319 matches
-
de intens matematica, încât ajunge să țină lecții și conferințe publice. La Göttingen studiază fizica, chimia și aprofundează filozofia lui Kant. Își continuă studiile la Viena, dar datorită ideilor sale referitoare la kantianism, este nevoit să se retragă la castelul grofului B. Harrach. Și aici își continuă expunerile referitoare la filozofia lui Kant. Reîntors la Berlin, în timpul ocupației franceze, a redactat un ziar cu caracter politic (1797).
Lazarus Bendavid () [Corola-website/Science/326351_a_327680]
-
la începutul secolului al XVIII-lea. Ofițerul român Grigore Pîntea (1670-1703) se întoarce în satul natal din Maramureș și, după ce află că părinții săi au murit și alți săteni au fost schingiuiți pentru că au protestat împotriva nedreptăților săvârșite de oamenii grofului Bartolok, părăsește armata austriacă și devine haiduc, folosindu-și cunoștințele de tactică și strategie militară. Cetei sale i se alătură numeroși țărani care doreau să scape din robie, iar Pîntea reușește să ocupe Cetatea Chioarului și apoi Baia. În final
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
natal din Maramureș pentru a-și vedea familia. Pe drumul spre satul natal el observa mai mulți țărani morți. Ajuns în sat, Pîntea află de la foștii săi prieteni din copilărie Dragomir (Cornel Nicoară) și Ștefanu lu' Unc (Petre Gheorghiu-Dolj) că groful localnic Bartolok (Ferenc Fabian) dublase birul, iar tatăl lui îi îndemnase pe oameni să nu-l plătească. Groful trimisese apoi mai mulți slujitori care l-au ucis pe tatăl lui Pîntea, iar la scurtă vreme a murit de supărare și
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
morți. Ajuns în sat, Pîntea află de la foștii săi prieteni din copilărie Dragomir (Cornel Nicoară) și Ștefanu lu' Unc (Petre Gheorghiu-Dolj) că groful localnic Bartolok (Ferenc Fabian) dublase birul, iar tatăl lui îi îndemnase pe oameni să nu-l plătească. Groful trimisese apoi mai mulți slujitori care l-au ucis pe tatăl lui Pîntea, iar la scurtă vreme a murit de supărare și mama lui. Plecând din sat, Pîntea vede cativa slujitori boierești ce păzeau mai mulți țărani răzvrătiți care fuseseră
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
care l-au ucis pe tatăl lui Pîntea, iar la scurtă vreme a murit de supărare și mama lui. Plecând din sat, Pîntea vede cativa slujitori boierești ce păzeau mai mulți țărani răzvrătiți care fuseseră legați de copaci din ordinul grofului Bartolok și îi eliberează. Împreună cu cei doi prieteni și cu țăranii eliberați, el formează o ceață de haiduci și atacă un transport cu taleri al grofului. Deși țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
boierești ce păzeau mai mulți țărani răzvrătiți care fuseseră legați de copaci din ordinul grofului Bartolok și îi eliberează. Împreună cu cei doi prieteni și cu țăranii eliberați, el formează o ceață de haiduci și atacă un transport cu taleri al grofului. Deși țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în Baia, cu văd bun, unde să asculte ce
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
îi eliberează. Împreună cu cei doi prieteni și cu țăranii eliberați, el formează o ceață de haiduci și atacă un transport cu taleri al grofului. Deși țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în Baia, cu văd bun, unde să asculte ce vorbesc cătanele împărătești) și lui Ștefanu lu' Unc (pentru a cumpăra un han în drumul brașovenilor și
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
cu Gânță (Mircea Cosma), care o iubea și el pe Iza. Represaliile declanșate de autorități împotriva țăranilor devin din ce in ce mai brutale, iar țăranii se băjenesc sau ajung să fie închiși în beciurile conacelor. Pîntea îi eliberează pe țăranii înlănțuiți în beciurile grofului Jan Bordirona și da foc conacului. Pentru a pune mana pe Pîntea, ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
general al trupelor sale. Francisc Rákóczi îi trimite o scrisoare lui Pîntea în care îi cere să-și unească forțele pentru a-i alunga pe austrieci din țară. Căpetenia țăranilor români răsculați se duce la Baia pentru a vorbi cu grofii, dar aceștia dihn urma încearcă să-l captureze pentru a-l ucide. Dragomir este capturat în loc lui Pîntea, dar este eliberat cu ajutorul lui Fekete care-l silește pe guvernator să semneze un act de eliberare a haiducului. În cursul iernii
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
populația satului era de 1130 de locuitori, dintre care 1005 români, 30 evrei și 100 maghiari, pentru ca la 1945 numărul locuitorilor să se ridice la 1846, dintre care 1798 români și restul maghiari. Locuitorii comunei au fost iobagi pe moșiile grofilor din Toldal și Gornești, Toldalagy și Teleky. Biserica parohială din comuna Băla, județul Mureș, este construită din anul 1883, în locul celei dispărute anterior anului 1698, de către arhitectul Gheorghe Donaub din Bistrița, cu contribuția credincioșilor din comuna Băla, fiind adusă de la
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
de peste 200 de ha, a fost înființată o școală agricolă pentru elevii secui și ceangăi. În 1892 a donat două case din Orăștie tot societății EMKE, drept pentru care a fost ales președinte de onoare pe veșnicie a acestei societăți. Groful („contele”) Kocsárd Kún s-a stins din viață la 11 ianuarie 1895 la Orăștie și a fost înmormântat în cimitirul reformat din localitate. În același an, la 5 iunie, rămășițele pământești i-au fost mutate în mormântul de stâncă din
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]
-
cu Premiile Grammy, la categoria Visionary/Healing Arts. Byron e de asemenea educator și ghid transpersonal, șaman practiciant, cercetător și profesor. Deține un Ph. D., Doctor în Folosofie, în psihologia transpersonală, un Masterat în Consultare Psihologică și e absolventul programului Grof Transpersonal Training and Eupsychia Institute’s Psycho-Spiritual Integration. Byron a învățat, s-a calificat și a lucrat cu șamani, tămăduitori și învățători psiho-spirituali din multe colțuri ale lumii, inclusiv Stan Grof, Jack Kornfield, Hameed Ali, John Davis, Ph.D., Angeles
Byron Metcalf () [Corola-website/Science/326340_a_327669]
-
un Masterat în Consultare Psihologică și e absolventul programului Grof Transpersonal Training and Eupsychia Institute’s Psycho-Spiritual Integration. Byron a învățat, s-a calificat și a lucrat cu șamani, tămăduitori și învățători psiho-spirituali din multe colțuri ale lumii, inclusiv Stan Grof, Jack Kornfield, Hameed Ali, John Davis, Ph.D., Angeles Arrien, Ph.D., Jose și Lena Stevens, Sandra Ingerman, Don Americo Yabar, și Jose Campos. Timp de peste două decenii, Byron a fost implicat intensiv în cercetări legate de conștient și dezvoltare
Byron Metcalf () [Corola-website/Science/326340_a_327669]
-
În jurul castelului, la începutul secolului al XIX-lea, se amenajează parcul de câteva hectare. Aici sunt aduse esențe valoroase de arbori și plante ornamentale, elemente statuare de inspirație greco-romană și inscripții lapidare romane. Într-un articol intitulat: „Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apărut în ziarul „Dacia” din 7 august 1939, părintele Ioan B. Mureșianu face câteva considerații de natură estetică și istorică: "„Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
care două de dimensiuni mai mari și două mai mici. Clădirea a căpătat forma renascentistă în cadrul lucrărilor din 1537, respectiv 1555. Ancadramentele ferestrelor actuale fac parte dintre elementele renascentiste rămase. Restaurarea castelului din 1816 condus de István Möller din inițiativa grofului Miklós Kemény a condus la modificări ireversibile, deoarece au fost construite noi structuri, cum ar fi bastionul mare. Deasupra intrării în castel se află un balcon pe console de piatră, console ce se întâlnesc și la etajele turnurilor. Intrarea se
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
pe timp de iarnă. Mecanismul de alimentare cu apă era asigurat prin intermediul unei pompe aflată la subsolul castelului. Suprafață construită , desfășurată a castelului era de circa 300 - 360 mp. { suprafață ce cuprinde subsol, parter și etaj }, fiind locuită exclusiv de grof și familia acestuia Casele personalului salariat erau compuse din 3 corpuri de clădire dinstincte, aflate în partea de sud - vest a castelului, iar grajdurile , magaziile de cereale și fanarul în partea de vest, aflate la circa 100 metri de castel
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
cu apă potabilă a castelului. În prezent , de la castelul din Rupturi se mai păstrează în sat { la familia I.C., aproape de magazia fostului CAP } un zdrobitor de mere cu tamburi , funcțional. Spre sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, proprietarul castelului - groful Szilghi Francisc, a părăsit țara în direcție necunoscută întrucât împușcase { nu cunoaștem dacă a fost crimă sau accident } un soldat român , aflat în trecere prin zonă castelului { zvonul care circulă și azi - dar care nu poate fi verificat, este că
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
protopiatul Veneția de Jos ("Archidiaconatus Venecziensis"). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz. În urma cercetărilor arheologice din zona Cuciulății s-au descoperit
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
în popularea localității s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, cănd - dupa răscoală țărânilor conduși de Horia, Cloșca și Crișan (1784) - întreaga Transilvanie era în zbucium. Unii răsculați au plătit cu viața, alții n-au vrut să sufere persecuțiile grofilor și ale nemeșilor, luând astfel calea pribegiei peste munți, ajungând și pe teritoriul moșiei Mănăstirii Neamțului din Depresiunea Pipirigului. Un document oficial privind existența unei populații pe actuala arie a comunei Pipirig, este "Catagrafia Moldovei" din anii 1772 - 1773 în
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
Locuitorii erau săraci și își agonisau cele necesare traiului, mai ales din păstorit, slujind la bogătașii din satele vecine și chiar până departe pe Mureș în Lechinta, iar pe Tarnava Mică până în ținuturile Praidului. Cei rămași acasă lucrau pe moșiile grofilor, iar mai tarziu pe cele ale boierului Pop Emil. Trăiau în case mici, acoperite cu stuf sau paie, construite din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând locul altor vremuri noi
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Aceștia fac parte din grupul mai mare al șvabilor dunăreni și sunt în principal agricultori germani veniți aici în secolul XVIII din zona Șvabia, Germania. Așezările șvabilor sătmăreni sunt situate predominant la sud de râul Someș, pe tot teritoriul domeniilor grofilor Károlyi, respectiv în vecinătatea acestor teritorii. Cele mai importante așezări cu șvabi sătmăreni sunt (cu proporția germanilor conf. recens. 2002 între paranteze): Foieni "(Feinen)" (41,6%), Petrești "(Petrifeld)" (31,5%), Urziceni "(Schinal)" (22,5%), Beltiug "(Bildegg)" (15%), Tiream "(Wiesenfeld)" (14
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
au petrecut” La primul Război Mondial, în 1917, regele Ferdinand I a făcut promisiunea soldaților ce luptau pe front, că le va da pământ. Astfel, locuitorii din zona Clujului au primit pământ în aceste părți din moșia ce a aparținut grofului Karolyi Ludovic. Pământul avea rost de fermă fiind numit Vadaszpuszta. La început, satul a fost organizat pe actuala vatră, care cu timpul s-a extins. Chiar și numele străzilor amintesc de localitățile de unde au venit: strada Lăpuștești, str. Someșeni, str.
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Așadar ne aflăm într-un străvechi sat de iobagi români care de-a lungul secolelor au înfruntat multe obstacole. Istoricul Károly Hodor, în anul 1837, consemnează următoarele: „Șoimuș este un sat mic, parte a domeniului din Șieul Mare, în posesia grofului Kemény și a părtașilor săi. Are pământ bun pentru cereale și pentru fânaț, dar nu are suficientă pădure și nici apă. Locuitorii sunt români, în localitate au preot și biserică de lemn. Are 127 de suflete și 28 de case
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]