100 matches
-
boundary value problems with “total derivatives”. Journal Math. Analysis and Appl.(New York & London), vol. 9, nr. 1, 1964, 141-146. 142. Optimal funcțional equations of dynamic programming related to a new class of boundaryvalue problems în „total derivatives”. Soobščenija Akad. Nauk Gruzin. SSR, ț. 33, 1964, 521-528. 143. Sul problemă di analisi spetralle delle piastre triangolari (în colab. cu A.F. Šestopal). Rendiconti Accad. Naz. dei Lincei, s. VIII, ț. XXXVI, f. 1, 1964, 37-42. 144. Îl problemă di equazioni integro-differenziali (în
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și astronautică din Anglia, Austria, Canada, Franța, Elveția, India, Italia, Japonia, S.U.A., Germania, Suedia și fosta U.R.S.S. A participat la numeroase congrese mondiale de Matematică și Mecanică. Din 1958 a colaborat, timp de circa 20 de ani, cu matematicianul gruzin L.E. Krivoșein, concretizată în peste 50 de lucrări publicate sub semnăturile celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
proiectului. Vin, pe rând, să ne salute scriitori din fosta URSS - partea mai internațional-sentimental-entuziastă a fostei uniuni, mai puțin cei din țările baltice, pe care-i descoperi destul de greu printre occidentali. Sunt grizonați și vorbesc tare, se recomandă (ruși, armeni, gruzini, belaruși, ucraineni, azerbaidjeni), dar nu rețin pe nimeni. Răspund monosilabic la întrebările lor și, treptat, se retrag. Vom avea destul timp să ne cunoaștem... Adevărul e că „intru” destul de greu în asemenea festivități zgomotoase, iar astăzi sunt și foarte obosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mea sau observațiile făcute de alții. Fumează înainte... Relația mea cu scriitorii din Rusia, după sinceritățile imperialiste debitate de Varlamov la Madrid, este una rece-protocolară. Îi aud vorbind mereu lucruri care mă contrariază, de aceea, dialogul nostru se amână. Scriitorul gruzin Giorgi Achwlediani, fost rugbist, mi-a spus că Varlamov înnebunește când ne aude pe noi, moldovenii, discutând în engleză cu cei din țările baltice. Păi, e simplu, balticii refuză să vorbească cu noi rusește (estonianul Juri Ehlvest ne-a rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu parapet, spre care dau geamurile mari ale sălii de ceremonii, lumea încearcă să-și consume mai plăcut timpul afectat alocuțiunilor oficiale. E foarte cald, și priveliștea curții cu portic de jur-împrejur trezește încântare. Discut cu un coleg de tren, gruzinul Giorgi Achwlediani. Ajungem din aproape în aproape la situația din Cecenia și la relațiile gruzino-cecene, care sunt destul de încordate, zice el. Sigur că rușii fac atrocități în Cecenia, dar și musulmanii ăia sunt niște fiare, de fapt, subliniază Giorgi. „Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și la tendința conciliatoare a georgienilor față de ruși, care pare să se explice prin creștinism, Giorgi nu se opune, dar apelează la un argument... estetic: „Uită-te la femeile cecene și la femeile gruzine, la bărbații ceceni și la bărbații gruzini - noi arătăm cu totul altfel, avem trăsături mai blânde și, desigur, un comportament mai conciliant, mai diplomatic în relațiile cu Rusia, pentru că noi avem ce pierde, noi avem o cultură și o civilizație în spatele nostru, în timp ce cecenii nu au decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rezonanță. Acolo este vorba chiar de viață și de moarte. VASILE GÂRNEȚ: Secvență în Piața Bastiliei, seara. Un loc unde se adună rockerii, „generația” neformală. Chipuri infatuate pe motociclete Harley Davidson. Mulți tineri de culoare, afro-arabo-francezi, cum le spune scriitorul gruzin cu alură de rugbist, Giorgi Achwlediani. În grupuri mai mici, cei care aleargă pe patine cu rotile, echipați uniform: șorturi negre, tricouri de culoare roșie, cotiere și genunchere din piele neagră. Muzică, accente arabe. Câțiva tineri așezați pe bordură, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și nouă moralul, mai ales că la Paris, cum spuneam, ne cam „topiserăm” uneori într-un generos anonimat. Nu lipsește concertul de salut al gazdelor - un ansamblu folcloric multietnic de copii, care cântă în mai multe limbi. Observ cum scriitorii gruzini tresaltă la ritmuri caucaziene. Urmează „Kalinka”: scriitoarea din Kaliningrad, Valentina Soloviova, întotdeauna binedispusă, exultă; balticii privesc nedumeriți, vădit surprinși să audă aici, în nordul Franței, melodii patriotice sovietice. Andrei Bodiu ne zâmbește cu înțeles, iar eu cu Vitalie comentăm malițios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
însă „recuperează” reconfortant, pe un teren mai pragmatic: obține printre primii cheile de la camerele de hotel și, detaliu deloc neglijabil, reușește să fim întotdeauna cazați în hoteluri situate în centrul orașelor. Evident că îl interesează în primul rând colegii săi gruzini, dar, cum facem parte din aceeași echipă, profităm și noi. Deocamdată, amân o discuție cu el despre „viteza mișcării și a reacțiilor” în Trenul Literaturii. Uneori e bine să nu „clarifici” imediat chiar toate lucrurile... Trec pe la un reading situat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la Trenul Literaturii, au vederi de stânga. O stângă deloc comunistă, așa cum înțelegem noi, cei trecuți prin comunism, acest termen. Pentru mine, un exemplu în relația aceasta complicată dintre un intelectual și poporul său este cel al scriitorului și filozofului gruzin Merab Mamardașvili, un mare patriot, care, atunci când compatrioții săi vroiau să-l aleagă președinte pe Gamsahurdia, a spus: „Dacă poporul meu îl va alege președinte pe acest om, eu voi fi împotriva poporului meu”. Cred că puțini scriitori au curajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
l-am întrebat dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit și el, numită Pasanauri, e așa de mult păstrăv, încât îl poți scoate cu ciorpacul. După ce am ajuns la Tbilisi localnicii Gruzini s-au mirat foarte că s-ar afla așa ceva la dânșii. Există într-adevăr un pârău cu numele Pasanauri, dar existența păstrăvilor în această apă e destul de îndoelnică. În orice caz ei, care locuiau aici din generație în generație, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Caucazului. În acele pustii de piatră la Kasbeg, a fost înlănțuit Prometeu. Înspre miază-zi se găsește undeva Araratul biblic, unde s-a oprit corabia lui Noe. Noi zburăm spre Tbilisi, capitala Gruziei, țara unui popor despre care știm foarte puțin. Gruzinii Georgiei stau aici din veacuri afunde? Așa se pare. Un popor cu înfățișare frumoasă și mândră, care și-a apărat cu învierșunare independența în Caucaz. În veacul IV, s-a creștinat. În al XII-lea veac, a avut o literatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În al XII-lea veac, a avut o literatură bogată (Rustaveli). Au rămas încă zidurile castelelor feudale (peste 2000 cetăți în munți) și biserici care stau în picioare din veacul al șaptelea și al unsprezecelea. În vremea lui Rustaveli, poporul gruzin ar fi numărat 18 milioane indivizi; astăzi nu mai sunt decât 3 milioane jumătate. E un popor cultivat și vrednic, cu o veche civilizație. Din acest popor a ieșit marele Stalin. Călătoria noastră aeriană s-a făcut destul de repede. Înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atmosfera vechilor case boierești de la noi. Prefacerile de la noi în veacul al XIX-lea au avut puțină consistență și moda clasei dominante a urmat servil pe cea a Apusului. Aici în Gruzia, vechea coloare locală s-a păstrat, căci viața gruzinilor reprezenta o realitate culturală. Din primul moment, m-am interesat de poetul Gheorghe Leonidze, căruia îi făgăduisem, când mă cercetase acum opt ani la București, să vin să-l văd în Gruzia, rugându-l să mă călăuzească la o expediție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sute de ani. Câteva mănăstiri chiar la malul nalt al Kurei; alte biserici și cetățui se înșiră pe coasta muntelui. Orașul nou se întinde spre miază-noapte. Foarte frumos și impunător oraș. Clădiri mari s-au construit după revoluție, având caracterul gruzin. Kura a fost oprită în mai multe locuri, unde s-au construit hidrocentrale electrice. Trenurile de aici toate umblă cu forță electrică. Muntele pustiu, cu foarte puțină vegetație. Abia în vremea din urmă s-au început plantații sistematice, se amenajează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pustiit de feudalitatea trecută, de turci și tătari și de stăpânitorii din urmă, spre a putea ține în frâu mai lesne acest popor independent și viteaz. Vizită pe drumul Tbilisi-Gori, la vechea mănăstire Mțheta, sub naosul căreia odihnesc oasele cnejilor gruzini din neamul lui Bagration, generalul lui Alexandru I pe vremea invaziei napoleoniene. La Gori monumentul de pietate al marelui Stalin. Astăzi e constituit din căsuța unde s-a născut și dintr-un muzeu de amintiri. Clădirea mai mare, muzeul nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la teatrul Conservatorului, concert, dansuri artistice și dansuri populare. În sală un număr mare de nasuri respectabile, unele serioase și impozante, salutând, dominând, priveghind între ochi mari și sprincene puternice. Portretul lui Alexandr Nicolaievici Jghent Istoria Gruziei și a poporului gruzin. Al. Nic. Jghent presupune că Gruzinii locuiesc aici din adâncă vechime. Și că Bascii s-au mișcat de aici cu o undă a vechilor invazii, fixându-se în Apus. S-ar părea că sunt asemănări între Gruzini și Basci. Portretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dansuri populare. În sală un număr mare de nasuri respectabile, unele serioase și impozante, salutând, dominând, priveghind între ochi mari și sprincene puternice. Portretul lui Alexandr Nicolaievici Jghent Istoria Gruziei și a poporului gruzin. Al. Nic. Jghent presupune că Gruzinii locuiesc aici din adâncă vechime. Și că Bascii s-au mișcat de aici cu o undă a vechilor invazii, fixându-se în Apus. S-ar părea că sunt asemănări între Gruzini și Basci. Portretul bătrânului de la muzeu conservator Songulasvili Susțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a poporului gruzin. Al. Nic. Jghent presupune că Gruzinii locuiesc aici din adâncă vechime. Și că Bascii s-au mișcat de aici cu o undă a vechilor invazii, fixându-se în Apus. S-ar părea că sunt asemănări între Gruzini și Basci. Portretul bătrânului de la muzeu conservator Songulasvili Susțin unii că bărbații (purtători încă de mustață) sunt nu numai mai impunători, ci și mai frumoși decât femeile. Se poate. Însă am băgat de samă și câteva femei mai svelte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci și mai frumoși decât femeile. Se poate. Însă am băgat de samă și câteva femei mai svelte și mai frumoase decât toți bărbații la un loc. Nasurile acestea dominante nu par georgiene, căci Tbilisi e populat de nații diverse; gruzinii sunt tipul perfect al rasei albe, pe care l-au păstrat. Îmbrăcămintea bărbaților e neagră (portul național ostășesc); tot în negru se afla învesmântată o gruzină tânără, elegantă, subțire, care înainta și se retrăgea cu grație când anunța numele programului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și prestigioși. De asemenea găseam și eu o înfățișare epică unei femei care se desfăcea parcă din episoadele legendei lui Alexandru Macedon. Când am trecut Kura pe un pod de piatră, ca să vedem mănăstirea Mțheta, însoțitorul nostru Alexandru Nicolaievici (arhitect gruzin) ne-a atras luarea aminte că se mai găsesc acolo urmele unui pod pe care l-a construit Pompei în războiul cu Mitridate regele Pontului, ca să-l urmărească în retragerea-i spre Armenia. În dimineața aceasta de Duminică am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ha.). Am văzut o sequoia gigantea americană; pini de Himalaia și toate speciile de palmieri. Unii arbori străini progresează; alții trăiesc mai greu. Cel mai frumos și mai viguros arbore al grădinii mi s-a părut a fi un stejar gruzin, pe care pământul l-a susținut din bielșug ca pe un copil iubit. În zilele cât am stat noi aici, marea destul de blândă. Diminețile și serile răcoroase; amiezile fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din mei negru (mălai), iar după 1680 o fac din porumb și în Caucaz și la noi. 20 iunie Suntem în Suhumi, capitala regiunii autonome Abhazia, cuprinsă în teritoriul republicii Gruziei. Abhazienii sunt popor tot așa de vechi ca și Gruzinii. Creștinați în veacul V. Au suferit invaziile tuturor vecinilor puternici, Persieni, Turci, țarii ruși. Au format cândva un popor mult mai numeros decât acum, când, după cât mărturisește poetul lor Bagrat Sincuba, nu trec de o sută de mii. Pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Persieni, Turci, țarii ruși. Au format cândva un popor mult mai numeros decât acum, când, după cât mărturisește poetul lor Bagrat Sincuba, nu trec de o sută de mii. Pe acest pământ bogat și încântător mai trăiesc și alte neamuri: Ruși, Gruzini, Armeni, Greci etc. Cea mai frumoasă operă ce s-a săvârșit în Abhazia nouă socialistă este defrișarea începută acum douăzeci de ani a pădurii ce stăpânea țărmul, deasă, diversă, puternică. În locurile despădurite se samănă porumb, s-au plantat vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ani; nimeni nu i-ar bănui originea umilă, când îi vede înfățișarea distinsă. Într-o sară, chiar în ziua sosirii noastre, am petrecut până într-un târziu, aici, la casa partidului, unde ne aflăm, cu conducătorii locali, abhazieni și gruzini, înfrățindu-ne și mai ales consumând o cantitate respectabilă de vin n-o 3 de Gruzia. Slove gruzine. Inscripția de pe sticla de apă minerală B O R J O M I. Rusește .............. În gruzină ......................... Din locul unde stăm văd calea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]