354 matches
-
mai multă îndârjire, acest blestemat eu, cum ajunge să se descopere, să se privească în ochi cu propriii ochi, până la limpezire, până la lămurirea pe care-or s-o aducă, mult mai târziu, analiștii, dar până atunci, înapoi la clasici, la greco-latini, la Isocrate, la Augustin fericitul, înapoi la Părinți, ca să înțelegem cum se mărturisește, cum trebuie să fii martor și martir (...)". Intenția eseistului e ca, în interpretările sale, să extragă particularitatea viziunii unui anumit scriitor, să-i definească și să-i
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
a recuperare, secondo quanto caldeggiato da Serge Latouche, la Phrónesis, ossia îl ragionevole, che secondo l'economista francese aveva proceduto fianco a fianco del lógos epistemonikòs fino al XVI secolo, quando le strade dei due figli di Minerva, la dea greco-latină della ragione, si erano biforcate 54. La tirannia dello spirito di geometria svaluta l'intelligenza della poesia e di tutto quanto da essa sia ispirato e a essa și ispiri. Allora, superare l'etnocentrismo del "razionale", che și estrinseca pienamente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
lui Konstantinos Kavafis. Cea de-a doua parte a studiului, A-l traduce pe Kavafis, punctează reperele transpunerii în altă limbă a unui poeta lector, al cărui discurs se configurează pe un fundal cultural bogat și complex, care aglutinează Antichitatea greco-latină, elenitatea bizantină și lumea Mediteranei Orientale. Confruntarea cu o poezie „în straturi” seamănă, până la un punct cu arheologia care, decopertând un sit străvechi, descoperă îngropate ruinele mai multor epoci istorice, cărora trebuie să le acorde egală atenție și pe care
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
din viața condiției umane. Personajele lui trăiesc o viață reală, magia și supranaturalul care la înconjoară adesea întăresc acestă viață reală, prin amplele colorări emotive, făcând-o mai comunicativă și mai palpitantă. El se inspiră din istoria Angliei, din antichitatea greco-latină, din dramele contemporane lui, din comedia burlescă a înaintașilor, din comediile spumoase ale epocii, din anticii tragicieni greci Eschil ,Sofocle și Euripide, din Homer, din scriitorii latini. „Scena- spune Coleridge- era pe vremea lui Shakespeare o încăpere goală, cu o
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
e deschisă tuturor raselor și că are o vocație universala.Dar, cu condiția ca ei să ramina o mică minoritate.Daca nu, Franța nu va mai fi Franța. Suntem totuși, înainte de toate un popor european de rasă albă, de cultură greco-latină și de religie creștină. Să nu veniți să povestiți basme. Musulmanii?V-ați dus să-i vedeți? I=ați privit cu turbanele și djelada-urile lor? Vedeți bine că nu sunt francezi.Cei care propovăduiesc integrarea au un creier de colibri
Dupa 50 de ani, Generalul are inca dreptate [Corola-blog/BlogPost/93326_a_94618]
-
ne bucurăm de suferințele altuia, ci doar să știm să profităm de situația fericită în care se află cel care nu a fost lovit de nenorocire. Scena navei luptându-se cu valurile și a spectatorului de pe plajă este un topos greco-latin prezent și într-o piesă pierdută a lui Sofocle; o regăsim și la Tibul, Horațiu și Philodemos, iar mai apoi și la Marc Aureliu. Din secolul al V-lea î.Hr. până în secolul al II-lea d.Hr., imaginea e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
din viața condiției umane. Personajele lui trăiesc o viață reală, magia și supranaturalul care la înconjoară adesea întăresc acestă viață reală, prin amplele colorări emotive, făcând-o mai comunicativă și mai palpitantă. El se inspiră din istoria Angliei, din antichitatea greco-latină, din dramele contemporane lui, din comedia burlescă a înaintașilor, din comediile spumoase ale epocii, din anticii tragicieni greci Eschil ,Sofocle și Euripide, din Homer, din scriitorii latini. „Scena- spune Coleridge- era pe vremea lui Shakespeare o încăpere goală, cu o
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
cheia secretelor Universului și posedă puteri magice. Numerele pare sunt feminine, negative și pasive, pe când numerele impare sunt masculine, pozitive și active. Adevărata artă nu se poate dobândi fără respectarea cu religiozitate a anumitor reguli statuate încă de clasicismul antichității greco-latine, caracterizat prin armonie, puritate, sobrietate, și preluate de clasicismul european al secolului al XVII-lea, care punea accent primordial pe ordine, claritate și echilibru, noțiuni exprimate magistral prin numere și figuri geometrice. Consultând orice dicționar de simboluri, vom afla că
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
pentru care bărbatul se va împreuna cu ea și vor fi un singur trup. Mai știm că, în Eden, Adam și Eva „erau goi și nu se rușinau”. Pudoarea este rodul diferenței, a cunoașterii de sine și a Celuilalt. Antichitatea greco-latină este mult mai prolifică în împreunări și zămisliri prin tot felul de șiretlicuri și metamorfoze. Miturile abundă de copulații, nașteri fantastice, infanticide care suscită profund imaginarul și reprezentarea simbolică. Dacă miturile au străbătut istoria ca motiv de inspirație pentru literatură
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
Pământului: 1-perioada polară; 2-perioada hiperboreeană; 3-perioada lemuriană; 4-perioada atlanteeană (și postatlanteeană), sugerându-se, ulterior, și „cele 7 rase” și cele „Șapte Epoci de Cultură” - cf. Rudolf Steiner - „Apocalipsa lui Ioan, Univers Enciclopedic”, 1996, p. 200 (India veche, Persia veche, egipto-chaldeană, greco-latină, actuală, Filadelfia, Laodiceea...). „Ies din nașterea Galactică/ visat de Geniile Ierarhiilor/ și cobor în nadirul materiei/ fostelor trupuri/ Îmi caut scânteia puterii/ Sufletului Hyperboreean/ Îmi caut scânteia puterii/Sufletului Atlanteean/ Îmi caut flacăra splendorii/ Sufletului Arian(...) Se fac curcubeie/ și
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
și o carte poetului latin, Publius Ovidius Nașo și literatura română (1997, 263 p.) În știință literelor clasice de la noi, Ștefan Cucu marchează un moment reprezentativ prin contemporaneizarea Antichității. Elocvențe în acest sens sunt volumele: Actualitatea anticilor. Ecouri ale antichității greco-latine în cultura română și universală (1994, 137 p.) și Ecouri ale literaturii latine în spațiul cultural european (2007, 306 p.) O altă direcție fundamentală în opera lui Ștefan Cucu o reprezintă hermeneutica intertextuală, ilustrata prin două tipuri de cărți rar
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
vocația poetica, bazată pe o clarviziune lirica proaspătă, convingătoare și învăluitoare, de o simplitate profundă, construită în cercuri concentrice, cu până atentă atât la nașterea textualista a poemului, cât și la umbrele și luminile cotidianului sau la referințele din antichitatea greco-latină, în spiritul lui Kavafis.” - Constantin Severin (Suceava) PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea), Cristian
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
Europă francofonă poate fi constatată încă înainte de pașoptism, fereastră deschisă spre Franța îngăduind de multă vreme scriitorilor români nu numai contemplarea experiențelor sale fundamentale (clasicism, romantism etc.), ci și contactul cu valorile literare la care cultura franceză făcea referință (clasicismul greco-latin, literatura Renașterii italiene, romantismul englez). De la faimosul „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, al lui Heliade, trecând prin opera lui Grigore Alexandrescu, literatura română pre-eminesciană face dovada unei febrile căutări a modernității pe cale mai variate register, fără preocuparea de a adânci cercetarea
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 118 din 28 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Dorina Șișu: „Incursiune în romanul greco-latin” sau „Exegeze asupra valențelor inițiale și inițiatice ale literaturii antice” De formație filologică, cadru didactic al „Universității Transilvania” din
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 118 din 28 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Dorina Șișu: „Incursiune în romanul greco-latin” sau „Exegeze asupra valențelor inițiale și inițiatice ale literaturii antice” De formație filologică, cadru didactic al „Universității Transilvania” din Brașov, am descoperit-o pe Dorina Șișu citindu-i scrierile poetice pe diferite site-uri literare. Citindu-i poeziile - adevărate tablouri
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
de eseistă, în deslușirea înțelesurilor firești, existențiale, ale cotidianului uman. Profundă în exprimare și pe deplin responsabilă de calitatea actului artistic, Dorina Șișu ne supune atenției o amplă lucrare eseistică, structurată sub forma unei frumoase plachete, intitulată: „Incursiune în romanul greco-latin” (Editura Transilvania, Tecuci - 2010). Într-o excelentă prezentare grafică, cartea purcede în deslușirea sensurilor și valențelor inițiale și inițiatice ale romanului antic, autoarea utilizând în acest scop toate resursele: etice, morale, filosofice, estetice și conceptuale necesare unui filolog de rang
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
și înclinat spre cercetare, ci și un scriitor valoros, care reușește să îmbine toate aceste lucruri, incitând cititorul (de fiecare dată) cu remarci pertinente, ori comentarii personale, uneori pline de încărcătură lirică. Un loc de frunte în studiul dedicat romanului greco-latin, îl ocupă celebra Odiseea a lui Homer, cea mai cunoscută epopee a tuturor timpurilor, veritabilă sursă de inspirație a unei întregi pleiade de scriitori ori artiști. Reușita cărții „Incursiune în romanul grec-latin ” este tocmai această rețea invizibilă, pe care autoarea
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
ce i-aș reproșa autoarei? Un singur lucru: cât ar trebui să mai aștepte cititorul, până la apariția unei cărți de poeme, care să-i poarte semnătura? Gheorghe A STROIA 12 aprilie 2011 Adjud Referință Bibliografică: DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 118, Anul I, 28 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
înviază și dintr-una se face mai multe și produc roade”[139]. În aceeași lucrare, Sfântul Clement se folosește spre a argumenta realitatea învierii morților și de celebra legendă a păsării phoenix, culeasă de el din tradiția culturii orientale și greco-latine: „există o pasăre care se numește phoenix. Aceasta trăiește 500 de ani și când e să moară își alcătuiește din tămâie, smirnă și alte aromate un cuib, în care intră după trecerea acestui număr de ani, și moare. Din trupul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
de regulă mai performantă decât cea de la noi, care ne bazăm prioritar mai mult pe itinerarii spirituale turistice, pe alergări de stadion și de sală, pe scăldatul în bazinul de spiritualitate - care e doar faza sublim naivă pură a palestrei greco-latine și a ramurii de măslin virgine în demersul Marii Recuperări care ne așteaptă, precedând și cauționând Mântuirea Neamului. Dar nu clasa politică, și cu atât mai puțin gloata, are a decide în chestiuni de calibru revoluționar precum cele de mai
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor pământeană, divină și cu cele întâlnite în imperiul tenebros al lui Hades. Exegetul
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Pământului: 1-perioada polară; 2-perioada hiperboreeană; 3-perioada lemuriană; 4-perioada atlanteeană (și postatlanteeană), sugerându-se, ulterior, și „cele 7 rase” și cele „Șapte Epoci de Cultură” - cf. Rudolf Steiner - Apocalipsa lui Ioan, Univers Enciclopedic, 1996, p. 200 (India veche, Persia veche, egipto-chaldeană, greco-latină, actuală, Filadelfia, Laodiceea...). „Ies din nașterea Galactică/visat de Geniile Ierarhiilor/și cobor în nadirul materiei/fostelor trupuri/ Îmi caut scânteia puterii/Sufletului Hyperboreean/ Îmi caut scânteia puterii/Sufletului Atlanteean/ Îmi caut flacăra splendorii/ Sufletului Arian (...) Se fac curcubeie/și
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
perioade de evoluție spirituală a Pământului: polară, hiperboreeană, lemuriană, atlanteeană și greco-romană- creștină. Și “Șapte rase, Șapte Biserici și Șapte epoci de cultură” - după Apocalipsa lui Isus Hristos: India pre-vedică (faptele nicolaiților), Persia veche (sinagoga Satanei), egipto-chaldeană (învățătura Baalilor și Ashtarteelor), greco-latină (desfrânata Isabela), Sardesul (actualul Babilon), Filadelfia (cheia lui David) și Laodiceea (Începutul creației lui Dumnezeu; izvorul, originea creației. Aurul curățit prin foc în Ashramul gravat cu “Steaua arzătoare cu opt raze”). “Am trecut și eu printre voi, ființe monstruoase, dar
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
perfectibil, pe relația armonioasă cu natura. Armonie, echilibru, aspirația spre perfecțiune sunt idealuri clasice. Consecința a fost că, eliberată de canoanele Evului Mediu, de hieratismul impus în artele figurative și nu doar în acestea, reconectată la idealurile estetice ale clasicismului greco-latin, arta Renașterii a înflorit impunând nume devenite celebre ale unor artiști neegalați până acum în domeniul lor, precum Dante Alighieri, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio ș.a.m.d. Omului de azi îi poate părea un paradox faptul că sub
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Jean-Baptiste Lully, Burghezul gentilom, Monsieur de Pourceugnac ș.a. Barocul a cunoscut răspândire și în Franța, mai ales în varianta rococo-ului, în secolul al XVIII-lea. Prefigurat de tendințe estetice formulate în Renaștere, de interesul pentru filozofia și arta antichității greco-latine, de ideologia umanistă, se dezvoltă în Franța un clasicism de factură nouă (modern la vremea sa, se poate spune, chiar dacă cei doi termeni, clasicism și modernitate, li se par multora antinomici). Curentul apare în sec. al XVI-lea, concomitent cu
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]