276 matches
-
de la Piața Victoriei era plin. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns a fost să văd dacă nu cumva bătrânul acela cu riduri adânci căruia toți îi zic Soroș e în Piață să plaseze sub zgarda lui Grivei dolarii câștigați speculativ la bursă. Nu l-am zărit. Am văzut, în schimb, altceva. Oameni de toate vârstele, părinți cu copii pe umeri, tineri ținându-se de mână și chiar bătrâni „frumoși și liberi”, care nu-i urăsc pe tinerii
Eu i-am văzut pe bătrânii frumoși și liberi din Piață. Plus o întrebare pentru premierul Grindeanu: vreți să fiți premierul lui Șefu’ sau al tuturor cetățenilor? () [Corola-blog/BlogPost/338260_a_339589]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > OMUL ȘI CÂINELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 5 Iunie 2011. Mergea a-bătut în urma dricului, Grivei, cel mai rău câine din sat, cu trei zile în urmă stăpânul lui singur la marginea frigului l-a lăsat. De când i-au pus trupul în groapă a rămas de veghe pe mormânt, fără să mănânce, fără să bea apă
OMUL ŞI CÂINELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341576_a_342905]
-
Ordinul MMAP nr. 1.400/2020; ... – anularea în tot a prevederilor anexei nr. 5 intitulate Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2020/2021, la speciile: lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1.400/2020; ... – anularea prevederilor art. 4 și ale art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Ordinul MMAP nr. 1.400/2020. ... În motivare, reclamanta a arătat, cu titlu prealabil, că își
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, precum și lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană, gaiță. De asemenea, art. 4 a statuat că, „(1) În cazul modificării condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
Între timp, omul intră pe ușă cu un braț de lemne, îl puse sub sobă și ieși iar să potolească corul pe mai multe voci, ce se iscase în bătătură la apariția lui. După ce hrăni porcii, caprele, găinile și pe Grivei, se întoarse în bucătărie să mănânce. -Nu poți face o pauză să mănânci și tu ceva și să-ți bei cafeaua? Își apostrofă consoarta, care după ce pusese mai multe oale pe foc, se apucase să facă clătite. -Sigur! Stai, să
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
cumva foarte firesc, pașii lui Ionuț începură să alunece la vale, încetul cu încetul, tot mai aproape de casa celor trei copii. Se opri la câțiva pași de gardul de deasupra casei vecinilor. Tocmai atunci se porni să latre furios un „grivei”, care lătra foarte gălăgios, schelălăind cu furie. Ionuț era cât pe ce s-o ia la goană înapoi la deal, de teama câinelui, dar fetița din vecini liniști câinele: - Potolește-te, Hector! Ce te-a apucat lătratul tocmai acum. La
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
a unui meșter popular; că există un ansamblu de dans care au înveșnicit satul prin «Sârbă ... XXV. CEARTĂ, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. de Iacob C. Istrati 1. Odată rățușca Țușca, La Grivei a-ntrat în cușcă: -Mac,mac,mac,mi-i tare frig, Vreau să mă-ncălzesc un pic?! 2. -Hâm,hâm, ce spui ,mă țica ? Du-te la a ta mămică, Dezbrăcată- așa cum ești, Repede poți să răcești. Ei, dar intra dacă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
-Mac,mac,mac,mi-i tare frig, Vreau să mă-ncălzesc un pic?! 2. -Hâm,hâm, ce spui ,mă țica ? Du-te la a ta mămică, Dezbrăcată- așa cum ești, Repede poți să răcești. Ei, dar intra dacă vrei, Până la nenea Grivei. 3. ...Și rățușca s-a- ncălzit, Până ce a adormit. 4. O caută rățoiul -tata Prin livadă din ogradă. Rata, sub tufa de vie, Face-o mare gălăgie: 5. Pe Vlăduț l-a întrebat, Cu Betty rău s-a certat. 6. Pe
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Rata, sub tufa de vie, Face-o mare gălăgie: 5. Pe Vlăduț l-a întrebat, Cu Betty rău s-a certat. 6. Pe Groh - Groh l-a maniat, ... Citește mai mult de Iacob C. Istrati 1. Odată rățușca Țușca,La Grivei a-ntrat în cușcă:-Mac,mac,mac,mi-i tare frig,Vreau să mă-ncălzesc un pic?!2. -Hâm,hâm, ce spui ,mă țica ? Du-te la a ta mămică,Dezbrăcată- așa cum ești,Repede poți să răcești.Ei, dar intra dacă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
-Mac,mac,mac,mi-i tare frig,Vreau să mă-ncălzesc un pic?!2. -Hâm,hâm, ce spui ,mă țica ? Du-te la a ta mămică,Dezbrăcată- așa cum ești,Repede poți să răcești.Ei, dar intra dacă vrei,Până la nenea Grivei.3. ...Și rățușca s-a- ncălzit,Până ce a adormit.4. O caută rățoiul -tatăPrin livadă din ogradă.Rața, sub tufa de vie,Face-o mare gălăgie:5. Pe Vlăduț l-a întrebat,Cu Betty rău s-a certat.6. Pe Groh
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe mal și prin luminiș, printre arbori lătrând îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să-și impună autoritatea
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
de la pantalonii de doc de o culoare incertă cu multe buzunare pe picior, pe care nu-i leapădă decât când se culcă. Curăță ghebele îndepărtând pământul negru și frunzele și le pune în traista kaki care-i atârnă la șold. Grivei aleargă în jurul stăpânului lătrând vesel. Moșul își continuă căutarea și pare că recolta de ghebe și alți bureți e destul de bogată căci traista se umple văzând cu ochii. Ehe! Știa el unchiașul de ce s-a trezit azi cu noaptea în
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
tinerii, de! Azi mănâncă ce i-o fi pregătit muierea că e vineri și nu gătește de dulce. Cred că niscai zacuscă de vinete sau ce-o fi prin cămară. În timp ce el medita la cum să-și bucure papilele gustative, Grivei începe să mârâie și când se uită cu atenție printre copaci mai departe, vede două femei, pe Lenuța lui Nicu tâmplaru și pe Viorica lui Gojgărete. Ieșiseră și ele în pădure după ghebe. Câinele a început să latre și femeile
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
mustață bătrânul coțcar. -N-avea grijă dumneata! Știm să ne purtăm singure de grijă! Răspund femeile scandalizate de glumele sale. A început să mâne cele trei capre spre poteca ce ducea către podețul de lemn care traversa râul spre sat, cu Grivei pe urmele sale. Referință Bibliografică: În pădure după ghebe / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052, Anul VI, 13 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
scopul acestui gest. În actul său extrem de riscant, evreul român îi roagă pe camarazii săi să-l ajute. Acceptă să dezerteze și să-l ajute:basarabeanul Bălteanu Vintilă, circarul Paul Alinare, țiganul Boluzan din Ploiești, țiganul Andrei din Brăila și...Grivei, câinele batalionului. După ce au furat de la nemți un tanc și o motocicletă, încep nebuneasca aventură de căutarea surorii inginerului evreu, specialist în mecanică fină, cu studii la Nurnberg. Iată cum, sentimentul numit CAMARADERIE- misterios și complex, necunoscut în civilie, devine
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
ne transmită mesaje generoase cu multiple sensuri: -prin descrierea ororilor războiului realizează puternicul mesaj al necesității apărării păcii; -în același timp, ne transmite mesajul-avertisment că poporul român are un singur prieten și aliat de nădejde: Marea Neagră, iar la greu...câinele Grivei și noi înșine, locuitorii acestui frumos teritoriu numit ROMÂNIA. Să învățăm de la Istorie că trebuie să fim uniți mereu, dacă vrem să păstrăm această Românie. Dar cel mai prețios mesaj al romanului rămâne cel dat de întoarcerea eroului român din
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
cu gura: Legea e în mâna lor O schimbă mereu cum vor. Că „sus”-„pusul” e curat: Nici usturoi n-a mâncat, Nici aghiasmă n-a băut, Unul nu este corupt... Și comiisii sunt cât vrei? Frunze-n vânt pentru Grivei, Că mi-o țin tot în vânat... Nu vezi unul arestat. Avocatu ‘aduce probe... Și îl apără din vorbe. Dacă peștele se-mpute, Dau o lege să-i ajute, Să nu dea banii-napoi, Protejații de ciocoi!... Referință Bibliografică: CÎND
CÎND POPORUL SE RIDICĂ, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375792_a_377121]
-
propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1. Cer elevilor să identifice verbele din propozițiile: a. Copiii merg în excursie la munte. b. Ei au dormit la cabană. c. Grivei aleargă pe potecă. Elevii folosesc întrebările „ce face?” și „ce se spune despre?” și observă că verbele „merg”, „au dormit” și „aleargă” îndeplinesc funcția de predicat. Descoperă că predicatul este partea de propoziție exprimată prin verb. O propoziție are un
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
română, ce-ar vrea să puie mâna pe vro afacere grasă, care să-i urce creditul ei și al Mobiliarei corespunzătoare. și 'nainte de toate, ce urgență are lucrarea aceasta? Niciuna. D. ministru știe că podurile de peste Argeș (Cosmești, Bistrița, Griva) sunt unele provizorii de lemn, iar celelalte de fier sunt parte stricate, parte susținute prin șchele de lemn de mai mulți ani, iar unele chiar amenință a cădea. Oare aceste lucrări de mare însemnătate, cari garantează traficul liniilor întregi și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca, vere, conten n-are, De-al ei cântec tot tresare. Iar Nițu la văzul ei Ochii-i scăpară scântei, Unde-i unu vede trei; Săgetat, topit, uscat, Ale friguri l-apucat - Zace, bietul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Banat și alte schițe originale, Sibiu, 1925; Om nou se naște-n iaduri de dureri, Sibiu, 1925; Se-ntreabă mintea sănătoasă, Sibiu, 1925; „Meșterul Nicu”, Sibiu, 1926; Mila și compătimirea socială în literatură, Sibiu, 1926; Pacea de la Versailles, Brașov, 1926; Grivei și alte povestiri, Sibiu, 1927; Nicolae Bălcescu, Sibiu, 1927; Nunta amânată, Praga, 1927; Abatele Zavoral și Institutul Cehoslovac-Român din Praga, Sibiu, 1928; Ceva despre Cehoslovacia, Sibiu, 1928; Ultima audiență, Brașov, 1933; Gânduri de duminecă, Brașov, 1937; Unde-i iubire, acolo
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]