283 matches
-
nume, Știi tu unde-i vere? [ARBORE] Unde-i? [BRAD] E pe cealaltă lume. [ARBORE] Și de ce? De către cine? {EminescuOpVIII 216} [BRAD] Ce știu spune? Chiar nimic. Dar destul că pot a zice cîte-n lume doar se zic... Acel om... Gruie din Vrance, un viteaz făcând minuni, Apucase după vremuri, de la buni, de la străbuni, Acea dragoste adâncă de Mușatini... nu vedea Legiuit c-ar fi [ să] steie sus pe tron Măria Sa. Om care-a văzut războaie și pe dușman piept în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei... mai știu eu? Cine știe? [ARBORE] Lasă, lasă, Tu ești grăitor de strâmbe... [BRAD] Câte spun sunt toate drepte. Cine vrea să-l vază încă la fereastră să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD] E-a lui Gruie. [ARBORE] Nu mai spune! [BRAD] E țărâna care cade peste-o stea care apune... {EminescuOpVIII 217} GLAS DE PREOT Marea, vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând 112r striga cătră tine: "Scoate din stricăciune viața
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei; O urmează de aproape... plânge sigur chiar și el Pe-un viteaz atât de mare. [I BOIER] Visterul? Un mișel! El a pus la cale toate, nu degeaba e pe-aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe-un viteaz atât de mare. [I BOIER] Visterul? Un mișel! El a pus la cale toate, nu degeaba e pe-aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbată? Toate sunt mai neputernice decât umbra, toate sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putut, De aceea fieșcine fie cum el l-a făcut... Nu încerce să-arate altfel... Eu? Rămân cum sunt! Crud, cum ziceți voi - nu rege, ci tiran pe-acest pământ... Ce cântări de popi răsună gângave pe la ferești? [BOIER II] Este Gruie de la Vrancea - Daca vrei ca să-l privești Iată cum [î]l duc acuma cu mulțime de norod La mormîmt ca să-l îngroape... cu cântare și prohod. [LĂPUȘNEANU] Este Gruie? Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce cântări de popi răsună gângave pe la ferești? [BOIER II] Este Gruie de la Vrancea - Daca vrei ca să-l privești Iată cum [î]l duc acuma cu mulțime de norod La mormîmt ca să-l îngroape... cu cântare și prohod. [LĂPUȘNEANU] Este Gruie? Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca și alții...? Ei, aprozi! Goniți acele Gloate care îmblă-n uliți văitîndu-se, mergeți, Risipiți toată mulțimea, iar pe mort să îl aduceți Să-i gătesc mormânt mai mare, ca să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
muiere să prind frică, Să mă-nsor pe nealese, cu te miri ce, mai nimică, O! aceasta nu se-ntîmplă... [VODĂ] Foarte bine, înțelept! Dar, vistere, ce-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de boală Mă duceam eu însumi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dară nu îmi plec genunchii la a tronului tău treaptă, Tu nu ești Domn pentru mine: fiară cruntă și nedreaptă! Ceea ce-o să-ți spun acuma n-am mai spus-o nimărui: Gâde, ce-mi făcuși bărbatul? Lăpușnene, unde-i Grui? O veniți, veniți aproape, ascultați și voi cu toți Ce se-ntîmplă în Moldova sub domnia ăstui hoț. Aide! căci eu nu cer milă. Unde-i mila mea? Nu cer Nici dreptate - căci dreptatea ce-mi rămâne e să pier, Sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple? " 2276 - De-om muri, atâta rău. Iară platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că toate propunerile de reformă, mai ales cele preconizate de d. C. A. Rosetti, tind a preface și mai mult organele statului într-o pleavă bătută când încolo când încoace de vântul întîmplării și de vicisitudini electorale. [21 octombrie 1882] ["GRUIE SÎNGER... Gruie Sânger în traducere germană a apărut acum de curând la librăria Wlh. Friedrich din Lipsca. Este o broșură [de] 28 pagine, în ediție elegantă. Traducerea e făcută de d. L. V. Fischer din Erlangen, lângă Passau, în Bavaria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propunerile de reformă, mai ales cele preconizate de d. C. A. Rosetti, tind a preface și mai mult organele statului într-o pleavă bătută când încolo când încoace de vântul întîmplării și de vicisitudini electorale. [21 octombrie 1882] ["GRUIE SÎNGER... Gruie Sânger în traducere germană a apărut acum de curând la librăria Wlh. Friedrich din Lipsca. Este o broșură [de] 28 pagine, în ediție elegantă. Traducerea e făcută de d. L. V. Fischer din Erlangen, lângă Passau, în Bavaria. D. Fischer
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bate.(de unde?) se teme și de umbra lui; e vai de el; căldură ca în cuptor; își aduce aminte. 5.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți cinci numerale. Iepurașul Rusalin Mureșanu Am găsit un iepuraș La cosit, pe grui. Îl pierduse prin trifoi, Poate mama lui. L-am luat și l-am adus Pân-la mine acasă. Tremura în mâna mea Blana lui frumoasă. Nu te teme, iepuraș, Am livada plină! Și-o să-ți dau, să crești voinic. Varză din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fie nouă, Stai sub ea și nu te plouă. E o casă plutitoare, Oamenii i-au dat și nume; Umblă prin întreaga lume Pe ocean, dar și pe mare. Două geamuri cu compas Ce se sprijină pe nas. Albăstrele de pe grui, Puse drept sub fruntea lui. Floricele foi de tei, Drept sub fruntea dumneaei. Lăcrămioare de amurg Drept în ochii lui se scurg. Toată pajiștea cea verde Doar în ochii ei se pierde. Are dinți, dar nu te mușcă Și nici
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
fine Căutată-i de albine Și e bună pentru ceai. Eu te rog pe loc să stai, Să asculți și-apoi să-mi spui: Nu se vede, dar se-aude Cum îți cântă la ureche Și pe vale și pe grui Melodia lui cea veche, Parcă ar cânta la nai. Nu muge, nu schiaună, Când i-i foame, miaună. La un capăt e-ascuțit, Celălalt are tichie Și la multe-i folosit, Mai ales în tâmplărie. Are coarne și-are coadă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voința (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a Împăca elementele „În sfadă”. Fantezia nu dezechilibrează decît rareori și pentru puțină vreme obiectul liric. Chiar viziunile cele mai Întunecat romantice (acelea din Grui SÎnger) au o Încheiere liniștitoare prin deplasarea accentului spre cîmpul eticii. Spiritul Întemeietor caută În cele din urmă o perspectivă stabilizatoare. El convoacă mitologia, istoria, natura pentru a pacifica elementele rebele ale imaginației. Ienăchiță, Heliade Rădulescu, Bolintineanu, Alecsandri... sînt, cum
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are și o parte de plăcere. „Cruntul fior de gheață” nu-l Împiedică să construiască cu evidentă satisfacție un peisaj fantastic tenebros și un portret pe măsura lui: satanicul hoț Grui-SÎnger. Stăpîn peste Codrul-Fără-Viață - regat al crimei și al nopții - Grui este un monstru ieșit din unirea puterilor infernale: „Soția lui e groaza și noaptea-a lui complice! Ca tigru fără sațiu, sub un stejar la pîndă, El face zi și noapte o crîncenă izbîndă, Găsind În agonie un vaiet care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inventează imagini pline, de o materialitate puternică. Haosul alecsandrian este populat de păsări rău prevestitoare: vulturi, ulii, buhne și corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ucidere de sine! Blăstem! blăstem pe capul-ți În lunga vecinicie! A ta cenușă peară În vînt și neagră fie!” Blestemul, În tradiția poetică a epocii, este, la Alecsandri de o violență abstractă. În afara apei care În atingere cu păcătosul Grui devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință: Grui străbate În genunchi, timp de o jumătate de secol, un munte pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o buturugă uscată. Efort sisific, Într-un peisaj de-o uscăciune și dezolare biblică: „E numai cîmp de petre, gol
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin) și un discurs patriotic, cu o mică notă profetică. În Grui SÎnger aflăm descrierea orei de mister și de groază, cu mijloacele lirice ale epocii: „E ora de mistere, de groază și de șoapte CÎnd trec fiori În aer și demoni roși În noapte; CÎnd umbra trădătoare așează pe sub maluri, Prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sferelor, despre arhitectonica unor peisaje abstruse sau a vastelor construcții subterane, lăsând la o parte faptul că Eminescu are în vedere și o serie de piese de teatru (Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr; Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu). Luchian intenționa să înfățișeze un artist complet, expresia unui moment de sinteză al celorlalte arte. Pictorul se apropie de emblematizarea, transformarea figurii eminesciene în efigie, depărtându-se de o abordare "realistă", academizantă a ei. Un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de kilometri, și al unui județ aflat pe cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și sat în județul Argeș), Curtea de Argeș (munici piu), Gruiurile Argeșului, Lunca Argeș-Sabar și Argeșul Vechi (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului). Herodot consemnează rîul sub numele Ordessόs. În documentele latinești el apare sub forma Ordesόs. Localizarea este aproximativă, teritoriul prin care curge actualul Argeș fiind doar una dintre posibilități
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîrf în Munții Cernei, al unei movile în Lunca Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia. Toponimul vîlcean, atestat încă în secolul al XIV-lea, ar fi, la origine, după Iorgu Iordan, sinonim cu Nucetul, fiind la bază turcicul (peceneg sau cuman) koz, „nuc“. Omonimele, prea numeroase pentru a avea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 19 km, afluent de stînga al Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]