KorAP: Find »[drukola/base=grupal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

220 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

2 groups of specialists-actors who try to help in Romania’s efforts toward adheration to UE and NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul, minoritățile semnificative, educația publică, identitatea europeană etc. Toate acestea ar putea constitui virtuale provocări pentru studii aprofundate de

[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
diplomatici, putem să conturăm câteva „chei” generic-necesare în managementul diplomatic, de perspectivă. În consens cu studiile mai vechi ori mai recente de psihologie organizațională, psihologie socială, sociologie și chiar psihosociologie politică, demersurile cognitive au totdeauna un revers emoțional individual și grupal. Situația se constată și la loturile noastre investigate la interval de un deceniu - putând să afirmăm că setul de cerințe în munca diplomatică a fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ). Aceste proiecții la nivelul

[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului

[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
românesc și a realiza un profil psihodiagnostic multidimensional al stresului, s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și

[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa 129 4.3. Strategii cognitive și de învățare 131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140 2. Performanța de grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini 143 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini 143 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale 145 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing) 148 3. Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și lenevirea socială (social loafing) 148 3. Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
măsură diluat în cei de normă și atitudine. Într-adevăr, acestea din urmă par mai operaționale, dar în acest fel se pierde sau se neglijează un conținut psihosocial specific și relevant în explicația și predicția mentalităților și conduitelor individuale și grupale. Cu atât mai mult nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoașterea marilor colectivități umane (popoare, grupuri etnice, clase sociale). Există o varietate de definiții și interpretări date valorii. În disciplinele socioumane, accepțiunea cea mai frecventă este aceea de

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
valori de bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situații, personalități marcante). Atât la nivel individual, cât și la cel grupal sau macrosocial, se poate spune că gradul de stabilitate (și, în consecință, de rezistență la schimbare) este: valori, norme, atitudini și opinii. Acestea din urmă sunt mult mai fluctuante și versatile. Modelul prezentat mai sus, ca, de altfel, și delimitările

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și, mai apoi, a numeroase legături logice nu stau ele însele sub semnul structurilor axiologice. Conținutul specific al axiologicului ar consta în caracterul valorilor de principii generale despre dezirabil, cu funcții de orientare a acțiunilor grupale și individuale. Ele apar deci ca elemente ale universului simbolic al realității și au ca suport direct nivelul informațional al socialului (diversele forme de mass-media), și în primul rând comunicarea directă interumană prin limbaj. Valorile se nasc și funcționează în

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic există strânse legături, atât în sens filogenetic, cât și ontogenetic. La nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este un animal social, reprezentanții sociobiologiei pretind

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ireductibile una la alta și nu poți stabili la modul logic o ierarhie a importanței lor. Nu se poate argumenta rațional că „adevărul” e mai important decât „libertatea” sau invers. Este o altă problemă însă că în regim individual sau grupal există asemenea ierarhii, atestate prin cercetări empirice. Or, tocmai constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe despre ce este demn de urmat în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
aplicarea metodelor educative nonviolente. Una dintre problemele fundamentale legate de statutul valorilor în viața socială este în ce măsură devin ele operante în comportamente concrete. Specialiștii în domeniu admit că, într-o formă sau alta, ele se regăsesc în conduitele individuale sau grupale. Psihologii insistă că mai ales prin intermediul atitudinilor - dintre elementele spațiului axiologic individual atitudinea fiind cea mai apropiată de comportament, de unde și vasta literatură dedicată acestui subiect, asupra căruia vom stărui mai târziu. Totuși, în psihologie există și cercetări care au

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
socială, adică tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Deși dezirabilitatea înseamnă și reacții spontane de apărare a eului, grija de a apărea într-o lumină favorabilă (în acord cu valorile grupale și societale) în fața propriilor ochi (vezi, pe larg, Iluț, 1985), pentru teme foarte sensibile sociouman (egalitate, dreptate, relații interetnice, relații dintre bărbat și femeie ș.a.), ea înseamnă și că pur și simplu respondenții nu declară intenționat atitudinea adevărată. Acest lucru

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
predicției pe termen scurt (Radu, 1993), tot astfel trebuie să considerăm și validitatea predictivă a datelor furnizate de itemi ce vizează intenția comportamentală. Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale sunt - cel puțin deocamdată - imposibile, estimarea unor tendințe majore se poate face mai degrabă prin cunoașterea și luarea în considerare a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale specifice. Studii de laborator și, mai ales, de teren arată că, pentru conduite

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
modelele explicative, sub forma „normelor interiorizate”, a „valorilor personale individuale” sau a altor parametri, astăzi tot mai mult specialiștii din domeniu includ explicit variabilele de mediu sociocultural. Probabil că și sub influența psihologiei sociale europene, cu accentul ei pe caracterul grupal și social al conținutului intrinsec al reprezentărilor și gândirii individuale, și nu doar al formării lor, psihologii sociali nord-americani înșiși acordă o atenție sporită valorilor și ideologiei ca marcatori puternici ai atitudinilor și prelungirii lor în comportamente deschise. Astfel, studii

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
mult mai pronunțat și în sistemul cognitiv-emoțional. Și, cu toate că, acestea fiind acțiuni doar pe plan virtual, probabil își spune cuvântul și efectul de catharsis, hotărâtoare sunt consecințele de întărire a pornirilor violente. 2) Înmulțirea actelor de terorism, a conflictelor sângeroase grupale și individuale pe toată planeta și prezentarea lor în programele TV sub formă de știri sau documentare au, potențial, o forță de sugestie agresională mult mai mare. De data aceasta, telespectatorii văd scene violente reale, și nu ficționale. Elevii adolescenți

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
acestui capitol, o schemă grafică (figura 7), care cuprinde principalii factori răspunzători pentru răul tratament al copiilor, factori asupra cărora se poate acționa în spiritul celor expuse mai sus. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Procese și comportamente grupaletc "Procese și comportamente grupale" Grupurile umane reprezintă o realitate inevitabilă pentru individ și societate. În afara grupurilor, individul nu poate trăi decât temporar și nu poate ajunge ființă umană propriu-zisă. Procesul de socializare se desfășoară în grupuri și colectivități umane (familie, grădiniță, școală etc.), iar

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și sociologia ca atare a găsit un teren fertil de studiu, concentrându-se însă nu numai pe grupurile mici și mijlocii, ci și pe cele mari

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și mijlocii, ci și pe cele mari, și neintrând în detalii de dinamică psihologică a proceselor de grup, așa cum procedează psihologia socială, care merge de multe ori până la aspecte de psihanaliză colectivă. În orice caz, apare limpede că realitatea socială grupală este prin excelență un câmp de întâlnire și suprapunere dintre psihologia socială și sociologie. De altfel, sunt autori (vezi și Chelcea, 1997) care, pentru a marca mai bine aglutinarea dintre perspectiva psihologică și cea socială, preferă să utilizeze termenul „psihosociologie

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
economia identității (concepției) de sine: cea de gen (bărbat/femeie) și cea etnică (asociată în general cu o anumită religie). Pe de altă parte, cu cât grupul din care faci parte este mai prestigios (și restrictiv), cu atât, firesc, identitatea grupală contează mai mult în concepția de sine. A face parte din grupuri (cluburi) selecte este un mijloc important de validare a valorii personale. Formațiunile grupale îndeplinesc însă funcții și din perspectiva societății de ansamblu, mai ales pe linia controlului social

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
cât grupul din care faci parte este mai prestigios (și restrictiv), cu atât, firesc, identitatea grupală contează mai mult în concepția de sine. A face parte din grupuri (cluburi) selecte este un mijloc important de validare a valorii personale. Formațiunile grupale îndeplinesc însă funcții și din perspectiva societății de ansamblu, mai ales pe linia controlului social, a formării și comportării indivizilor în acord cu dezirabilul social. Aceasta se realizează nu doar direct, prin instituții, organizații și grupuri specializate în acest sens

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
a performanțelor de grup cu cele individualetc "2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile grupale sunt superioare celor individuale. Psihologii sociali au efectuat o serie de experimente pentru a vedea acest lucru, investigând mai ales activitatea de rezolvare de probleme. După cum se va vedea în cele ce urmează, spusa „unde-s doi puterea crește” nu

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
întâlnire și altele (vezi și Roco, 1985; Radu, coord., 1994; Neculau, 2003). 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)tc " 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)" Dintre fenomenele ce marchează performanța în condiții grupale, două au o deosebită pregnanță teoretică și practică: 1) facilitatea socială, adică efectul pozitiv asupra prestațiilor individuale ale prezenței celorlalți, și 2) oarecum ca reversul medaliei, eschivarea de la efort atunci când se lucrează în colectiv, mecanism numit și „lenevire socială” (social

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
individ de stres și performanța are șanse să se îmbunătățească. Acest efect nu are încă un nume consacrat, S. Brehm și colaboratorii săi (2002) propunând noțiunea de securitate socială. 3. Structuri (rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1. Comunicarea în gruptc "3.1. Comunicarea în grup" 3.1.1. Caracteristicile comunicăriitc "3.1.1. Caracteristicile comunicării" Comunicarea - adică transmiterea și receptarea de mesaje ce conțin informație inteligibilă pentru participanții la ea - este un fenomen fundamental al

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]