175 matches
-
numele de grup bucurești, format în limba romînă. Gustav Weigand, care a realizat multe lucrări foarte valoroase pentru lingvistica romînească, s-a hazardat într-o ipoteză radicală: București nu avea legătură cu Bucur < bucur, ci provine de la baza bulgărească bukarŭ, „grămătic“, pentru că numele străin al capitalei noastre, Bukarest etc., nu avea cum să rezulte din forma București, ci din *Bucărești (pe care nu l-a găsit atestat niciodată și nicăieri). Etimologia a fost, bineînțeles, respinsă de ceilalți specialiști, chiar dacă pentru unii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este inspirat Într-o singură zi a anului, când se duce pe malul mării pentru a face profeții. Cu acel prilej persoane de vază și grămătici ai regilor vin să-l Întâlnească și apoi se Întorc la casele lor. Omul despre care vorbim aici atribuia daimonilor darul divinației. (C) Prețuia Oracolul de la Delfimai presus de orice; toate cele câte se povestesc, toate riturile Închinate lui Dionysos
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
data la care apar menționate în documentele scrise din care aflăm despre existența lor”. Când au fost elaborate actele de danie sau confirmările și reconfirmările de danie, nici domnul, nici sfatul domnesc, nici cel care redacta actul, un diac, un grămătic, nu știau, nici nu puteau aprecia vechimea satului dăruit „uric cu tot venitul”, „în veci” și din această cauză s-au acoperit de formule stereotip, cuprinse în sintagme de felul „pe unde au stăpânit din veac”, „pe unde de veac
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
putea vorbi în primele decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau la sate decât preotul și dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a continentului latin către Orient, a rămas o insulă foarte mare, dar foarte îndepărtată de marea masă a rudelor sale.” (V. Pârvan, 156) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de opoziție descrie: • „obiectul” care se opune: - subiectului: „În loc de grămătic, iese în cerdac boierul.” (M. Sadoveanu, H.A., 86) - complementului (direct, indirect, de agent): „Săpam la rădăcina chiparosului și de fiecare dată când dădeam pământul la o parte, în loc de rădăcini aflam un morman de șerpi.” (O. Paler, Galilei, 113), „În fond
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
destinele, de a se elibera de forțele ce îl ținuseră captiv până atunci. Eroul constată că este un necunoscător , dar totuși mai presus de ceilalți muritori: „Sunt eu, ce-i drept, mai bun și mai deștept Decât acei magiștri, doctori, grămătici și popi Toți împreună; scrupule și îndoieli în cuget nu mi se adună.” Credința că poate stăpâni destinele acestei lumi îl face pe Faust, prin cabala, să invoce pe Duhul Pământului. De multe ori își exprimă nefericirea eșecurilor, mai ales
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
publicației rezidă în contribuția lui Camil Petrescu, prezentă nu numai în editoriale, ci în toate compartimentele. Fără a avea o rubricație anume, periodicul conține articole de atitudine, note, știri. Partea culturală este susținută mai ales de director (deseori sub pseudonimul Grămătic). De remarcat sunt cronicile de teatru și muzică. Printre colaboratori se află C. Rădulescu-Motru, V. Rădulescu, T. Morariu, Sever Bocu, Tudor Șoimaru, V. Scântee, Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Gh. Vodaru, Cincinat Pavelescu, Victor Babeș. Sunt reproduse câteva poezii de Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]
-
un subarhetip al codicelor medie vale și să fie În dezacord cu alte papirusuri. În Egiptul antic erau În uzul curent copii particu lare din scriitorii greci, ediții la prețuri convenabile; arhetipul codicelor medievale Însă era de regulă opera unui grămătic. Copistul din epoca bizantină alegea copia cea mai bună, eventual unicul exemplar care fusese obținut prin transferarea de pe papirus pe codice și care, prin statutul său particular, avea valoare oficială. În felul acesta, nu este surprinzător faptul că În ansam
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
accidentele transmiterii textului. Din ce a supraviețuit, rareori (cu două excepții, Theognis și Pindar) se găsește cîte o poezie Întreagă; mai adesea avem de-a face cu o strofă sau cu un vers sau cu un cuvînt (citat de un grămătic). Pentru felul În care a operat selectivitatea anticilor, poate fi relevantă o comparație sumară: opera lui Pla ton s-a păstrat În Întregime (sau chiar mai mult decît atît, sporită de lucrările apocrife); pe de altă parte, filo zoful Democrit
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
protopop al bisericii „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului și totodată conducătorul comunității locale. Călătorește la Curtea lui Matei Basarab și a lui Vasile Lupu și veghează neobosit la păstrarea vechii „legi” ortodoxe, care conferea autonomie românilor șcheieni. Ca dascăl și grămătic la școala din Șchei, unde învățase și el, copiază texte religioase, printre care și un manuscris din 1616, păstrat într-un codice brașovean. Între 1628 și 1633 alcătuiește o scurtă cronică a evenimentelor petrecute în Șchei, pornind de la înșiruirea preoților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290449_a_291778]
-
pariziană a lui Jacob Billius și apelând doar pentru anumite pasaje la redacții slavone și grecești. Formularea din titlu se datorește năzuinței exprese a tălmăcitorilor de a fi bine acoperiți în raport cu norma ortodoxă. Același a fost motivul pentru care Fota grămăticul a prelucrat titlul versiunii Kutein în copia ce cuprinde doar textul românesc. Toate sau aproape toate manuscrisele ulterioare specifică într-un fel sau altul că traducerea a fost făcută din slavonă. Năsturel a tradus, fără îndoială, de pe un original slavon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în care semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Grămătic, Millu&Cam, Cronicar, Radical ș.a. Având totdeauna în minte o arhitectură programatică - trezirea conștiinței naționale în contextul mutațiilor politice dramatice survenite după încheierea războiului sau stimularea, odată cu sentimentul solidarității civice, a individualității și spiritului critic -, scriitorul abordează, în rubrici intitulate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea unui ispravnic sau prefect, numit de autoritatea centrală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de atunci, Stoica și Vasile dascălii, 5 grămătici și Șărban pevețul, viitorul mare protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și a celorlalți dascăli din neamul nostru s-au Înspăimântat și singur judecânduse că nu iaste trebuincios, nearătându-se În multe zile, s-au Întors și au murit În țara lui“. Îl Întâlnim ca peveț, În 1689, cântăreț, În 1699, grămătic, În 1714 și după 1720 protopsalt sau dascăl plin În locul tatălui său, Radu. El a tradus din grecește și a creat direct În limba română, luptând pentru introducerea limbii române În slujirea la strană. A fost și un interpret desăvârșit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
direct În limba română, luptând pentru introducerea limbii române În slujirea la strană. A fost și un interpret desăvârșit al muzicii bizantine și un mare talent, după cum ne relatează același Macarie, dar și un excepțional pedagog În lunga-i funcție de grămătic și mai ales de dascăl, formând un număr mare de cântăreți, dintre care amintim: Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, Constandin, nepotul și ucenicul său și Gheorghe. Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
întemeierea statului) nu existau în Moldova decât 25 de școli sătești, multe dintre ele nefuncționând din lipsă de elevi sau de învățători, în unele cazuri (conform celor afirmate de V.A.Ureche) pe post de învățători fiind folosiți "cântăreți sau grămătici de pe la biserici". Au trebuit să vină reformele lui Cuza din 1864, între care și Legea instrucțiunii publice, care prevedea obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, pentru ca să înceapă organizarea mai temeinică a acestui învățământ. De aici necesitatea înființării școlilor normale de învățători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
română s-a gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au devenit cei mai docili emuli ai lingviștilor și grămăticilor." Lingvist și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au devenit cei mai docili emuli ai lingviștilor și grămăticilor." Lingvist și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri, apostroful (știați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
câteva luni înainte, publică în fiecare număr câte o poezie (Plângeri de toamnă, Noapte de Crăciun și În drum), alături de Florin Chiru-Nanov și Al. Nițulescu. Proză semnează Ion Chiru-Nanov, iar C. Ungureanu se ocupă în ciclul „Scriitori teleormăneni” de Radu Grămăticul, cel care în secolul al XVI-lea a copiat o Biblie pentru Petru Cercel, și de Al. Depărățeanu. Revista mai are rubricile intitulate „Frângurele”, „Cronică teatrală” și „Cărți și reviste”. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288271_a_289600]
-
nefiind poet și având rețineri față de lirică și lirici)în care-mi va fi dat să mă bat cu balaurii unor discipline, să bat sârba pe loc la un examen pentru că proful avea fixații, aveam să asist neputincios cum un grămătic se desfăta sadic umilind un student purtător de barbă... Rosbif-Contry nu mă interesează, deși-i la modă (poate tocmai de asta), acolo viețuiesc specii care cred că limba lor e plină de textosteroni care gonflează mușchii și afirmă potența vorbitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
apel la literați originari din regiuni unde se menținuseră importante focare de cultură latină. La Palatul imperial de la Aix-la-Chapelle, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturii astfel restaurate, au venit maeștri vestiți din Italia de Nord (grămăticii Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul), din Spania (teologul Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
POGOR, Vasile, comisul (1792, Pogorăști, j. Botoșani - 10.XII.1857, Iași), poet. Dintr-o modestă familie de răzeși, fiu al Mariei și al lui Alexandru Pogor, P. își făurește cu tenacitate o carieră administrativă. Grămătic la Episcopia Hușilor, prin 1811 ar fi fost angajat la Consulatul Rus din București. În 1819, primind rangul de serdar, pătrunde în rândurile micii boierimi. Din 1826 până în 1852 va ajunge mare comis, vel spătar, vel agă, postelnic, vornic. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]