315 matches
-
Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a luat pe cei trei la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale! Cei trei prieteni au fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
întregi îți trebuie s-o cunoști și după ce-o cunoști, te îndrăgostești de ea și n-o mai părăsești! Au venit la mine prințese rusoaice și poloneze care trăiau acolo la ele pe picior mare, unguroaice focoase cu soți grofi, franțuzoaice și italience cu un temperament focos, ducese și femei de societate din toată lumea bună evropenească și, după ce au cunoscut Viena, au dat cu piciorul bogăției și-au rămas aici; s-au măritat cu artiști, cu scriitori, cu militari... -Ah
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
ger să vă ucidă... Cum Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
mai multe voci. Destul de nervos, Jan deschise ușa. În pragul ei apăru grupul contesei. Lălăiau făcuți toți muci un cântec la modă: „Elisabeto vedea-te-aș moartă”, însă îngrozitor de fals. Se cunoștea cât de acolo că iar supseseră sânge de grof diluat cu palincă. Întreaga adunare suspină îndurerată. Semnele ruinei fizice și morale deveneau evidente... Peste doar câțiva ani însă, în China, se descoperi usturoiul fără gust și fără miros... Se propuse înlocuirea argintului, din orice combinații, cu alpacaua, sau cu
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate și rânjet de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof. . .Pustiu, sinistru și doar chipuri triste,Dărâmături ca după-un cataclism,Rar întâlnesc ființe optimiste,Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . .Îngenunchez mereu, seară de seară,Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate și rânjet de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul de marcă, ieșea și intra, pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea Alzheimer. Dispărută total, nici măcar ivindu-se între tufănelele ei dragi din curte. El autorul unui cutremurător jurnal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cea care acționa cu o vigoare mereu sporită. Câmpul de activitate și legăturile ei au dobândit o întindere fără de granițe. N-ar fi o exagerare să-l socotim, de pildă, pe Xavier Branycki, pe care Teleki ni-l înfățișa drept groful polonez emigrat foarte bogat, mare acționar, după 1855, la „Creditul mobiliar”, aflat în legătură cu revoluționarii unei jumătăți din Europa, nutrind mari planuri, ca fiind reprezentativ pentru o anume parte a emigrației polone. Spunem o anume parte, pentru că, alături de un Branycki, fuseseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1887, Stroești, j. Argeș - 11.VI.1954, București), memorialist. Tatăl său - nepot de iobagi răsculați și fiul lui Ghiță Beldie, în tinerețe cioban - fusese socialist militant și ateu declarat, iar mama sa era fiică de țărani iobagi de pe moșia unui grof din Șercaia Făgărașului. B. și-a făcut studiile la Liceul „Sf. Sava” și la Facultatea de Litere din București. A fost secretar de redacție la „Noua revistă română” (1910-1916) și la „Ideea europeană” (1919-1928), iar înainte și după anii petrecuți
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
cu unul de stânga, de la care nădăjduia să obțină consimțământul relativ la unirea Transilvaniei cu România“73. În schimb, Erdelyi îl considera pe Diamandy ignorant în privința politicii ungurești; transilvăneanul era de părere că „Ungaria multă vreme încă va fi guvernată de grofi și că România, dacă voește să facă politică mare la Budapesta, cu aceștia trebuie să se înțeleagă“74. Oricum, Comnen a fost mai favorabil lui Diamandy, mai ales pentru că Erdelyi i s-a părut neserios: „la orele 11 a.m. era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plășile Beiușului și Vășcăului, Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
lucruri mari (1973), deși sâmburele epic pare a fi tot de proveniență autobiografică. În timpul primului război mondial, Andra, soția unui preot de țară bănățean, dezamăgită și neglijată, se întoarce în oraș, la mama ei. În tren face cunoștință cu un grof ofițer, pe care îl fascinează și de care e fascinată. Ajunse la destinație, Andra și fetița ei, Daniela, nu sunt primite cu brațele deschise, mama (respectiv bunica) lor fiind o văduvă strâmtorată, ursuză din fire. Primind o scrisoare de la contele
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Moise Nicoară, Învățătorul Popovici și advocatul Traian Ulpiu Brândză; un adevărat terțet, care, cântând pe aceeași strună, lasă totuși să se perceapă destinul modulațiilor fiecăruia. (Ă). În rezumat, Tiberiu Vornic n-a izbutit să contureze principalii membri ai coaliției burghezo-moșierești: groful și industriașul - cu aceeași putere cu care ne-a trezit ura Împotriva chiaburilor și a regimului de oprimare, recrutate dintre Învățători, popi, jandarmi etc. Dar crearea chipurilor de chiaburi ne Îndârjește astăzi ura Împotriva urmașilor lor. De asemenea este foarte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
transilvan este dublat de multe altele - se lasă seduși de ideile clare ale celui dintâi mare homo europaeus modern. Colloquia familiaria, editată la Ulm în 1747, este o admirabilă pledoarie a acumulărilor acestei generații; alături de ștampila bibliotecii episcopale („Gyula Fehérvări Grof Batthyăny püspöki könyvtăr”), figurează cognomenul „Joh. Aemilii Buczy”, de astă dată al unui cunoscut cărturar în cercurile religioase de la Alba-Iulia, Cluj, Bistrița, dar și în societatea academică de la Buda (al cărei membru era), reprezentant de vârf al epocii de tranziție
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu a fost decât un remake a celei care s-a derulat cu aproape o sută treizeci de ani înainte. PAGINĂ NOUĂ 29 Prințul călărea la întâmplare. Hoinărea în cuprinsul sau prin împrejurimile Brașovului. Drumurile erau pline de soldați austrieci, grofi, negustori unguri și evrei, armeni și greci, diverși târgoveți și localnici. Pe cei veniți din țara Românească îi recunoștea de departe. Purtau haine orientale, vorbeau tare și înjurau de mama focului. O grămadă de boieri fugiți din diverse motive își găsiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cărui nevastă e o minune de frumusețe și eleganță, de s-ar prăpădi de admirație toate domnișoarele de prin Amaradia și împrejurimi când ar vedea-o), să povestească cum a petrecut la castelul lor de la țară, ceva în felul castelului grofilor de la Beclean, și cum s-a întors la București cu automobilul, o distanță cam cât de la Bistrița până la Cluj. Transmise bătrânului complimente prietenești de la Gavrilaș, care este pentru dânsul ca un părinte, iar din parte-i salutări tuturor cunoștințelor și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din bronz, robinete retro, hot și cold water, papuci în hol, șase prosoape și 50 de posturi TV, cu platou matinal de gustări cât pentru patru guri, salutat de gărzile „palatului“ ca la Matignon și dus cu lectica precum un grof cu ifose vieneze. Și totuși, nu asta m-a impresionat cel mai mult, ci finețea oamenilor locului: familii din Lancrăm, dar și de basarabeni fixați în Alba, universitari, liceeni și doamne de la bibliotecă, total străini de isteria bucureșteană, palpitând intens
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
țărâi, între carii cel mai întâi...fost-au Vasilie Ceaurul biv vel stolnic. Plăcându-i a-și face nume tâlhăresc, mers-au singur în Țara Ungurească de s-au închinat la ghenerariul de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine și alți boieri, și mazili și feciori de boieri de țară s-au tras de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aici au trecut "reghimentele", și populația era pe la porți cu flori sau măcar curioasă, în spate erau ei, foștii soldați ai Kakaniei, dedați cu muștrul nemțesc, cu "strajămeșteri", cu "mașinăgăveri", cu porecle exotice, cutare se ține fălos de parcă ar fi "grof Ladany", altul se crede atoateștiutor ca Tisza Pista, și privirea lor scormonitoare la întâlnirea a două civilizații. Mai apoi, după șapte decenii, observația moșului pe bancă, la uliță, răsturnând totul cu privirea lui pragmatică, rece și exactă: armata aceea de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Înalta Poartă, 103 Jakobson, Roman, 17 Jimbolia, 60, 117 Joițica, 117 Jones, Brian, 85 Jurca, Eugen, 137 Kakania, 191 Kamceatka, 46 Katița lu' Căcăroanța, 48 Keynes, John Maynard, 85 Kosovo, 141 Kövesi, Codruța, 227 Kremlin, 103 La Passionaria, 85 Ladany, grof, 191 Lăzărescu, Dan Amedeo,, 204 Leinen, Jo, 120, 121 Lenau, Nikolaus, 80 Lenin, Ilici Vladimir, 191 Leu, Valeriu, 190 Libera, Alain de, 35 Libia, 99 Lipova, 9, 13 Lisabona, 111 Lomdepapie, 115 Lucaciu, Vasile, 168, 175 Luceafărul, 148 Lucifer, 209
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Calea asceților, Humanitas, 2003, p. 78 footnote>, iar ”lenea spirituală îl caracterizează pe iubitorul surprinzător de neprețios al kitsch-ului”<footnote Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 252 footnote>. Psihologul american, de origine cehă, Stanislav Grof afirmă că ”impulsul de a crea este adeseori ca o forță primordială care reflectă inimaginabila bogăție și abundență interioară a Divinului”<footnote Stanislav Grof, Jocul cosmic, Editura Antet, 2004, p. 48 footnote>, ”alte dimensiuni importante ale procesului creator, deseori subliniate
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 252 footnote>. Psihologul american, de origine cehă, Stanislav Grof afirmă că ”impulsul de a crea este adeseori ca o forță primordială care reflectă inimaginabila bogăție și abundență interioară a Divinului”<footnote Stanislav Grof, Jocul cosmic, Editura Antet, 2004, p. 48 footnote>, ”alte dimensiuni importante ale procesului creator, deseori subliniate, sunt spiritul ludic, autodelectarea și umorul cosmic al Creatorului”<footnote Idem., Psihologia viitorului, Elena Francisc Publishing, București, 2005, p. 301 footnote>, iar Henri Delacroix
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
p. 408 footnote>. Este imposibil să amintim în acestă scurtă prezentare nenumărații gânditori, chiar și doar pe cei moderni sau postmoderni, ce au cercetat și susținut legătură om-inspirație-artă și divinitate. Printre ei putem enumera doar câțiva precum: Jung, Freud, Stanislav Grof, Mircea Eliade, Einstein, Heinrich Zimmer, Levinas, Rudolf Steiner, Ken Wilber, Luigi Pareyson, Stephen Hawking etc. Indiferent de domeniul lor de cercetare, fie că erau filosofi sau psihologi, artiști, esteticieni sau cercetători în domeniul științelor exacte majoritatea susțin în lucrările lor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Franța, de exemplu (Jean-Pierre Rioux, Vivacité du récit français des origines, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", nr. 76, octombrie-decembrie 2002, p. 131, 133). 211 "Întotdeauna agresorul este celălalt, oricare ar fi el, turc, tătar, polonez, ungur, german, grec sau grof, boier, arendaș etc." (Angelo Mitchievici, Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la școala istoriei..., p. 355). Ca și în manuale, de altfel. 212 Dumitru Almaș, Povestiri istorice, partea I, p. 78. 213 Așa cum pozează Iancu de Hunedoara în fața prizonierilor turci puși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]