4,800 matches
-
Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.// (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru graiul moștenit din bătrâni și păstrat cu sfințenie și în vremuri tulburi. Ca demn urmaș al îndrăgitului poet Alexei Mateevici, în poemul Limba noastră cea română poeta reușește să dea viață caldelor sentimente și deosebitei prețuiri ce i-o poartă: Limba
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate Neamul tău și graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de sfatul meu: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic. Era gălăgie. Se tot strigau în graiul lor unul pe celălalt, până s-au liniștit și ei. Stelică a adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
toate articolele și cărțile sale sunt în română deși nu puțini specialiști străini au deplâns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare în textele date publicării, evident nici intervenții în ortografie. Mare observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de a gândi, de a povesti, viața lor. Suferea văzând
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
intră repede și întreabă de fete ,,Du-te și le adu”, răspunde bătrânul înmărmurit pe scaun și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și deodată cade lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormântate în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este reluată într-un articol scris de Eminescu în numărul din
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe căméșă/ C-am fost harnic la coléșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
un țăran trecut de a doua tinerețe care vena pe lângă carul cu boi fluierând o doină de suflet. Când s-a apropiat de cișmea și-a ridicat pălăria, a înclinat capul cu respect și le-a grăi cu-un dulce grai. Bună ziua la dumneavoastră, dragi români! Bună să-ți fie inima, bade, îi răspund moșnegii deodată. După ce a băut câteva cupe de apă, s-a așezat pe capătul jgheabului, s-a închinat și a spus cu evlavie: „Mulțumescu-Ți Doamne pentru apa
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
procesul de formare a poporului și limbii române. Atât de incitantă încât, ajungând cu lectura aici, formația mea de absolvent al Facultății de filologie, secția română-latină, cu o lucrare de licență intitulată „Substratul limbii române. Repartiția lui în dialecte și graiuri” ( Îndrumător științific - prof. dr. Vasile Arvinte) și cu o lucrare de gradul I intitulată „Cazurile substantivului în limba română. Origine, evoluție și aplicații pedagogice” (Coordonator - prof. dr. Corneliu Dimitriu), formația mea lingvistică, zic, m-a oprit brusc situându-mă într-
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
scriitorul Ion Simota este și aceea în care ni s-a alăturat nouă, celor din Qpoem în programul nostru de lansare, de a ridica noua generație de scriitori . La Colegiul ,,Octavian Goga”, am întâlnit copii care fac poezie în dulcele grai românesc, lucrări pline de încărcătura gândului frumos plin de gingășia și misterul vârstei. Aici la Miercurea Ciuc am pășit pe tărâmul vrăjit, la fel ca cel din basmul ,, Tinerețe fară bătrânețe și viață fără de moarte”, unde jarul calului ia forma cuvântului
FĂRĂ TITLU de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1460573302.html [Corola-blog/BlogPost/368931_a_370260]
-
ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice alcătuite de pelasgi, strămoșii dacilor, numite „legile Belagine”, transmise de mii de ani prin cântec și viu grai, din generație în generație. Acest volum a circulat și s-a aplicat multă vreme, atât în Moldova cât și în Țara Românească. - După tipărirea Pravilei, activitatea tipografiei s-a stins. Poate a căzut pradă incendiului și distrugerilor provocate de cazaci
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
și eu cu Stanca și dacă vrei să mergi cu mine, ar fi bine. Așa ne descântă la amândoi. Gheorghe la început nu reușea să deschidă gura, căci rămăsese interzis de inițiativa Floricăi sale, însă în curând și-a recăpătat graiul și i-a răspuns supărat: -Tu ai luat-o rău pe ulei nevastă, dacă ai început să-i dai apă la moară cotoroanței ăleia, să crezi în fermecele ei și să apelezi la vrăjitori ca să te aperi la ele! Păi
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic. Era gălăgie. Se tot strigau în graiul lor unul pe celălalt, până s-au liniștit și ei. Stelică a adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ghiocel Ce ne-a dat totul despre el ... Totul din scopul său primordial De a ne propulsa în plaiul mondial! Un ghiocel ce a vorbit cu astrul Să risipească albul în cerul cel albastru, Un ghiocel Ce-a făurit din graiul nostru Aripi înalte, Ce timpul din respect Spre înălțimi le întinde Lasandu-le în vântul zilnic Că flutur tricolor și magic: Neamul cel dacic în vesminte de romantic ............................................... Aripi de un suflet de maestru Eliberând calul pur sânge Din căpăstru
PRIMUL POET de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Maria_teodorescu_bahnareanu_1402326756.html [Corola-blog/BlogPost/365462_a_366791]
-
Fundației “Flacăra Speranțelor”de la Chișinău - Republica Moldova, care se află într-un turneu prin România pentru a lega prietenii cu fundații românești cu caracter caritabil privind copiii neajutorați și talentați în același timp. Oas- peții noștri au impresionat plăcut prin dulcele grai moldovenesc, dar mai ales prin dorința lor de a ne întrgii teritoriul și neamul, întrucât de ani de zile așteaptă “o zi”- una - când, Prutul să nu mai fie graniță convențională între noi, să fim o nație, cum ne-am
LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA-FILIALA VÂLCEA ÎNTRUNIRE DE LUCRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_din_romania_al_florin_tene_1376072995.html [Corola-blog/BlogPost/364968_a_366297]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > MĂNEANU VARVARĂ MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Despre graiul local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > MĂNEANU VARVARĂ MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Despre graiul local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin Când te gândești la Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
de cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele. Referință Bibliografica: Măneanu Varvară Magdalena, Despre graiul local de Ziua Limbii Române / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
încărcat sufletul cu flori, Care au cea mai aleasă gingășie, Acumulând înaltele-i splendori Ce emană în juru-mi bucurie. Ce știi de cântecul de ape? De simfonia linului izvor, Pe care o asculți când ești aproape, Aducându-ți liniște în grai odihnitor. Acesta e cerul fără nori, Albastru ca marea liniștită, Acesta e câmpul plin de flori, Ca rochia ta ființă iubită. Referință Bibliografică: AM LUAT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi
AM LUAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1448490544.html [Corola-blog/BlogPost/383118_a_384447]