10,710 matches
-
problema statuarului, Antonia Myrodias și Fernando Caciorgna au demonstrat, practic, la scara mică a propriului lor proiect, deopotrivă atitudinea postbizantină și cea postrenascentistă față de statuar. Reprezentînd un comportament spiritual care refuză chipul cioplit și orice fel de elogiu adus imanenței, grecul Myrodias a realizat o formă mai degrabă decorativă, derivată direct dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
ori „ambrozie” a sufletului adult. Individul era modelat în cultul unei armonii civile și cosmice pentru a deveni o personalitate armonioasă. Omul cetății antice era un om prin excelență al măsurii (metros), opus celui fără măsură (ametros). Drept care, la vechii greci, ridicolul se manifesta ca o încălcare a măsurii umane și a codului etic ce decurge din aceasta. Nu ca o încălcare a legii, întrucît infracțiunea nu poate fi hazlie. Însă abaterea de la cutuma morală era sancționată prin rîsul batjocoritor și
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
lui La Bruyère: „Omul ridicol este acela care atîta vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
care Racine o scrie la Fedra, la vremea sa... Euripide, a cărui piesă autorul francez o ia și o modifică în sensul moralei creștine, era mai liber, mai modern, mai aproape de noi, cei de azi, după cum se va vedea. Între grec și franțuz se cască o prăpastie enormă. La autorul antic, Fedra, culcându-se cu fiul ei vitreg Hipolit, care o violează pur și simplu... vim corpus tulit... îl denunță ea însăși pe acesta soțului ei, Tezeu, de frică să nu
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
au primul prilej de a-și arăta, în deplina ei eflorescență, prostia. Totul a început cu o emisiune televizată avându-l ca invitat pe Traian Băsescu. Dacă tot e șef de partid, ex-marinarul ar fi trebuit să cunoască zicala cu grecii care fac daruri. Că grecul de serviciu desemnat să înfigă momeala în gingia opoziției se numește Păunescu Adrian se pare că nu mai scârbește pe nimeni în România. Cu atât mai rău pentru ea! Capcana era atât de grosolană, încât
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
-și arăta, în deplina ei eflorescență, prostia. Totul a început cu o emisiune televizată avându-l ca invitat pe Traian Băsescu. Dacă tot e șef de partid, ex-marinarul ar fi trebuit să cunoască zicala cu grecii care fac daruri. Că grecul de serviciu desemnat să înfigă momeala în gingia opoziției se numește Păunescu Adrian se pare că nu mai scârbește pe nimeni în România. Cu atât mai rău pentru ea! Capcana era atât de grosolană, încât trebuie să te numești Băsescu
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
căutăm în «cimitirul mic al oamenilor mari». Și într-adevăr, l-am găsit acolo, lângă o biserică, înmormântat între Samuil Micu și Timotei Cipariu" (p. 16). Mormântul lui Axente Sever se află într-adevăr la Blaj, în cimitirul de lângă Bisericuța Grecilor, adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
la 1770, fie la 1802) în care revoltații au uzurpat atributele puterii domnești găsindu-se în acest detaliu motivația pentru termenul crai: "s-au răsculat o ceată de apelpisiți, numindu-se crai de Curtea Veche"; aceștia au în frunte un grec, jefuiesc prăvălii, se îmbată, sînt prinși și spînzurați de turci. "De atunci, în istoria țării, se numește această revoluție epoca apelpisiților de la Curtea Veche, rămâind și zicătoarea de «crai de Curtea Veche»" (Dimitrie Papazoglu, Istoria fondărei orașului București, 1891, ed.
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
numele Maxys - n.n.) a dus furia până dincolo de tot ce-i omenesc, călcând în picioare chiar și legile firii, neavând nici atâta rușine să aprobe înmormântarea acestor trupuri neînsuflețite și sfinte<footnote Notă Pr. Bodogae: Se știe că până și grecii vechi socoteau că e osânda cea mai mare pentru un suflet care nu și găsește odihnă în mormânt. Cazul descris în piesa Antigona e tipic. E. Rhode, Psycho. A se vedea mai sus și cazurile cu martirii din Lyon: V
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
început, acest frumos proect în apele Bistriței, căci doritorii erau așa de numeroși și localul atât de îngust, încât au trebuit a lua o măsură cui să se dee întâimea întrărei. Dar Bakauenii nu debatează mult nici se ruga ca Grecii la temniță, ii au încheet între dânșii o convenție de etichetă. Așadar neguțitorii avură astă dată întâimea, ii au deschis teatrul și se folosiră și de nemerirea reprezentației cii întâi, ce se făcu în 20 Ianuarie, eară în 27 pentru
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
pe această cale, rămânând, ca mai adesea, atipici. Dar cum mulți străini se vântură pe la hotarele țării noastre, dornici să treacă în Vest, i-am putea opri definitiv aici. Nu e o soluție, ci doar un paleativ. Am avut refugiați greci, copii coreeni, dar pe atunci nevoile erau altele. Samoiezi, somalezi, tamuli și neneți ne-ar putea împrospăta într-o oarecare măsură... Slaba finanțare a sistemului de asistență socială, reapariția unor maladii sociale, contribuie, la rândul lor, dimpreună cu expansiunea drogurilor
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
bine. De câteva luni, mă gândeam la Anabasis. Opera, aventura grecului filosof, general, strateg și istoric, Xenofon, prieten cu Socrate. Cartea lui, scrisă în Secolul de Aur, al patrulea, dinainte de Cristos. Despre marșul, despre retragerea ordonată a celor zece mii de greci, din Asia mică, plus bătălia dintre autohtoni, Cirus contra Artaxerxes. Faimoasa expediție în interior. Ar fi fost un bun început pentru o carte... Bineînțeles, eu, nefiind un epic (cum era Tudoran), aș fi optat pentru o expediție, orișicât, subiectivă. Stimulat
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
știe, imitația nu are valoare. A fost primul meu asalt epic, deși oarecum lipsit de forță. O poveste pe care n-am terminat-o niciodată. Din care n-a ieșit nimic. Iat-o, - ideea, totuși. (Eram, va să zică, un fel de grec, și eu, modern, în maniera lui, strecurat printre anabasiștii epocii). * " Înainte de a coborî, am mai aruncat îndărăt o privire. Ca să văd ce vedeam eu pentru ultima oară. Am văzut munții ninși, bătuți de soarele dimineții, cu spinările lor crenelate de
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
Astfel, sfinții din fiecare neam adună laolaltă în iubirea lui Iisus Hristos credincioșii din neamul lor și din alte neamuri. Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfințenia, bunătatea și rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioși ortodocși din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ș.a. Sfinții nu aparțin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu și ai întregii umanități; ei ajută pe toți oamenii, fiindcă Dumnezeu iubește pe toți oamenii. În acest înțeles, se spune că la o mănăstire creștină
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
dicționare, istoria propriu-zisă și istoria arhitecturii ar fi arătat ALTFEL și multe confuzii privind originea reală a goților s-ar fi risipit, iar adevărul rostit de istoricul italian în urmă cu peste 160 de ani: Nici un popor afară de acesta - căruia grecii i-au dat apelativul barbar - nu a avut o istorie mai antică și mai certă decât cea a geților sau goților” ar fi avut astăzi altă rezonanță”. Doamne, ocrotește-i pe români! DAN LUPESCU 25 Decembrie 2015,
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
noastră fiind în Constantă la Maritimo Shopping Center. Starbucks a intrat pe piața din România în anul 2007, la București fiind prima cafenea din Europa Centrală și de Est, extinderea nu a avut loc chiar precum trebuia, ca drept dovadă grecii de la Marinopoulos, au pierdut franciză lanțului de cafenele în România, acționariatul fiind schimbat la începutul acestui an cu un grup de mai mulți antreprenori bulgari și compania-mama. Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de țări și este
Starbucks la Iasi pana la finalul anului [Corola-blog/BlogPost/94542_a_95834]
-
care le împrumuta de la biblioteca satului din căminul cultural unde mai tîrziu într-un an am citit eu 500 de cărți. Curios, în afară de Decameronulnu îmi amintesc niciuna, dar îmi aduc aminte că bunicul meu citea o carte despre amiralul Canaris grecul ajuns șeful serviciilor secrete naziste. Teme-te de greci, îți zic, dar fii mereu cu ochii pe nemți. Tata nu citea cărți, mereu pe drum cu dinamita și goana după resurse necesare poporului doar ziare și acelea de sport. Pe
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
unde mai tîrziu într-un an am citit eu 500 de cărți. Curios, în afară de Decameronulnu îmi amintesc niciuna, dar îmi aduc aminte că bunicul meu citea o carte despre amiralul Canaris grecul ajuns șeful serviciilor secrete naziste. Teme-te de greci, îți zic, dar fii mereu cu ochii pe nemți. Tata nu citea cărți, mereu pe drum cu dinamita și goana după resurse necesare poporului doar ziare și acelea de sport. Pe urmă cînd am publicat primele cărți i le-am
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
spus că „așa vezi tu stafiile și vrăjitoarele”. abia deslușit prin gelatina verzuie lucheni ascute acum pila dându-i o formă triunghiulară și tăiș de brici. o ascunde apoi în mâneca dreaptă a hainei. încă un vis (achilleion) păsări și greci. smulg fiecare în cârdășie până la sânge din zestrea călătoriei. mi-am tatuat o ancoră albastră pe umăr. a văzut-o. l-a umplut de dezgust. cum să stai dreaptă în loja imperială când marea îți murmură cu limbă de moarte
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
în curând dar nu privesc în spate. niciodată n-am să privesc în spate acolo unde soarele roșu zdrobit înconjoară cetatea împreună cu mine. apoi țipătul mamei taie adânc întunericul. în fiecare zi. în fiecare zi. în fiecare zi. păsări și greci. și biciul care schimbă mâinile. (Dintr-un volum în curs de apariție.)
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
de ciocan ale tinichigiului ce potrivește tabla pe acoperișul mănăstirii. POCNET DIN DEGETE Odată un pocnet din degete mă duse la gândul că în sfârșit Arhimede găsise punctul de sprijin eu însă nefiind sigur că între timp și între spații grecul renunțase de a mai răsturna Pământul... ADERENȚĂ Pe burlan omizile urcă spre acoperiș ceea ce nu reușeau să facă până să apară spuza de rugină. HĂRȚUIRE imprudent Adam îi propune Evei să discute filozofie ceea ce de fapt nu e decât hărțuire
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
frizer, Să mă curețe, fie de tot Fie numai de-acea netrebnică adăugare Care mă demască de ilot Trimis cu misiune în Dacia de peste hotare Să mă dau sclav la Pitagora, Acoperind palavra și parabola Cu Salmoxis cel robit de Grec, Deși mă născusem înaintea Marelui înec... M-a luat o femeie cu cracii ca de lapte Clipocind printre poalele halatului de pânză scoarță Scrobit să nu se boțească la noapte Cât o să mă ia la giugiuleală și harță... Tot căutând
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
fost și-atunci: în Agora, Păstorii daci Mergeau cu mieii din cetățile de stânci Purtați la piept de mândrii baci, Bărbații Cavaleri Kabiri, Care susțineau acolo convorbiri, Prelegeri în parabole, pilde și fabule Ciugulindu-și codrul de pâine cu fagure; Grecii cumpărau în draci Carnea fragedă, nevinovată, Cu mireasmă de iarbă, de izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor Despre Zeul Necunoscut și Mântuitor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un grec din Gnosa lui Pitagora Și-un Vlah din Erezia lui Plato, Cercetând învățătura nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară fără să dea seamă în ciuda marilor ziditori de doctrine Care pălăvrăgiseră-n Agora odată cu laptele de mamă, Fiind absorbiți de volbura gnoselor protocreștineD Schimbarea credinței nu se mai consideră mare rușine, Simbolul Istoriei a rămas Roata întoarsă, Peste
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]