werke, vol. II, traducere de Vasile Muscă, Antichristul, Editura Apostrof, Cluj, 2003. "Die fröhliche Wissenschaft", în Werke vol. II, Știința voioasă, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 2006. "Dionysos-Dityramben: Klage
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
studenților de la Universitatea din München în iarna 1918-1919. 10 Idem, p. 612. 11 Idem, p. 607. 12 Gerhard Schulze, Die Erlebnisgesellschaft. Kultursoziologie der Gegenwart, Campus, Frankfurt am Main, 1992. 13 Hans Küng, Ewiges Leben?, p. 64. 14 Friederich, Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, traducere de Ștefan Augustin Doinaș, Editura Humanitas, București, 1996, p. 301. 15 Richard Dawkins, The God Delusion, Houghton Mifflin, Boston, 2006, în Dumnezeu: o amăgire, traducere de Victor Godeanu, revizuită și completată de Mihnea Gafița, Editura Curtea Veche
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fapte, ci numai interpretări. Această abandonare a perspectivei ontologice în favoarea celei axiologice va marca întreaga evoluție a gândirii moderne și, mai ales, postmoderne, de la structuralism la semiotică și deconstructivism. Filozoful german revine la ideea clasică a eternei reîntoarceri în Așa grăit-a Zarathustra, unde descrie fiecare moment ca pe o ușă care se deschide în ambele sensuri. În orice moment există o repetiție de momente infinite, și orice moment este o afirmare a vieții. Aceasta este eschatologia lui Nietzsche 125. De
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
morale, prima și a doua disertație (trad. rom. Genealogia moralei: o scriere polemică, Humanitas, București, 2006). 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopiitc "11. Homo felix\: mărirea și decăderea unei utopii" 1. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra, Prolog 5 (Așa grăit-a Zarathustra: o carte pentru toți și niciunul, Humanitas, București, 1994). 2. Voltaire, „Lettre à Madame la Présidente de Bernière” (1722), citat de Robert Mauzi, L’idée de bonheur dans la littérature et la pensée françaises au XVIIIe siècle, ed.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
STAGIUNE LA FILARMONICĂ Concertul simfonic extraordinar de vineri, 23 septembrie 2005, a marcat deschiderea celei de a 100-a stagiuni a Filarmonicii „Moldova” din Iași și a cuprins, în integralitatea sa, numai lucrări de Richard Strauss: 1) Poemul simfonic Așa grăit-a Zarathustra, op.30; 2) Suită din opera Cavalerul rozelor; 3) Poemul simfonic Till Eulenspiegel, op.28. Cine este de specialitate și vede acest program își dă seama de dificultatea interpretativă propusă de experimentatul Alexandru Lăscae. Fiecare din aceste puncte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
se va închide în urma voastră, primindu-vă înăuntru și tu grăbit să-i iei haina de pe umeri, Stop motor! Sala de lectură, luminile aprinse, ocupate aproape toate locurile, întind mâna spre cartea care se află nedeschisă pe masa mea, Așa grăit-a, Făceam multă poză pe vremea aceea, mă întrerupe Theo zâmbind, pentru că nu știam cum să mă port cu simțămintele care-mi invadau sufletul, din fericire exista și un celălalt, eram lucid și pătimaș totodată, câtă luciditate atâta patimă! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]