81 matches
-
maschează rezistența, resentimentul sau ostilitatea. Cât despre situațiile în care acest mecanism poate fi utilizat, DSM-IV face două precizări: agresiunea pasivă reprezintă adeseori un răspuns fie la exigențele de acțiune sau de performanță din partea altei persoane, fie la lipsa de gratificare a dorințelor subiectului. În plus, acest mecanism poate constitui o modalitate de adaptare pentru persoanele ce ocupă o poziție de subordonat și care nu reușesc să se afirme deschis prin alte mijloace. 2) Autoobservarea (DSM-IV): subiectul tratează conflictul emoțional sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
șapte niveluri ale funcționării defensive: 1) Nivelul adaptativ ridicat. Opt apărări date ca exemplu - anticiparea, capacitatea de a recurge la celălalt (afiliere), altruismul, umorul, autoafirmarea, autoobservarea, sublimarea și reprimarea - permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o percepție conștientă a sentimentelor, a ideilor și a consecințelor lor și asigură cel mai bun echilibru posibil între diferitele motivații conflictuale. 2) Nivelul inhibițiilor mentale (sau al formațiunii de compromis). Cele șapte apărări menționate - deplasarea, disocierea, intelectualizarea, izolarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintre persoana proprie și celălalt, prezentă la acești adulți în urma chinurilor îndurate în copilărie. Bourguignon (1984) îi descrie pe acești părinți cu „personalități narcisice, incapabili de atașament, foarte vulnerabili la critică, ce nu tolerează frustrările și au constant nevoie de gratificări. Ei caută să-și satisfacă prin copil propriile nevoi, fără a respecta nevoile acestuia sau capacitățile lui reale. Când copilul îi decepționează, ei ajung la pedeapsa corporală, repetând prin aceasta comportamentul propriilor părinți față de ei. Frustrați precoce în chiar prima
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un anume efort pentru a ne feri să regresăm înspre unul sau altul dintre momentele trecutului, să spunem totuși, în încheiere, că regresia poate avea și o valoare pozitivă. Regresia deschide într-adevăr eului o dimensiune consolatoare - și deci de gratificare narcisică -, față de care specialiștii aparținând curentului kleinian au manifestat o atenție deosebită (Segal, 1981/1987). Întreaga funcție a creativității cu rol artistic sau terapeutic atât pentru pacienți, cât și pentru terapeuții lor ar putea fi astfel abordată prin prisma regresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dorința „de a vedea realitatea” chiar când ea este idealizată. Se pare că dorința de integrare și înțelegere a realității este tot mai precoce. Aceasta ar putea însemna că acomodarea imaginară cu lumea adulților poate fi un mod de utilizare/gratificare a acestor programe. Fantasticul, frisoanele, neobișnuitul constituie emoții căutate și trăite de copii (și așteptări față de emisiuni), îndeosebi de la vârsta de 7 ani - precum și paranormalul sau, dimpotrivă, descoperirile științifice, ca și spiritul de aventură (astfel de seriale par să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Arta constă în dozarea acestei presiuni. Aici Maslow ne ajută, din nou, prin reperele sale teoretice. După ce a conceput teoria sa umanistă, Maslow a detaliat problema motivației în educație propunând o teorie a dezvoltării acestei condiții psihologice. Numită și teoria gratificării trebuințelor, ea este încetățenită prin modelul piramidal al ierarhiei trebuințelor. Maslow preciza că gratificarea trebuințelor este „singurul și cel mai important principiu ce stă la baza întregii dezvoltări, pentru că ceea ce este caracteristic tuturor motivelor umane este tendința de apariție a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale teoretice. După ce a conceput teoria sa umanistă, Maslow a detaliat problema motivației în educație propunând o teorie a dezvoltării acestei condiții psihologice. Numită și teoria gratificării trebuințelor, ea este încetățenită prin modelul piramidal al ierarhiei trebuințelor. Maslow preciza că gratificarea trebuințelor este „singurul și cel mai important principiu ce stă la baza întregii dezvoltări, pentru că ceea ce este caracteristic tuturor motivelor umane este tendința de apariție a unei trebuințe superioare, o dată ce acelea inferioare au fost satisfăcute” (Maslow, 1968, p. 55). În
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și să aibă o stimă de sine ridicată. Întrucât satisfacerea trebuințelor de deficiență depinde de cei din jur, iar profesorii sunt în principală măsură responsabili de ceea ce se petrece în clasa lor, reiese clar rolul major jucat de aceștia în gratificarea trebuințelor elevilor. Cu cât sunteți mai eficienți în a asista elevii să-și satisfacă trebuințele de deficiență, cu atât mai mult aceștia vor simți nevoia satisfacerii acelora de dezvoltare. Cu toate acestea, trebuințele de deficiență depind nu numai de educator
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
veți descoperi că nu mai este așa de facilă. Uneori veți constata că este greu să apreciați exact în ce stadiu de satisfacere a trebuințelor se găsește un anume elev sau care dintre trebuințele sale are nevoie de mai multă gratificare. Alteori, chiar dacă veți fi aproape siguri că o anume trebuință a unui elev nu e satisfăcută (de exemplu, este respins de părinți, deci trebuința de iubire și apartenență e nesatisfăcută), veți descoperi că e foarte greu să puteți face ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui elev nu e satisfăcută (de exemplu, este respins de părinți, deci trebuința de iubire și apartenență e nesatisfăcută), veți descoperi că e foarte greu să puteți face ceva în această privință. Cu toate acestea, există unele trebuințe a căror gratificare vă este ușor să o obțineți. Una dintre ele este trebuința de stimă de sine, care poate depinde în mare măsură de realizările obținute în clasă. De aceea, poate că nu puteți să le satisfaceți elevilor trebuințele de foame sau
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că scrierile "dezvrăjitoare" sunt purtătoarele de cuvânt ale acelor voci de care Eul defensiv se dezinteresează sau se desolidarizează pentru a se conforma valorilor de împrumut, proprii "tribului". Acesta îl covârșește într-atâta încât întreaga sa existență îi este subordonată. Gratificarea tribului îi este până într-atât de necesară încât îl conduce la negarea mai mult sau mai puțin inconștientă a aspectelor personale considerate ilicite de comunitate. Autoritatea tribală se interiorizează până la a căpăta forța unei Legi. Dacă în primele două
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
de un roșu aprins, asimetrică, sceptică și cărnoasă, de afacere-și-vis - țigareta mocnind la capăt. Mai era și peruca, un amestec de păr de iac și de babuin cu fibre sintetice. Shula, ca toate doamnele, poate, avea nevoi - avea nevoie de gratificare a numeroase instincte, avea nevoie de căldura și apăsarea bărbaților, avea nevoie de un copil de alăptat și Îngrijit, avea nevoie de emancipare feminină, avea nevoie de exercițiul minții, avea nevoie de continuitate, avea nevoie de interes - interes! - avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel ajută la inhibarea tendințelor pe care le numim "pudice" și, în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel" (apud M. Carter 2005, 91). [...] consider că nicăieri ambivalența nu este atât de puternică și de o atât de mare importanță decât în vestimentație. Dacă trebuie să înțelegem motivele care duc la diferitele feluri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
permit doar câteva manifestări ale vanității printre bărbați; a fi îmbrăcat "corect" sau cu "bun gust" este efortul suprem la care un bărbat modern poate spera; toată originalitatea și frumusețea în îmbrăcăminte (sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea actuală a corpului) au fost rezervate femeilor (apud M. Carter, 2003a, 84). Spre deosebire de vestimentația masculină, care tinde către un grad mare de simplitate și uniformitate, moda vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
argumente, am putea repera o distribuție a preferințelor vestimentare în funcție de palierele de manifestare ale gusturilor sociale: unele determinate de condițiile structurale ale actorilor sociali, deci la nivelul necesităților, "vulgare", comune și altele care se distanțează de necesitate, "se obiectivează prin gratificare" (idem, 175). Muncitorii dau hainelor o funcție realistă, în acord cu gustul pentru necesitate (P. Bourdieu 1979/1984, 200-201), căutând mai degrabă substanța și funcția decât forma, stilurile de durată a căror achiziție reflectă banii investiți Tabelul 2.1. Gusturile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
oricât de neadecvată ar fi ea, creând, astfel, prilejuri de conflicte reale și obiectivă cu semenii. 2) Fenomenele de „frustrație”, „conflict” și „stres” sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrația se dezvoltă din conflict (gratificarea uneia din cele două tendințe intrate în competiție implică frustrarea celeilalte), generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea, de frustrație este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu „travestirea”, există procesul „subliminării”, în care pornirea libidinală o îndreaptă într-o altă direcție, și anume una înrudită, superioară, admisă de „Supra-Eu”. Noțiunea de „complex”, folosită de psihanaliști, se referă la astfel de porniri libidinale refulate, care-și caută gratificarea pe o cale, mai mult sau mai puțin, travestită. Pornind de la înțelesul psihanalitic tradițional acordat termenului de „complex”, o serie de psihologi, dintre care menționăm pe Nina Bull, consideră că fenomenul frustrației reprezintă un „complex”, înțelegând prin frustrație un factor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
virtual față în față Câmpul educativ școlar este dominat de ceea ce am putea numi "etica așteptării", în vreme ce mediul virtual stă sub semnul răspunsului instantaneu. În plus, în primul caz recompensa este condiționată de efort și de obținerea aprobării profesorului, pe când gratificarea face parte din modul de funcționare a spațiului virtual (este un principiu constitutiv). Manifestarea în spațiul on-line este singura condiție care trebuie îndeplinită pentru a avea acces la recompense. În primul caz, controlul este deținut de purtătorul autorității care, în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
permit, pe baza analizei tipului de atașament, să se facă predicții asupra principalelor caracteristici ale tulburării de personalitate ce se vor întâlni mai târziu în viața adultă. John Bowlby s-a desprins foarte repede de concepția motivațiilor umane centrată pe gratificarea pulsiunilor primare dezvoltată de Freud și, utilizând o abordare etologică, a fost preocupat să demonstreze că atașamentul la o figură principală este un proces independent și primar, ce reprezintă o caracteristică universală a primatelor, inclusiv omul, și că este prezentă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
aplicarea teoriei structurale psihanalitice în domeniul tratamentelor de susținere. Merton Gill prezintă trei principii de bază ale terapiei de susținere (Gill, 1951, pp. 62-71): Activitățile de susținere și încurajare, în cadrul cărora mecanismele de apărare adaptative sunt intercalate cu oferirea unor gratificări. Comportamentul dictat de mecanismele de apărare dezadaptative este descurajat. Mecanismele de apărare, care sunt absolut necesare funcționării adecvate a pacientului nu sunt niciodată subminate. Crearea unor „nevroze artificiale” pentru descărcarea parțială a pulsiunilor instinctuale. Alegerea nevrozei create artificial este determinată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din punct de vedere psihopatologic, în afara observației clinico-psihiatrice, se utilizează, drept criteriu de apreciere psihodiagnostică nivelul QI. În sensul acesta se disting următoarele „forme clinice”: Debilii ușori, educabili, apți de a putea beneficia de o educație specială
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a le susține /rafina. Alte comportamente nu fac parte din repertoriul natural al copilului și este important să fie dezvoltate de către adult prin metode specifice: a împărți cu alții ceea ce ai, bunele maniere, comportamentele empatice, abilitățile de a studia, amânarea gratificării etc. Se recomandă ca unele comportamentele dorite ale copiilor să fie puse sub controlul întăririlor naturale, adică însăși realizarea comportamentului să producă un efect dorit de elev. Putem vorbi de mai multe tipuri de întăriri: a) simbolice - obiecte care au
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
să subestimăm faptul că o atare atitudine poate produce o mare suferință și poate fi cauza reală a multor tensiuni și neînțelegeri comunitare, ba chiar împotriviri, în special între surori, dar și între frații din determinate comunități. Dincolo de serviciile și gratificările justificate, mărturia pe care ar trebui să o dea consacrații în Biserică, spre folosul oamenilor, este aceea de a fi morți înainte de a muri, în sensul unei existențe împăcate, detașată de rezultate. Din punct de vedere spiritual, o astfel de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor gesturi și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor: exprimarea deschisă a ideilor și sentimentelor fără un disconfort, crispare, a individului sau o imobilizare și fără efect neplăcut asupra celorlalți (este diferit de ironie, care este o agresivitate țintită împotriva cuiva). Presupune păstrarea creativității; 3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să devină extrem de seducătoare pentru consumatori, împrumutul de elemente culturale nespecifice (produse de consum, modele de comportament, stiluri în modă, sărbători etc.) este o practică aproape universală. Împrumutul cultural este dublat de o logică hedonistă (vezi și Baudrillard, 2005), a gratificării instantanee, a căutării noutății și senzaționalului cu orice preț: "mulțumită Hollywood-ului, companiei Microsoft și postului CNN, ele (SUA, n.n.) domină metauniversul imaginilor și informației. Până mai ieri căutau să controleze, azi știu că e de ajuns să distreze. MTV-ul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]