221 matches
-
a performanțelor de grup cu cele individualetc "2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile grupale sunt superioare celor individuale. Psihologii sociali au efectuat o serie de experimente pentru a vedea acest lucru, investigând mai ales activitatea de rezolvare de probleme. După cum se va vedea în cele ce urmează, spusa „unde-s doi puterea crește” nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întâlnire și altele (vezi și Roco, 1985; Radu, coord., 1994; Neculau, 2003). 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)tc " 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)" Dintre fenomenele ce marchează performanța în condiții grupale, două au o deosebită pregnanță teoretică și practică: 1) facilitatea socială, adică efectul pozitiv asupra prestațiilor individuale ale prezenței celorlalți, și 2) oarecum ca reversul medaliei, eschivarea de la efort atunci când se lucrează în colectiv, mecanism numit și „lenevire socială” (social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individ de stres și performanța are șanse să se îmbunătățească. Acest efect nu are încă un nume consacrat, S. Brehm și colaboratorii săi (2002) propunând noțiunea de securitate socială. 3. Structuri (rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1. Comunicarea în gruptc "3.1. Comunicarea în grup" 3.1.1. Caracteristicile comunicăriitc "3.1.1. Caracteristicile comunicării" Comunicarea - adică transmiterea și receptarea de mesaje ce conțin informație inteligibilă pentru participanții la ea - este un fenomen fundamental al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau între verbal și nonverbal), copilul este expus la stres, nesiguranță, grave tulburări emoționale, creându-se astfel, treptat, tendința acestuia (mai ales în faza pubertății și adolescenței) de a evada (simbolic sau chiar fizic) din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele două am amintit, urmând să le dezvoltăm ceva mai târziu; aici menționăm doar că ele interferează ca sferă și conținut. Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și comunicarea lider - membri. Însă comunicarea în grupurile restrânse ferm constituite are și alte note specifice, date de caracteristicile grupurilor primare. Să mai notăm că literatura de specialitate discută și conceptul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și au tendința de a le evita pe cele disonante. Desigur, putem opera și alte clasificări ale comunicării: scrisă și orală, auditivă și vizuală etc. Dintre multe astfel de posibilități, din unghi de vedere psihosocial, al funcționării optime a relațiilor grupale, importantă este clasificarea în comunicare formală (oficială deci) și informală (încărcată de afectivitate și sinceritate, prietenească, într-un fel cea adevărată). Coincidența dintre cele două tipuri este un indicator puternic al viabilității, stabilității și atmosferei tonifiante în comunități și grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
orientativă, actul concret al conversațiilor presupunând adaptare la situație și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți, găsește
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometriatc "3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
date, dar nu e indicat ca ele să fie prea aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta, pe când B îl respinge și nici nu crede că va fi ales de A). La nivel grupal, se pun în evidență clivajele, „bisericuțele” existente în sânul grupului mai lărgit, câțiva membri preferându-se reciproc în alegeri, percepând corect respectivele opțiuni și formând un subgrup cu evidente consecințe asupra mediului socioafectiv al grupului ca totalitate, dar, de aici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
costurile și beneficiile sunt percepute, așteptate. Este o altă problemă în ce măsură ele sunt și realiste și vor deveni efective. Dar, în tot cazul, analiza mai atentă a vieții sociale ne dovedește că, dacă multe dintre competițiile și conflictele interpersonale și grupale au ca sursă principală mecanisme de imagine reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de grup (Levine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
hotărâri de grup nu are un referențial ontic independent (obiectiv), altfel spus corectitudinea sau incorectitudinea ei nu pot fi dovedite prin probe exterioare, ci se situează în bună măsură sub semnul profețiilor care se autorealizează. Mai pe scurt, o decizie grupală devine realitate obiectivă prin însăși luarea ei. O primă chestiune privitoare la deciziile de grup este cea a regulilor după care se iau: regula unanimității - când toți membrii unui grup trebuie să fie de acord cu o variantă - este greu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semn de protest față de conducerea unei întreprinderi, prin discuții se ajunge în final la decizii mult mai radicale: ocuparea întreprinderii, blocarea șoselei etc. Explicația principală a polarizării rezidă în ceea ce s-ar putea numi potențarea reciprocă, un fel de sinergie grupală la baza căreia stau trei factori importanți: a) în timpul discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile, iar persuasiunea mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mergând în sensul radicalizării; b) prin compararea socială, ascultarea opiniilor celorlalți, indivizii constată o anume tendință a majorității, pe care unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor grupale, identitatea de grup capătă accent, membrii grupului simt nevoia să o expună și, prin urmare, să practice standarde și aspirații ale grupului exagerate, care nu existau în momentul de debut al discuției. 2) Gândirea de grup (groupthink) reprezintă adoptarea necritică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină în mod crucial viața de grup. Până la un punct, ele sunt subordonate acestor macrogrupări sociale. Între grupuri încorporate au loc competiții în obținerea de avantaje în alocarea resurselor materiale și bonificațiilor simbolice. La rândul lor, în ciuda acestor rivalități, unitățile grupale mai mici se pot solidariza și organiza pentru a schimba politica și strategiile organizației mai mari, făcând presiuni asupra conducerii. Cum s-a mai menționat, grupurile mici și mijlocii funcționează într-o anume cultură, cu notele ei caracteristice. O importantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reală și în istoria națiunilor nu e ușor de decelat întotdeauna când cauzele invocate sunt reale sau justificative; meritul cercetărilor sistematice este că au arătat, controlând variabilele, că această tendință de autoatribuire pozitivă există atât la nivel individual, cât și grupal. Un alt efect confirmat de cercetări este cel al similarității asumate, în sensul că, statistic, membrii aparținând unui grup consideră că au credințe, reprezentări, opinii și comportamente comune mult mai multe decât au în realitate. Funcționează, în grupurile restrânse mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților tribale - unde entitățile grupale apăreau foarte bine circumscrise nu doar spațial, ci și ca stil de viață -, s-au studiat îndeaproape competițiile teritoriale, dar și raporturile sociale mai complexe, cum ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților tribale - unde entitățile grupale apăreau foarte bine circumscrise nu doar spațial, ci și ca stil de viață -, s-au studiat îndeaproape competițiile teritoriale, dar și raporturile sociale mai complexe, cum ar fi căsătoriile intertribale (exogamia), schimbul de mirese fiind, în concepția lui C. Lévi-Strauss
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
luat din ce în ce mai mult - cel puțin în SUA - de modelul plurielitist, al elitelor specializate pe domenii ale politicului. După cum anticipam, concepția pluralistă mizează pe faptul că se pot proiecta și implementa asemenea instituții și proceduri care să țină în limite nondistructive, grupal și social, tensiunea majoritar/minoritar și divergența de interese și opinii. Soluțiile concrete sunt multiple, dar ele se subsumează principiului mai general al negocierilor, compromisului constructiv și compensației. Important este de a lua acele decizii care să asigure optimul social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însuși, ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că granița dintre persuasiunea sinceră și bine intenționată și manipularea malefică este foarte fragilă (vezi, mai pe larg, secțiunea precedentă). E de menționat în final că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale, interpersonale și mass-media au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituții precum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihice ale individului. În câmpul vieții familiale și socioprofesionale, apar de asemenea fisuri, capabile, mai ales la începutul bolii, să-l facă pe bolnav să-și modifice inserția la nivel de grup dar si a rolului și statutul său familial, grupal, profesional si social. Limitarea capacităților fizice privează bolnavul de îndeplinirea unor activități fizice și fiziologice la parametri normali dar și de exercitarea atribuțiilor profesionale care pentru majoritatea poate reprezenta o sursă de satisfacție intrinsecă, pe lângă asigurarea mijloacelor de existență. Sunt
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
este o metodă care presupune depășirea unor obstacole de ordin practic sau cognitiv prin mijloacele proprii ale educatorului. Când elevii sunt antrenați într-un efort colectiv de găsire a soluțiilor, șansele rezolvării unor probleme complexe cresc, deoarece într-un context grupal crește productivitatea ideilor din care urmează să se configureze soluțiile. La acestea se adaugă importanța atitudinilor pozitive asupra motivării tuturor membrilor grupului și efectul pozitiv pe care îl exercită acordul tuturor membrilor grupului asupra performanțelor grupului. "-" Jocul de rol este
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
elevi; -distribuirea rolurilor urmărindu-se crearea unei relații empatice cu personajul ce va fi jucat; instruirea participanților; -jucarea rolurilor; -analiza și discutarea situațiilor; Metoda jocului de rol se folosește, adesea, pentru a-i învăța pe elevi unele comportamente de tip grupal sau pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine sentimentele pe care le trăiesc ceilalți. Lucrați în perechi! Comunicați!” este o metodă care presupune reflecția individuală a unei întrebări din lecția de zi pe care cel care învață o poare
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
deciziei”. Într-o încercare de definire a participării, Dumitru Sandu arată că: „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participare la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, în care scopurile reprezintă interese ale acestor rezidenți, iar acțiunea e mai degrabă publică decât privată (Kaufman, Wilkinson
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte) la dezvoltarea proiectului. Voi lua aici exemplul FRDS, care acordă finanțare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]