1,396 matches
-
programe utilizate pentru redactarea și. tipărirea de scrisori și alte documente" etc. Pentru cuvintele regizor și revizor norma din 1982 impunea clar accentuarea pe finală (regizór, revizór), deși în uz era deja foarte răspîndit accentul pe silaba penultimă (pe care Graur o considera, în articolul citat, tot o abatere și o ciudățenie); DOOM 2005 validează accentuările regízor și revízor, indicîndu-le ca singurele corecte. Ce se va întîmpla cu edítor? Se va impune ca atare? Se va specializa semantic? Mi se pare
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile secvenței gramaticale -ise-, la mai mult ca perfect (venise, rodiseră). În acestă categorie de fapte e interesantă evoluția normelor. În 1982, Alexandru Graur putea încă scrie, în Dicționar al greșelilor de limbă, că trebuie rostit și scris "basin (din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
și scris "basin (din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
volum din seria „Voiaje prin Transilvania“ publicată de același autor și cuprinde reportaje realizate în localitățile Pecica, Zerind, Mailat, Sânnicolau Mare, Lenauheim, Tormac, Beba Veche, Lugoj, Arad și Timișoara, interviuri realizate cu Jecza Péter, Toró Tibor, Szekernyés János, Matekovits György, Graur János etc., evocări ale unor personalități ale zonei: Klapka György, Ormós Zsigmond, Bartók Béla, Jakabffy Elemér, Willer József etc. La Timișoara cartea urmează să fie comercializată de Librăria „Libris“. ( I. S.) Înscrieri La Școala postliceală Hyperion din Timișoara (Calea Bogdăneștilor
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
sălbatică, sitar de mal; 200 000 de lei - cormoran mare, guguștiuc, nagâț, varietățile de porumbel, turturică; 100 000 de lei - bătăuș, becațină comună, ciocârlie, găinușă de baltă; 50 000 de lei - stăncuță, varietățile de sturz; 20 000 de lei - gaiță, graur. Desigur, aceste sume se vor plăti pentru fiecare exemplar afectat în parte. Mult mai consistente sunt amenzile ce se vor aplica în cazul vânării în perioada interzisă (din 31 martie) a speciilor de mamifere: 10 000 000 de lei - râs
Agenda2004-13-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282233_a_283562]
-
a fost general de corp de armată și viceamiral. În 1938 s-a căsătorit cu o femeie divorțată și a fost nevoit să părăsească România, luându-și numele de Nicolae Brana. Cultivarea limbii Acum 15 ani a murit lingvistul Alexandru Graur, membru al Academiei Române. A adus contribuții foarte importante în domeniul etimologiei și onomasticii, a studiat evoluția limbii și a fost preocupat de cultivarea ei. Joi, 10 iulie Schismă În anul 1533, papa Clement VII l-a excomunicat pe regele Henric
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
apărut pe bază de colectă publică până la privatizarea ziarului, în 1991. În 1994, tot în decembrie, cotidianul a devenit săptămânal, sub titulatura «Heti Új Szó». A fost o decizie norocoasă, care a dublat numărul cititorilor noștri“, ne-a declarat Ioan Graur, directorul general al publicației. Colegilor noștri din redacția „Új Szó“ le urăm „La mulți ani! Realegere La Adunarea generală a Asociației Arhitecților Șefi de Municipii din România care a avut loc în 18 decembrie la Târgu Mureș, domnul Radu Radoslav
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
chiar comise fiind în perioada permisă de vânare. Prezentăm în cele ce urmează speciile respective, precum și cuantumul amenzilor ce vor fi aplicate contravenienților: l mamifere - mistreț - 5 000 000 de lei; viezure - 500 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 10 000 de lei: stăncuță și varietățile de sturz (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă, cenușiu) - 25 000 de lei; ciocârlie - 50 000 de lei; guguștiuc, varietățile de porumbel (gulerat, de scorbură), prepeliță și turturică - 100 000 de lei
Agenda2004-31-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282715_a_284044]
-
o importantă sursă de venit Potențial cinegetic însemnat, pe gustul fiecăruia. Dar încotro se îndreaptă preferințele vânătorilor timișeni? Desigur, cei mai mulți optează pentru vânatul greu: cerb sau mistreț. Nu puțini sunt amatorii de iepuri și fazani. Dar restul, veți întreba? Sturzii, graurii, guguștiucii sau gaițele? Se înmulțesc oare peste măsură, devenind un risc pentru culturile agricole? Din contră, pentru că, dacă nu dezvoltă prea mult interesul vânătorilor autohtoni, aceste specii par să fie preferate de cei străini. Și nu sunt puțini pasionați ai
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
Hotean - PNL / Constantin Puiu - PSD 27. Giulvăz Viorel Hârțu - PSD / Ioan Gilinger - PNL 28. Gottlob Gheorghe Nastor - PD / Ioan Jitiu - PSD 29. Lenauheim Alinel Narița - PSD / Lucian Sburlea - PNL 30. Liebling Mircea Mehedinți - PD / Petre Ceaușu - PSD 31. Lovrin Vasile Graur - PRM / Ioan Popescu - PSD 32. Mașloc Dorin Aurel Mic - PD / Vasile Ghiț - PSD 33. Mănăștiur Ionel Curuți - PNȚCD / Ana Crista - independentă 34. Moșnița Nouă Ioan Cova - PSD / Emil Arseni - PNL 35. Nădrag Liviu Muntean - PNG / Nicolae Doandeș - PSD 36. Nițchidorf
Agenda2004-24-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282517_a_283846]
-
Rutenilor din România 1. Iulius Marian Firczak, consilier financiar Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Halász Francisc, profesor 2. Fórika éva, avocat 3. Szabadai Zoltán, profesor universitar 4. Somogy Attila, politolog 5. Erdei Ildikó, psiholog 6. Szegedi-Frater Ludovic, inginer 7. Graur Ioan, jurnalist 8. Vriginás-Tar Judit, profesor 9. Delesega Iuliu, profesor universitar 10. Bálint Alexandru, pastor 11. Ferencz ándrei, profesor 12. Földváry Attila, inginer 13. Preitl Ștefan Gheorghe, inginer 14. Kiss Francisc, profesor 15. Ungor Ileana, profesor 16. Nagy árpád, economist
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
7. FazakasCsaba, protopop 8. Ferencz Andrei, prof. universitar 9. Erdei Ildikó, psiholog 10. Pozsár Iosif, viceprimar 11. Kiss Francisc, inspector școlar 12. Szilágyi Géza, primar 13. Tar Judit Virginás, profesor 14. Ihász Ioan, viceprimar 15. Szabó Francisc, director adj. 16. Graur Ioan, director redact. șef 17. Németh Gheorghe Valkai, viceprimar 18. Vetési Zoltán, șef birou 19. Szabó Francisc, director 20. Kiss Carol, pensionar 21. Kovacs Aurica, șef stație meteo 22. Szekernyés Irina, pensionară 23. Ordódi Arcadie, pensionar 24. Fodor Francisc, profesor
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
49. Giulvăz Ioan Gilinger - PNL 50. Gottlob Gheorghe Nastor - PD 51. Iecea Mare Dumitru Cimpoieș - PSD 52. Jamu Mare Nicolae Filipiac - PSD 53. Jebel Sabin Bociu - PSD 54. Lenauheim Alinel Narița - PSD 55. Liebling Mircea Mehedinți - PD 56. Lovrin Vasile Graur - PRM 57. Margina Ionel Costa - PSD 58. Mașloc Dorin Aurel Mic - PD 59. Mănăștiur Ionel Curuți - PNȚCD 60. Moravița Ion Fistea - PSD 61. Moșnița Nouă Emil Arseni - PNL 62. Nădrag Liviu Muntean - PNG 63. Nițchidorf Ioan Mascovescu - PSD 64. Ohaba
Agenda2004-26-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282570_a_283899]
-
natura, ci se simte componentă a ei, își declară, bucuros, tangenta cu regnurile: "În talpă spinii-s încă cruzi,/ și-n palme răni mai am de aur,/ de cînd am fost copil de sturz,/ de cînd am fost copil de graur.// Zdreliți de pieile de nuc/ Genunchii-mi sîngeră și dor,/ De cînd eram copil de cuc,/ De cînd eram copil-cocor.// În plasma ierbilor mai fierb/ Boturi de mînji ce ma săruta,/ De cînd am fost copil de cerb,/ De cînd
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
marcat personalitatea? I.C.: În timpul gimnaziului un călugăr benedictin, Hildefons Peng, care era filozof, profesor de germană și bibliotecar (am fost ajutorul lui la bibliotecă). El trăia după principiul că adevărata realitate e cea a cărților. M.P.M.: Și profesorul meu, Alexandru Graur, era fascinat de lumea cărților. Ne spunea mereu: "cărțile din cărți se scriu". I.C.: În timpul studiilor de la München eram legat de profesorul de filozofie umanistă Ernesto Grassi. Era un mare erudit, tipul de profesor universal medieval. M-a atras în
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
tradiție pentru a deveni simplu indiciu al respectării dogmei în vigoare la momentul dat. Lingviștii cei mai importanți, autoritățile științifice în domeniu - în primul rînd mării absenți - Sextil Puscariu, I.-A.Candrea, Sever Pop -, apoi Al. Rosetti, I. Iordan, Al. Graur, în fine elevii lor - sînt acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism, imperialism, fascism; scrierile lor au caracter retrograd, antipopular, antinațional, antiștiințific, șovin, necombativ, neprincipial, nemarxist; tot ceea ce îi privește și nu e vădit negativ trebuie precedat de
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
calusări din Pădureții Argeșului. Și a mai revenit la Londra, în 1937, împreună cu Brăiloiu. Anii războiului au fost grei, ca evreu, H. Brauner abia găsindu-si un post de profesor de muzică la un liceu evreiesc, avîndu-i colegi pe Alex. Graur și Jacques Byck. Din 1944 pînă în 1949 Brauner e consilier muzical la Radiodifuziune și se îngrijește de conservarea arhivei de folclor, al cărei director devine. Totodată, în 1949, e numit șef al catedrei de folclor la Conservatorul bucureștean. Înainte
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
litere străine", au fost admise din 1982 în alfabetul românesc), ca și notarea unor sunete prin grupurile TZ, TH și în genere dublarea unor litere erau și în trecut folosite pentru "occidentalizarea" unor nume proprii (încă din anii ă30 Al. Graur descria tendința, ilustrînd-o cu multe exemple), mai ales, informal, în scrierea unor hipocoristice (Ady, Caty, Iuly, Lily etc.). În momentul de față, această tendință apare intens, dar cu o anumită detașare ironică, în manifestările scrise ale muzicii generațiilor foarte tinere
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
în italiană, în explicația cuvîntului condiscendenza, apar referiri la bunăvoință, indulgenta etc. La noi, abuzul semantic a fost semnalat de Valeria Gutu Romalo (Corectitudine și greșeală, București, 1972, p. 156) și a fost criticat de mai multe ori de Al. Graur, de pildă în "Capcanele" limbii române (București, 1976, p. 48-49): condescendenta "se folosește cînd un om în vîrstă se pleacă la problemele unui copil, cînd un superior arată interes și bunăvoință unui subaltern. Verbul a condescinde are totdeauna o nuanță
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
condescendenta "se folosește cînd un om în vîrstă se pleacă la problemele unui copil, cînd un superior arată interes și bunăvoință unui subaltern. Verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai de mult se spunea a catadicsi)". După Graur, folosirea incorectă a substantivului, cu sensul "respect", ar avea drept cauză prețiozitatea, "goana după cuvinte pompoase". Folosirea cuvintelor condescendent și condescendenta cu sensuri schimbate, care le transformă în simple sinonime pentru respectuos și respect, mi se pare gravă, mai ales
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
din chicui/ Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
poem despre poem, despre felul cum se naște acesta (formula generativă) și despre locul propriu pe care îl ocupă poemul în imaginarul poetului, totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de octombrie/ stolurile de grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice în mișcare” o umanizează, transformândo într-un univers vulnerabil, al rănii și al suferinței. Sângele închegat, „hrănit de foșnetul sălciilor” (îmbinare de regnuri, dar și de palpabil și impalpabil) „orbecăie”, într-o mișcare, așadar, hazardată, fără direcție
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
profesor din comună mi-a dăruit o monografie scrisă de el și din care rezultă că întemeietorul așezării fusese, cu un secol în urmă, un cioban mărunțel de statură pe care îl chema Doru. Metafora mea a fost spulberată. Alexandru Graur, care ne-a predat în anul al patrulea de facultate un extraordinar curs facultativ de istoria limbii române, avea explicația lui pentru numele comunei constănțene Doi Mai. Cum arhivele nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]