84 matches
-
această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și sângele onorează această țară. Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranți, această plebe franțuzită, aceste lepădături ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în țara lor proprie de frig și de hrană rea. Și tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureștilor refuzând de a-i primi în cartier. Am ajuns cu teoria de "om și om" așa de departe încît fiece grecotei, fiece venitură, fiece bulgăroi e mai om în această țară decât acel ce-și varsă sângele pentru ea. Scuzabil n-au fost acest război, dar esplicabil putea să devie purtat în condiții normale, dar în modul în care s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
până astăzi are s-o mulțămească elementelor conservatoare, care, cu mijloacele lor minime, espuindu-și numai capetele lor proprii, nu viețile a mii de oameni, au ținut țara neatârnată prin mijlocul tuturor nevoilor, de stă până în ziua de astăzi. Slavă Domnului, cu grecoteii din Strada Doamnei ne putem măsura orișicând. [4 ianuarie 1878] PRO DOMO ["IATĂ "SIMȚIMINTELE, IUBIREA DE ADEVĂR... Iată "Simțimintele, iubirea de adevăr, bună-creștere și limbagiul ales al nobilei și ilustrei partide a conservatorilor", exclamă "Romînul", reproducând notița noastră asupra dorobanților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
repetăm că nimic din legile noastre nu se potrivește cu starea actuală a Dobrogei, pentru că instituțiile noastre sânt în parte nedrepte, sânt coruptorii, sânt creațiuni în mare parte a coteriei liberale, sânt un mijloc pentru esploatarea claselor de jos prin grecotei vicleni, prin advocați fără pricini, prin dascăli proști cari fac politică, în fine, instituțiile noastre nepotrivindu-se cu România, sânt și mai departe de a se potrivi cu Dobrogea mai primitivă. Dar faptul că instituțiile noastre, copiate de pe cele străine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și pentru ruși și pentru... liberali. Nu zicem pentru armată, căci armata n-au văzut aproape nimic din rechizițiile roșilor. S-au înțolit și din ele pe când armata umbla flămândă și goală. Ei bine, rușii au plătit ceea ce au luat, grecoteii barbari cari ne guvernă n-au plătit nimic decât la adepți de-ai lor. La mii de oameni le-au pierit boii, încît n-au cu ce ara la toamnă și sânt ruinați pe mulți ani înainte, și aceasta pentru că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nțelege. D. C. A. Rosetti vrea să aibă cu orice preț partid roșu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetățeni de orice proveniență ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naționale ale acestei țări; jidanii 'i vor forma și partidul roșu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliției secrete. [25 iulie 1881] ["LA ARTICOLUL NOSTRU... La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
supuse elementele autohtone ale țării de către cele imigrate și dominante, complicitatea între pic-pocheții indigeni și cavalerii de industrie de peste graniță, toate elementele acestea de convingere înclină pe germani a-i face să crează că [în] o țară în care un grecotei ca C. A. Rosetti stăpânește, nemții pot intra cu droaia, plătindu-li-se până și cheltuielile de drum. Silă ne e uneori de a mai lua pana în mână spre a apăra interesele românimii. Clasele dirigente, în cea mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viață și de muncă pe care o avea acum douăzeci treizeci de ani sub regimul defăimaților boieri? Ca mai ba! Da! Buruienele lui Vlad Vodă Țepeș și decocturile lui Lăpușneanu ar avea poate efect, dar aplicate nu țăranilor, ci cumularzilor grecotei din sferele dominante. Venim la principiul pe care l-am stabilit demult în coloanele acestei foi. Regimul vechi, oricâte defecte ar fi avut, capabile însă de îmbunătățire, era ieftin. Pentru a susținea un regim pe care, surâzând, d. C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acela trebuie înlăturat. Domnia demagogiei fanariote trebuie eternizată, ideea statului creștin, ideea apărării celui slab trebuie înlăturată cu totul, furia câștigului, a exploatării, a amăgirii trebuie să se întindă asupra țării întregi. Și, pentru că constatăm toate lucrurile acestea incontestabile, furia grecoteilor ajunge la paroxism, la delir. Citească cineva insinuațiunea din numărul de joi al "Romînului", că sincerii reacționari amenință pe rege cu asasinatul. Asta-i culmea minciunii, culmea istericalelor grecești care i-a apucat acești apelpisiți după frecătura ce le-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vreodată populare la noi. Când contele Andrassy a vorbit de insula romanică împresurată de valurile oceanului slav n-a gândit, nici a putut gândi numai la statul politic al regelui Carol, unde deasupra insulei s-a cocoțat o mână de grecotei și de bulgăroi malonești cari formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neogrecească a d-lui C. A. Rosetti, sau cea maternă bulgărească a lui Mihălescu în locul celei române, lucrul ar fi indiferent. Ca istorioare morale s-ar putea povesti bunăoară copiilor, drept "exemple menite a le forma inima": istoria cum un grecotei cinic ajunge prin minciuni, trădări și crime cel întîi om în România; istoria cum un alt străin ajunge din pisăr cu 2 galbeni leafă pe lună la regimentul de mușchetari, din scriitor la Agia din Iași și din corector la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură de grecotei cinic, fără sentiment de patrie, fără umbră de iubire pentru acest vechi și nenorocit neam, s-a cocoțat în fruntea țării; neagra străinătate, umbra spinului la ușa noastră a tuturor! Ce iluzii să ne și facem în adevăr? Românul e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
duce cu toate astea din deficit în deficit. Sistematic s-au introdus corupția demagogică și în vetrele lor, liniștite odinioară. Azi și ei se despart în partizi, și între ei sunt gonitori de funcții, toată boala socială, mărginită odată la grecoteii din orașe, s-au infiltrat azi și în țăran. Epureanu, ca să afle izvorul acestei corupții, pusese pe un funcționar să culeagă toate legile și regulamentele impuse comunelor noastre rurale, a căror locuitori, bineînțeles, nu știu scrie și citi. 33 r
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la izbucniri și că asemenea izbucniri ar fi periculoase în starea internațională, precară în care se afla România. Lucrul merge atât de departe încît orice putere străină are în mână făgăduința de-a scăpa Moldova de jidani, Țara Româneasca de grecotei și că amândouă aceste făgăduinți sunt ademenitoare pentru poporul autohton al țării. Mai mult încă, între o stăpânire străină pe față și una mascată, între regim străin și esploatare străină organizată ca cea de astăzi, alegerea e aproape indiferentă pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
V. Demetrius; se tipăresc versuri postume de Iuliu Cezar Săvescu. În ceea ce privește proza, cel mai de seamă colaborator a fost Gala Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului. Sub aspect valoric, merită amintite și schițele Calvarul florilor, Garda imperială și Fata din dafin de D. Anghel, precum și nuvela Din jurnalul unui bastard de Ion Minulescu. Au mai semnat schițe și nuvele V. Demetrius
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim plus grecoteiul de Tăriceanu în cap (www.hotnews.ro, 2007) Sigur, Zapata recunoaște că l-a atins, dar părerea mea că negroteiul de Semedo a plonjat spectaculos (www.tolo.ro, 2008) mă poreclește lumea bozgor de român [...]/și bozgor de român o să
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
rămîn mereu/așa să mă bată Iștenu' lu' Dumnezeu! (www.poezie.ro, Bozgor de român, de George Asztalos, 2007) Absența lui Eminescu ar echivala cu o catastrofă. [...] Mai sunt două cazuri de același soi: Enescu și Brâncuși și, de ce nu? grecoteiul de Caragiale (www.ziua.net, 2006) Mă bucur că nu a venit jidanul de Lucescu (blogsport.ro, 2007) Olăroiu și-a vărsat năduful și pe unul dintre foștii jucători emblematici ai echipei roș-albastre, Liță Dumitru. "Am văzut că și țiganul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
arogantă, ci, mai ales, încercarea stângace a moderatorului de a spune că respectiva gazetă satirică îi tratează astfel pe toți candidații de pe- scenă. Ceea ce, din nefericire, nu mai e adevărat. A fost, o dată ca niciodată... Ieșiți direct de sub pulpana grecoteiului nepereche, cel care cu simțurile dilatate ("simț enorm și văz monstruos"!) a izvodit cel mai ucigaș și mai de neuitat insectar al politichiei românești - enervant de actual și de nuanțat -, condeierii de la Cațavencu au fost singurii de pe piața presei românești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
marele afront adus culturii și religiei ivriților și astfel tărășenia a fost pusă pe calea cea luminoasă. Regele trimite o delegație la marele rabin și regele iudeilor pentru a invita în Alexandria tălmăcitori de soi să-i cultive pe guguștiucii grecotei. S-au retras în insula Faros unde au tradus cărțile ca după dictarea unui sufleor nevăzut. Dar eu am zăpsit sufleorul din dos care nu putea fi altul decît Iahwiță cel întunecos. Și această informație pute rău a apologie ivrită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
alte valori materiale 117. Este explicabil astfel de ce s-a născut, pe de o parte, nostalgia față de vechii boieri (manifestată de unii intelectuali din secolul al XIX-lea, printre care și Mihai Eminescu) și, pe de altă parte, aversiunea față de "grecotei". Au existat, desigur, și printre acești fanarioți veniți persoane care s-au românizat, dar schimbările care au intervenit după 1840, cu apariția germeni-lor societății capitaliste, nu au dat răgaz noilor îmbogățiți să realizeze o clasă aristocratică ereditară, căci originea lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de aceasta. Tot mergând la teatru ca să-i auză piasele, tot cetind momente, schițe & mofturi, locuitorii plaiurilor dâmbovițioase au sfârșit prin a semăna cu actanții lor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
doilea, înghiontit de Tamara, protesta: Pe noi, nu; pe noi, nu; noi doi nu suntem ca ăia!". Ancestrala, primitiva teamă că arta, fie ea și fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința de comunicare, nevoia dialogică, urbanitatea respectivelor personagii. Proprii mei studenți, cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o caricatură omenească sub care era scris cu litere roșii: "Trăiască excelența-sa caimacanul Neculai Vogoride!" Ura... strigarăm noi din răsputeri, și deodată zece, douăzeci, treizeci de pietre fură aruncate asupra transparentului și-l rupse de sus pănă jos. Jos grecoteiul! Jos maslinarul! Jos capra râioasă! Și o nouă ploaie de petre distruse transparentul cu desăvârșire, de nu mai rămase nici un petic din el. Iar publicul, în loc să ieie partea grecoteiului, făcu imediat cauză comună cu noi și prinse să strige: Muzica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aruncate asupra transparentului și-l rupse de sus pănă jos. Jos grecoteiul! Jos maslinarul! Jos capra râioasă! Și o nouă ploaie de petre distruse transparentul cu desăvârșire, de nu mai rămase nici un petic din el. Iar publicul, în loc să ieie partea grecoteiului, făcu imediat cauză comună cu noi și prinse să strige: Muzica!... Hora Unirei!... Atunci tarafurile de lăutari, cari în atâtea rânduri și-au văzut scripcele 12 și cobzele lor umplute cu sorocoveții 13 și irmilicii noștri, intonară în aplauzele frenetice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]