104 matches
-
contra ofensiva excomunicăndu-l pe împărat și ordonând o cruciadă împotriva acestuia. Mai întâi Frederick se îmbolnăvește și moare subit în timpul primei mari bătălii. Îi succede la tron fiul său natural Manfred, care după ce îi învinge în bătălia de la Montaperti pe guelfi (filopapali) se aliază cu Genova, Veneția și cu Casa de Aragon, grație căsătoriei pe care o încheie fiica sa, Constanza, cu regele Pedro III de Aragon. Manfred este și el excomunicat și de Papă Urban IV care îi oferă coroană
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-l ucidă pe Boccanegra astfel că îi toarnă otravă în cană cu apă care se află pe masa de lucru a Dogelui. Pietro îi aduce pe Gabriele și pe "Andrea". Paolo îl întreabă pe Fiesco dacă a pregătit insurecția trupelor guelfilor și la răspunsul afirmativ al acestuia îi aduce la cunoștință că Dogele este pe cale să le nimicească (Prigioniero în qual loco m’adduci?). Tentativă de a l convinge pe bătrân să-l asasineze pe Boccanegra este respinsă cu demnitate de către
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vă fi mâna Ameliei. Actul III Interiorul Palatului Dogal. Boccanegra a lăsat în libertate majoritatea șefilor revoltei, cu excepția lui Paolo pe care l-a condamnat la moarte. Este adus Fiesco căruia i se restitiue sabia și care află vestea înfrângerii guelfilor. Apare Paolo care este condus de gărzi spre eșafod. El îi spune lui Fiesco că la rândul lui l-a condamnat la moarte pe Boccanegra căruia i-a administrat o otravă lentă care îl macină. După plecarea lui Paolo, Fiesco
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost însă otrăvit mortal. Succesorul său, Gabriele Adorno, a fost un conducător slab și nehotărât care s-a retras din scaunul dogal la 1370. În cadrul acțiunii operei se pomenește de luptă dintre două fracțiuni rivale. Aceste fracțiuni Ghibelinii și Guelfii - au fost permanent prezente în Germania și Italia Evului Mediu. Numele lor erau destinate să marcheze partidul papal (Guelfii) și partidul imperial (Ghibelinii) pe durata luptei între Papi și Împărații Germani și totodată au fost utilizate în conexiune cu rivalitatea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
retras din scaunul dogal la 1370. În cadrul acțiunii operei se pomenește de luptă dintre două fracțiuni rivale. Aceste fracțiuni Ghibelinii și Guelfii - au fost permanent prezente în Germania și Italia Evului Mediu. Numele lor erau destinate să marcheze partidul papal (Guelfii) și partidul imperial (Ghibelinii) pe durata luptei între Papi și Împărații Germani și totodată au fost utilizate în conexiune cu rivalitatea a două case princiare din Germania: Welfii sau Guelfii care erau Duci de Saxonia și Bavaria - si Hohenstaufen (numele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Evului Mediu. Numele lor erau destinate să marcheze partidul papal (Guelfii) și partidul imperial (Ghibelinii) pe durata luptei între Papi și Împărații Germani și totodată au fost utilizate în conexiune cu rivalitatea a două case princiare din Germania: Welfii sau Guelfii care erau Duci de Saxonia și Bavaria - si Hohenstaufen (numele de Ghibelini se pare ca derivă de la Waiblinghen, un castel al dinastiei Hohenstaufen). Numele au fost pentru prima dată utilizate în Italia în secolul 13, la Florența, pentru a desemna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și Bavaria - si Hohenstaufen (numele de Ghibelini se pare ca derivă de la Waiblinghen, un castel al dinastiei Hohenstaufen). Numele au fost pentru prima dată utilizate în Italia în secolul 13, la Florența, pentru a desemna suporterii lui Otto IV (un Guelf) și Frederick ÎI de Hohenstaufen (un Ghibelin). Curând aceste nume și-au pierdut semnificația originală. Printre Ghibelini se aflau Ezzelini da Româno, Castruccio Castracani, Della Scală din Verona, familia Montefeltro din Urbino și Visconti din Milano (deși Milano era prin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Frederick ÎI de Hohenstaufen (un Ghibelin). Curând aceste nume și-au pierdut semnificația originală. Printre Ghibelini se aflau Ezzelini da Româno, Castruccio Castracani, Della Scală din Verona, familia Montefeltro din Urbino și Visconti din Milano (deși Milano era prin excelență Guelf). Spre deosebire de familiile nobile, orașele aveau foarte rar loialități partinice ferme, desi Milano, Florența și Genova erau în mod curent Guelfe. Cremona, Pisa și Arezzo erau în mod curent Ghibeline. Veneția a rămas neutră. În Romă Ghibelinii erau dușmanii Papei, familia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în mod curent Guelfe. Cremona, Pisa și Arezzo erau în mod curent Ghibeline. Veneția a rămas neutră. În Romă Ghibelinii erau dușmanii Papei, familia Colonna fiind de notorietate în acest sens. După expulzarea Ghibelinilor din Florența la finele secolului 13, Guelfii s-au divizat în două aripi: Negrii și Albii. În secolul 15 numele de Guelfi și Ghibelini au căzut în desuetudine, deși ar mai trebui menționat faptul că rivalitatea celebrelor case veroneze Capulet și Montague se datora apartenenței la cele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rămas neutră. În Romă Ghibelinii erau dușmanii Papei, familia Colonna fiind de notorietate în acest sens. După expulzarea Ghibelinilor din Florența la finele secolului 13, Guelfii s-au divizat în două aripi: Negrii și Albii. În secolul 15 numele de Guelfi și Ghibelini au căzut în desuetudine, deși ar mai trebui menționat faptul că rivalitatea celebrelor case veroneze Capulet și Montague se datora apartenenței la cele două fracțiuni: Guelfi și Ghibelini. Prima versiune a operei Simon Boccanegra nu a avut succes
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
divizat în două aripi: Negrii și Albii. În secolul 15 numele de Guelfi și Ghibelini au căzut în desuetudine, deși ar mai trebui menționat faptul că rivalitatea celebrelor case veroneze Capulet și Montague se datora apartenenței la cele două fracțiuni: Guelfi și Ghibelini. Prima versiune a operei Simon Boccanegra nu a avut succes. După premieră Verdi i-a scris Clarei Maffei: “Am înregistrat un fiasco la Veneția, aproape la fel de mare ca și cu La Traviata. Mă gândisem că am compus ceva
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Ionel Perlea Zinka Milanov, Fedora Bărbieri, Jussi Björling, Leonard Warren, Boris Christoff Orchestră și corul Operei din Romă RCA/Naxos 1955 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Antonino Votto Antonietta Stella, Giulietta Simionato, Giuseppe Di Stefano, Giangiacomo Guelfi, Nicola Zaccaria Orchestră și corul operei La Scală Great Opera Performance 1956 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Renata Tebaldi, Carlo Bergonzi, Giulietta Simionato, Cornel MacNeil, Arnold van Mill Orchestră Filarmonica din Viena DECCA 1958 403 Dirijor: Soliști
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Arte 2004 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Massimiliano Stefanelli Adina Aaron, Kate Aldrich, Scott Piper, Giuseppe Garra, Enrico Iori Orchestră și corul Arturo Toscanini TDK 2006 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Riccardo Chailly Violeta Urmana, Ildikó Komlósi, Roberto Alagna, Carlo Guelfi, Giorgio Giuseppini Orchestră și corul operei La Scală Decca 2007 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Memphis și Theba în Egipt; epoca faraonilor Personaje: Aida, sclava fiicei faraonului, Amneris (soprana); Radames, condotier în gărzile egiptene (tenor); Amneris, fiica regelui Egiptului (mezzosoprana); Amonasro
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În ce privește Centenarul de la „Nicu Gane”, mă bucur că aveți o confirmare oficială. E data cea mai convenabilă. Începuturile de toamnă fălticeneană sunt de obicei frumoase. Va fi un prilej de revedere a locurilor în care ați trăit (acest orășel al guelfilor și gibelinilor!) și pe care le ați sfințit cu omenia și cu vigoarea talentului Dv. creator. Cei pe care nu i-a vizitat încă Thanatos și nu sunt țintuiți la pat, vor evoca de bună seamă cu regret în glas
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în Germania. Baronii germani sînt excluși de la cruciada cerută de Urban II. în Italia, acesta din urmă reușește să ridice împotriva partizanilor împăratului (ghibelinii) o coaliție a orașelor nordice, Liga Lombardă, aliată cu ducii de Bavaria, Welfii (de unde numele de guelfi dat partizanilor Papei). Moartea lui Clement III (l 100) pune capăt schismei și noul pontif, Pascal II, face noi progrese reale în legislația canonică, în legătură, mai ales, cu investiturile. Cearta, însă, nu întîrzie să izbucnească iar. Henric V (1106-1125
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a pus decît provizoriu capăt "luptei dintre Sacerdoțiu și Imperiu". Timp de aproape treizeci de ani, Germania trece prin tulburări grave, datorate înfruntării a două clanuri rivale care-și dispută o putere regală foarte slăbită, cel puțin la momentul acela: guelfii, partizani, după cum am văzut, ai Welfilor de Bavaria, se opun ghibelinilor (de la Weiblingen, nume al unui castel aparținînd familiei adverse, de Hohenstaufen). În 1152, prinții germani care doresc pacea îl aleg pe Frederic Barbarossa, un Hohenstaufen înrudit, însă, prin mama
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
VI, va culege roadele abilei politici practicate, la sfîrșitul domniei sale, de Barbarossa, la fel ca și pe cele ale carismei tatălui său, aproape imediat transformat de fervoarea populară într-un erou mitic. Încoronat la Roma, învingător, în Germania, al partizanilor guelfului Henric Leul, căruia Barbarossa îi dăduse înapoi Bavaria și care își extinsese între timp puterea teritorială către est, începînd cu Saxonia și cu ducatul de Braunschweig, dar care-1 părăsise, mai apoi, pe împărat cu ocazia asediului Alexandriei (cetate-fortă-reață lombardă, înălțată
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
întru aceasta și profitînd de ambițiile rivale dintre prinții europeni, precum Carol de Anjou, Rudolf de Habsburg sau Petru de Aragon, pentru a împiedica reconstituirea unui puternic regat. Italia de Nord și Centrală este, ea însăși, sfîșiată de luptele dintre guelfi și ghibelini. La periferia Occidentului creștin se nasc noi state: Boemia Przemyslizilor, strîns legată de Germania, Polonia Piastilor, Ungaria amenințată în secolul al XIII-lea de invazia mongolă, și, la frontierele Imperiului Bizantin, sîrbii si bulgarii care încearcă și unii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sfîrșitul secolului al XIII-lea, monarhia angevină, retrasă la Neapole, constituie încă o putere care intervine în întreaga Italie, beneficiind de sprijinul pontifical. Italia de Nord și Italia Centrală rămîn în tot acest timp pradă luptelor care se dau între guelfi și ghibelini. În principiu, primii sînt partizanii Papei, iar adversarii lor cei ai împăratului, în realitate, lucrurile nu sînt atît de simple. Guelfii sînt mai întîi campionii autonomiei municipale și, chiar dacă s-au aliat cu Papa, ei nu împărtășesc și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Italia de Nord și Italia Centrală rămîn în tot acest timp pradă luptelor care se dau între guelfi și ghibelini. În principiu, primii sînt partizanii Papei, iar adversarii lor cei ai împăratului, în realitate, lucrurile nu sînt atît de simple. Guelfii sînt mai întîi campionii autonomiei municipale și, chiar dacă s-au aliat cu Papa, ei nu împărtășesc și ambițiile teocratice ale anumitor pontifi. De îndată ce Papa încearcă să-și impună autoritatea în afara statelor sale și pare hotărît să unifice Italia, ei nu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Toscana, există orașe guelfe (Florența, Lucea) și orașe ghibeline (Sienna, Pisa, Pis-toia), ostilitatea politică născînd aici rivalități economice; în fiecare dintre aceste cetăți există clanuri guelfe și clanuri ghibeline, care practică între ele vendete și exilări, în chiar sînul partidului guelf dominant există facțiuni rivale -Albii și Negrii care se exclud și se combat. Dante Alighieri va trebui, după victoria Negrilor la Florența, să se exileze din orașul său în 1301 pentru a nu se mai întoarce acolo niciodată. În 1310
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
întoarce acolo niciodată. În 1310, Henric VII de Luxemburg, pe care electorii germani 1-au desemnat cu doi ani mai devreme drept rege al romanilor, ia și el drumul Italiei, la chemarea ghibelinilor. Dar, la Roma, el se lovește de guelfi și nu poate să fie încoronat Împărat la Lateran decît în 1312, înainte cu un an de a muri, fără a fi reușit să împace partidele. Papalitatea și aliații săi italieni triumfă în urma unei lupte care va fi durat două
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
conflict care o opune nu autorității ecleziastice, ci celei comunale. Nu toate universitățile se nasc în urma unei rebeliuni împotriva puterii. Cea de la Napoli este întemeiată, în 1224 de Frederic II, cu scopul de a rivaliza cu cea de la Bologna oraș guelf, și de a furniza regatului Siciliei funcționari cu o înaltă calificare. Altele au fost create la inițiativa Bisericii, cu scopul de a combate sau preveni întoarcerea la erezie este cazul uriversității din Toulouse, întemeiată în 1229, după cruciada cathară sau
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sa pentru Beatrice Portinari, pe care-o iubește de la nouă ani și care moare în 1290 -, scriitor politic (el scrie De Monarchia pentru Împăratul Henric VII, de la care așteaptă permisiunea de a se întoarce la Florența de unde l-au alungat guelfii "negri", partizani intransigenți ai Papei, în 1302), savant (Quaestio de aqua et terra) și filosof, format de gîndirca aristotelică și de cea a lui Toma d'Aquino. Scrisă în exil, probabil între 1307 și 1321, Divina Comedia (adjectivul "divin", apărut
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și austriacă și din experiența PPI, al cărui ultim secretar politic a fost, înainte de a fi închis în 1926, el a căutat să-i strîngă laolaltă pe catolicii democrați, asociind diferitele straturi și diversele aporturi nu numai ale popularilor și guelfilor milanezi, ci și ale tinerilor universitari ai Acțiunii Catolice și ai Universității Catolice din Milano. În textele fondatoare " Ideile reconstructive ale Democrației creștine" (iulie 1943) și "Programul Democrației creștine" (ianuarie 1944), el pune bazele unui Stat democratic, oferind Bisericii garanția
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]