1,094 matches
-
și grafică; sau între valoarea semantico-morfologică din limba de origine și cea convenabilă sistemului limbii române: cazuri de notorietate sunt mass-media, sandvici/sendviș, rugbi/rugby, precum și compusele englezești cu -man ("om, bărbat"), de tipul tenisman - pentru care noul DOOM alege grafia adaptată tenismen (pl. tenismeni). Aici orice soluție este imperfectă și tranzitorie; orice alegere, chiar bazată pe o serie de argumentări lingvistice, riscă să rănească sensibilitatea fonetică, grafică, morfologică sau semantică a unei părți a cititorilor; e totuși clar că o
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
tătărăști, robi turcești, robi moldo-valahi?" Tonalitățile imprecative sînt argheziene, deși, evident, înscrise pe o altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia colțuroasă a judecăților sale ni se pare de cele mai multe ori întemeiată, ilustrînd clasa comentariului neconvențional de care încă ducem lipsă. Chiar și în situația unor rezerve, socotind că ea demonstrează implicit cît de precară e acea pojghiță de convenționalism ce
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
bizară C(rampe) a Luizei Lupu, care se dorește simpatică, originală și dezinhibată, nereușind să fie decît enervant-ridicolă. Ceea ce îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
un total de 1300 de pagini de text biblic, plus 250 de pagini de studii adiacente), a Bibliei din 1688, se acumulase o experiență științifică semnificativă de aplicație chiar asupra textului căruia urmau să-i fie transcrise slovele chirilice în grafia latină. Iar acest fapt nu se întâmpla pentru prima dată. Pentru că dădea posibilitatea unei confruntări, era un avantaj situația că exista un precedent: o ediție a aceleiași cărți, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
1575, se constată o mare asemănare între cele două documente, reieșită, în primul rând, din identitatea conținutului lor. Apoi, manuscrisul a fost corectat ulterior de un copist din redacție, iar corectura e preluată și de Coresi în tipar. Elementele de grafie, ornamentare și folosire a literelor roșii sunt la fel, atât în manuscris, cât și în exemplarul tipărit. Toate aceste considerente au dus la concluzia firească ce stabilește că Octoihul Mare al lui Coresi, nu numai că a fost tipărit la
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
înlocuit cu Cenofrurium (6, 2 - p. 53), Hadrianopolis, înlo cuit cu Adrianopol (45, 6 - p. 143), Thessalonica, înlocuit cu Tesalonic (51, 1 - p. 159) ș.a.? Syria apare ca atare (41, 1 - p. 135; 45, 2 - p. 143), dar și în grafia Siria (36, 3 - p. 125). Antroponimele sunt tratate la fel de inconsecvent: unele au fost conservate în forme latinească - Donatus (p. 43, 75, 123, 161), Decius (p. 51), Constantius (passim), Galerius (passim), Maximinus (passim), Candidianus (p. 89, 157, 159), Severianus (p. 159
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o delicatețe?! Nu e drept! Câtă dreptate pare să aibă un „june supleant profesor”: „omul și lupul sunt lăsați să mănânce carne; dinții lor cei câ(i)nești o dovedesc...” Așa că au refăcut „jalba” către ministru, de această dată cu grafie latină. Degeaba. Tot nu li s-a dat dreptate și, se pare, nemângâiați, vor formula un blestem, al cărui conținut nu ni s-a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre pescuit, avem a remarca alte interpretări. Răsfoind Sfânta Scriptură, aflăm că
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
venind la București, să constate că e aceeași limbă română! Îi mulțumim lui Leons și confraților săi din Țările Baltice, care, în anii grei de luptă pentru repunerea limbii române în funcțiile ei legitime în Basarabia și de revenire la grafia latină, nu numai că au fost solidari cu noi, ci ne-au sprijinit enorm. A propos, soția lui Briedis, Maria Brieds-Macovei, este o cunoscută poeta și traducătoare. M-am bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
și, nu în ultimă instanță, despre atitudinea atît a populației, cît și a autorităților de tot rangul față de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. La 31 august curent s-au împlinit 25 de ani de cînd românii basarabeni au revenit la grafia latină. Mai exact, de cînd unii au revenit! Căci în R. Moldova, la sfîrșitul verii lui 1989, puțini mai trăiau dintre acei care s-au născut în România Mare. Mulți împreună cu urmașii lor au fost dacă nu nimiciți, apoi rusificați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Țară unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru imposibil de stins de norii întunecați, mereu au existat minți luminate de pulsul propriei origini, minți care nu au lăsat să doarmă conștiința conaționalilor nestricați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
mult mai mare, dacă inițiatorii ei ar fi apelat și la alți oameni de bună credință, printre care nu puțini filologi, profesori universitari sau școlari ș.a. Într-un editorial e imposibil de cuprins toate numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989 a aceluiași an Nicolae Dabija, redactor-șef al săptămînalului Literatura și Arta, și colegii săi au grijă ca această revistă să apară doar în haina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
a avut ciclul de emisiuni televizate cu genericul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine” (octombrie 1989 - august 1990) susținut de universitarii Ion Dumeniuk și Nicolae Mătcaș. Subsemnatul am predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
am predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit împreună cu regretatul coleg de lucru Vasile D. Carazan, care avea mașină de scris cu caractere latine) - prima lucrare de specialitate cu alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
l-am tipărit împreună cu regretatul coleg de lucru Vasile D. Carazan, care avea mașină de scris cu caractere latine) - prima lucrare de specialitate cu alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea Legii nr.3462 cu privire la revenirea limbii noastre la grafia latină), la editura chișinăueană „Știința”, pe 18.10.1989. Deși apărea după votarea actului legislativ, brușura a provocat mare tămbălău la ministerul de resort, în alte instituții care aveau sarcina să descurajeze „latinița”, cum se exprimau șefii de tot soiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
confesionat că voia cu tot dinadinsul ca elevii de peste Nistru să nu rămînă, la scris, de colegii lor din restul R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au dormit: au elaborat... „Ortografia limbii moldovenești” (autor I. P. Ciornîi, Chișinău, Lumina, 1989). Eu însă le-am stricat planurile anticipîndu-i și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
era cazul, curgeau ca Nistrul primăvăratic spre Chișinău cu siguranță că alfabetul rusesc și astăzi era la modă pe malul stîng al Prutului! Și încă ceva: mai multă lume pretinde la întîietate cînd e vorba de munca privind revenirea la grafia latină în R. Moldova. În schimb, autoritățile de la București și Chișinău puțin îi iau în seamă pe cei care merită mai mult decît alții și, în loc să-i adune pe toți la aceeași masă pentru a clarifica lucrurile, nu rareori conferă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
pe toți la aceeași masă pentru a clarifica lucrurile, nu rareori conferă titluri și aduc laude unor indivizi care la momentul respectiv fie au umblat în cizme de gumă adunînd voturi pentru comuniști, fie deschis și-au pornit elevii contra grafiei latine, fie nu au avut și nu au nimic în comun cu această problemă etc. Drept rezultat, timp de un sfert de veac se uită mereu de unul ca Nicolae Mătcaș, ca Vlad Pohilă și alții ca ei care și-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
poeziei omagiale, destul de frecventă în epocă, cultivată de aproape toți poeții generației pașpoptiste. Cipariu a fost un poet, așa cum demonstrează Sonetul-psalm citat și reprodus de I. Breazu și Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Dostoievski în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Instanței i se va putea curând înfățișa o a treia pereche de martori, completând probele acuzării la începutul de veac nou: Bielîi și Blok!"(p.140)(Am păstrat grafia numelor rusești în varianta propusă de profesorul Ianoși, detaliat explicitată în Cuvântul înainte) Pășim apoi prin Petersburgul otrăvit al lui Berdiaiev, prin cel anatemizat de Soloviov, acela părelnic al simboliștilor și cel blestemat în fel și chip de Merejkovski. Trecem
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
spre alambicuri verbale chemate parcă să le atenueze, cu apeluri la mici insolențe jucate (“Dragul meu semen numărul 1, / azi nu te primesc în pat / pentru că plouă / și vreau să-mi spăl adresa / și sângele / azvârlit în obraz”) ori la grafii ușor prețioase, ce decorativizează încordarea organică (“sunt prea mulți tauri fără drepturi pe lume / și infantele stau în genunchi / pe umerii lor slăbănogi. / În aerul acesta / cu animale obosite / eu nu sunt altarul / cu nări fumegânde”). La un nivel mai
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
pierzi cîte puțin din mîinile scriitoare cîte un fragment, cîte un capitol din istoriile limbilor nevorbite; ce voi face cu-atîta revelat aur peste prosternatul meu cap încoronat de bucuria sfîrșită?! minuscule sicrie de zăpadă sunt urmele Tale pe străzi efemere grafii, păpuși în rochii de zahăr. nimeni nu are nevoie de mine - mari crini, fabuloase amprente căptușesc ferestrele săracilor, e cerul anticariat în care Bibliotecarul miop rînd pe rînd ne adună, cenaclu, vitrină de antichități, planetariu? ia-l, pe nimic îți
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]