119 matches
-
zi de sărbătoare, era întreruptă de zgomotele mii din jur, de prin câmpii. Și-atunci, lua o mână de întuneric din spectacolul nopții, feeric, El, Dumnezeu cel Sfânt, fărâmițând-o spre Pământ. Și unde fărâmele cădeau, canturi izbucneau, cânt de greierași, negri ingerași. Și în târâit șoptit toată lumea-a adormit, chiar si Dumnezeu cel Sfânt ce venise pe Pământ. DIE LEGENDE DER GRILLEN Gott, versunken în Gedanken, Stieg auf Erden mal hernieder, und spazierend immer wieder, merkt’ er nicht, dass am
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
dicționar al regionalismelor. Floarea Cărbune revine în paginile acestei cărți de data aceasta cu un șir de legende românești și imagini corespunzătoare: Legenda Nașterii lui Iisus Hristos (Sărbătoarea Crăciunului), Legenda lui Dragobete, Legenda Inorogului, Călușul. Georgeta Olteanu ne spune ”Povestea greierașului”, iar Andrei ” Rețeta de a face fericit...” și ”Spiridușul jucăuș”. În continuarea capitolului patru următorii autori contribuie la alcătuirea acestei antologii după cum urmează: Marilena Trifan ne prezintă povestea ” Ochii mamei”; Cristina Beatrice Preda are două povești, ”Iarnă de poveste” și
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
iarna veșnic dalbă, Pe sub pământ, trăgând din narghilea, Din inimi inocente tu ai salbă La gât și... asta-i viața ta! Epilog: Pe undeva, într-un palat de vise, Printre surate aprig șușotind, O furnicuță, cald se compromise C-un greieraș, iubire țârâind! Dan Mitrache Referință Bibliografică: Țârâind a greiere / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ŢÂRÂIND A GREIERE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379631_a_380960]
-
festin Și au strâns chiar arsenal... În oglinda unui lac Se admiră un rățoi, Unde-i liniștea mai tare Vrea să facă tărăboi... Într-un mușuroi furnica Cară grâne pentru iarnă, Vântul suflă fără milă Bobul vrea să îl răstoarne Greierașul prinde-n strune Dorul zilelor de foc, Când sonete se-aprindeau Chiar în fir de busuioc. Ceru-și scutură năframă Și toți norii se trezesc Tună, fulgeră și iată, Stopi de ploaie dăruiesc. În pământ se scurg izvoare Setea să
A PLECAT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373433_a_374762]
-
căsuțele lui erau într-atât de fanteziste încât, la un moment dat, partea lui de livadă începuse să fie vizitată de tot soiul de gâze doritoare să locuiască în căsuțe moderne și practice. Asta, mai ales de când Hărnicel îi construise greierașului Viorel o căsuță în formă de vioară, atât de elegantă și de muzicală, încât putea chiar organiza concerte care se auzeau în toată livada. Urmase buburuza Roza, care se și îndrăgostise de Hărnicel în momentul în care acesta îi înmânase
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
doarme, spuse cu glas pițigăiat Ginuța sora mai mică a furnicuței roșcovane care descoperise urma melcilor, dar mi-a povestit despre ciudata urmă din livadă. Costică Cosașul, se oferi imediat să meargă să cerceteze partea cealaltă de livadă, iar Viorel Greierașul îl însoți de îndată. Ascunse printre florile de trifoi, căsuțele melcilor erau acoperite de praf și păreau părăsite. Dintr-una scoase capul la un moment dat un păianjen mic și verde. Viorel îl salută politicos: - Bună ziua, locuiți cumva în acest
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-a intrat, Iar prințesa, sus, la grindă Tot se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine, Dar de tine-mi este milă: Te-am
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
de copii Puși sunt azi pe ghidușii, Cântă-n cor, alții dansează, Unii cu cercuri, jonglează. Anca , veșnica cochetă, Actriță-i într-o scenetă. Lia, Angi și Nicoară Fac un trio la vioară. La chitară Grigoraș Cântă ca și-un greieraș. Anghelina cea zurlie Mamei i-a compus, poezie. Ce serbare minunată, Veselă e lumea toată, Actori fiind desăvârșiți Părinții sunt fericiți. Referință Bibliografică: Poezii pentru 8 Martie (poezie pentru copii) / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe ... Citește mai mult Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe ... IV. GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI, de Cornelia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
cer subit îngheață la loc. Urc pe Olimp - am citit că este muntele lui Venus. M-a întâmpinat Zeus și astăzi sunt cam trăsnit. De pe afișe cel cu nasul cel mai lung a iesit primar. Consilieri comunali Geppetto și-un greieraș. Nuntă la țară - mireasă furată acum patru luni. Rochia imaculata e un pic bombata. Chopin se-avântă într-un preludiu nocturn c-o poloneză. Citește mai mult "Vedi Napolie poi muori" - așacă l-am ocolit.Când mă satur de viațămerg
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
după ea.Văzând un cocor pe cersubit îngheață la loc.Urc pe Olimp -am citit că estemuntele lui Venus. M-a întâmpinat Zeusși astăzi sunt cam trăsnit.De pe afișecel cu nasul cel mai lungă ieșit primar.Consilieri comunaliGeppetto și-un greieraș.Nuntă la țară -mireasă furatăacum patru luni.Rochia imaculatăe un pic bombată.Chopin se-avântăîntr-un preludiu nocturnc-o poloneză.... XIV. STUDIU COMPARATIV ÎNTRE DOUĂ GENURI SCURTE - EPIGRAMA ȘI SENRYU - PARTEA A II-A, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1356 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
debutat în revista „Luceafărul”, în 1959, colaborând apoi cu poezie, epigrame, fabule, proză, publicistică, folclor, recenzii la „Iașul literar”, „Viața studențească”, „Scânteia pionierului”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Flacăra”, „Argeș”, „Îndrumătorul literar”, „Tribuna școlii”, „Viața Buzăului”. Prima lui carte, Greieraș poznaș, scrisă pentru copii, apare în 1974. După ce publică versuri cu tematică diversă în reviste și în antologii literare, A. reînvie pastelul, despre care, recomandând volumul Zăpezile fierbinți (1976), criticul Eugen Simion scrie că ar fi „forma în care sensibilitatea
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
al istoriei, dar fără să depășească un convențional și simplificator mod de abordare. Unda nostalgică urmărește și învăluie, în cele din urmă, și reportajele ori însemnările autobiografice din Ținutul Sânzienelor (1984) sau paginile din microromanul Ani de studenție (1989). SCRIERI: Greieraș poznaș, București, 1974; Zăpezile fierbinți, București, 1976; Copac solitar, București, 1981; Pentru pământul natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral, Chișinău, 1984; Armonii
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
spun, că atunci când își începea cri-cri-ul, furnicile cădeau întro stare de bucurie, de liniște. Când se trezeau din extaz, se duceau și povesteau altor surate minunea, și atunci sute și sute de alte furnici veneau la fața locului. Dar bietul greieraș nu putea și el să se odihnească, că mulțimea tăbăra pe el. Veneau și gărgărițe și fluturi. Vai de capul lui, fanii nu-l iertau! Se făcu sărmanul subțire, subțire că abia se mai ținea pe picioare. Dintre apropiați unii
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
ținea pe picioare. Dintre apropiați unii săriră să-l apere, făcând un zid în jurul lui. Veniră ajutoare și dintre furnici și dintre fluturi. Greierul se împuținase de tot, dar așa cum era, cânta, cânta încât și păsările cerului se adunară uimite. Greierașul se transformă în iubire pentru toată făptura, iar iubirea s-a făcut lumină, ce a cântat așa de minunat încât și oamenii au rămas uimiți, simțindu-se mici. Și lumina s-a ridicat deasupra tuturora, a mai stat o vreme
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
a afla de ce iarba are culoarea verde, somnul dulce de copil nevinovat o învălui în lumea viselor. Atunci, tatăl le sărută părintește pe frunte, apoi ridică mâna dreaptă făcând o închinăciune asupra lor, lăsându-le somnul în ocrotirea Tatălui Ceresc. Greierașul Tăcerea serii își așternea încet-încet vălul peste curtea inundată de verdeață. Căldura zilei se lăsase la pământ, apăsată de răcoarea înserării. Deodată, liniștea fusese tulburată de un sunet duios și cald. Cri-cri! Cri-cri! Fetița ridică degetul arătător, pe celelalte le
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
liniștea fusese tulburată de un sunet duios și cald. Cri-cri! Cri-cri! Fetița ridică degetul arătător, pe celelalte le strânse în pumnișor, apropie degetul spre ureche, iar ochii i se deschiseră a mirare și spuse: Ia! Ce se aude? Este un greieraș, îi răspunse tatăl șoptit, să nu-l speriem. Ce spune greierașul? întrebă însetată de curiozitate, micuța blondă de doar patru anișori. Cântă o rugăciune către Doamne-Doamne. De ce cântă pentru Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Fetița ridică degetul arătător, pe celelalte le strânse în pumnișor, apropie degetul spre ureche, iar ochii i se deschiseră a mirare și spuse: Ia! Ce se aude? Este un greieraș, îi răspunse tatăl șoptit, să nu-l speriem. Ce spune greierașul? întrebă însetată de curiozitate, micuța blondă de doar patru anișori. Cântă o rugăciune către Doamne-Doamne. De ce cântă pentru Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că pământul este uscat, iar lui îi este sete și nu are
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Este un greieraș, îi răspunse tatăl șoptit, să nu-l speriem. Ce spune greierașul? întrebă însetată de curiozitate, micuța blondă de doar patru anișori. Cântă o rugăciune către Doamne-Doamne. De ce cântă pentru Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că pământul este uscat, iar lui îi este sete și nu are de unde să bea apă. De ce nu bea din fântână? Pentru că nu poate. Fetița tăcu, ascultând cântecul blajin al greierelui. Cri-cri! Cri-cri! Tăticule, pot să-i dau eu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
un fir de bună-dimineața se cățărase îmbrăcând cu haina lui înflorată burlanul de tablă prin care se scurgeau apele ploilor. Acolo, la rădăcina acelui fir, se auzea cântecul; aici, fetița turnă cu grijă apa, apoi duse cana la locul ei. Greierașul tăcu pentru câteva momente, după care își începu din nou cântecul. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! Tăticule, dacă i-am dat să bea apă, de ce mai cântă? Cântă ca să-ți mulțumească ție pentru că i-ai răcorit setea. Auzi? Cântecul lui este mai vesel
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
își începu din nou cântecul. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! Tăticule, dacă i-am dat să bea apă, de ce mai cântă? Cântă ca să-ți mulțumească ție pentru că i-ai răcorit setea. Auzi? Cântecul lui este mai vesel acum. Cri-cri-cri! Cri-cri cri! veni răspunsul greierașului. Fetița se supuse pregătirilor de seară și adormi în patul său, legănată de cântecul greierașului. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! E timpul să mergem la culcare, greierele va cânta voios toată noaptea. În seara următoare, Angelina îi dădu din nou apă de băut
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
de ce mai cântă? Cântă ca să-ți mulțumească ție pentru că i-ai răcorit setea. Auzi? Cântecul lui este mai vesel acum. Cri-cri-cri! Cri-cri cri! veni răspunsul greierașului. Fetița se supuse pregătirilor de seară și adormi în patul său, legănată de cântecul greierașului. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! E timpul să mergem la culcare, greierele va cânta voios toată noaptea. În seara următoare, Angelina îi dădu din nou apă de băut și tot așa în fiecare seară, greierele devenise grija ei de căpătâi. Uneori se întâmpla
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
întâmpla să uite, dar acesta îi aducea aminte cu cântecul său. Cri-cri! Cri-cri! Atunci, oriunde s-ar fi aflat, chiar și în pat pregătită de culcare, nu-i era frică de întuneric, ci mergea fără sfială să-i dea apă greierașului, iar acesta o răsplătea întotdeauna cu cântecul lui. Cri-cri-cri! Cri-cri-cri! Doar când ploua nu-i dădea Angelina apă, altfel, seară de seară avusese grijă de el, grijă pentru care își primea răsplata prin cântec. Într-o seară, greierele nu se
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]