142 matches
-
O găsi În sfârșit și se Întoarse trei pași și izbi ținând-o cu amândouă mâinile În greabănul celui din mijloc. I-o Înfipsese probabil până-n prăsele, căci nu mai reuși s-o tragă Înapoi și ăla se zbătea și guița ca un porc dând să fugă cu cuțitul În el și chiar o rupse la fugă În direcția din care ne apăruse În față. În momentul de derută iscat, Hansi avu timp să-i bușească pe ceilalți doi de caldarâm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prilej de chinuire a victimelor. Astfel, mesele erau servite fie prin turnarea mâncării fierbinți pe gât, fie obligând victimele să se așeze în patru labe, cu mâinile la spate, și să se folosească doar de gură, ba uneori să și guițe ca porcii. Scoaterea „la program” (adică la toaletă) se făcea în grabă maximă o dată pe zi, iar cine nu apuca să își satisfacă necesitățile firești era nevoit să folosească mai târziu, în celulă, gamelele din care mânca, fără să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bine hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic, convenției "insignifianței", detaliile
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
implora: "Fie-ți milă, nu mă ucide, nepoate! Am aur! Aur mult! Ți-l dau tot! Tot! Lasă-mi viața!" L-am scuipat în față: "Ucigașule! Pe taica nu-l poți răscumpăra cu tot aurul din lume!!" Îi clănțăneau dinții, guița ca un porc dus la tăiere. Puțea: se cufurise pe el de groază... Îmi venea să vărs de scârbă. Taie-l!! am poruncit gâdelui. Alexandru bate din palme, cu bucurie: L-ai răzbunat pe bunicu'! Capul descăpățânat s-a rostogolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le mai aducea și câte o șaică cu apă caldă, căci gerul era năprasnic. Ajuta și dânsa la frecat porcul cu peria cea aspră. Acum puteam ieși și eu să privesc toată operațiunea, căci la tăiere nu aveam voie (prea guița și se văita bietul porc, Gheorghiță, cum îi spuneam noi). Mie îmi plăcea să ciupesc pe ici, pe colo: ba o bucățică de ureche friptă, ba oleacă de șoric de pe picior, până mă vedea mama și mă certa: De ce n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
contrazic. Autobuzul a plecat supraaglomerat, iar la fiecare stație, de coborît nu cobora nimeni, ci se mai urcau cîțiva, împingînd și strigînd: „Hai oleacă, înc oleacă!...” în fund, cineva ducea un purcel într-un sac. Înghesuit, purcelul a început să guițe. Cei din preajmă au rîs. La capătul drumului, spre surprinderea mea, nimeni nu mai era supărat! *La recenta ediție a „Zilelor” de la Onești (1-3 iunie 1978), prelegerea despre Călinescu a făcut-o lingvistul Boris Cazacu. Profesorul a amintit și cîteva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
angajați ai fostei Întreprinderi de Prelucrare a Lemnului (IPL) Vaslui devenită după conspirația fesenistă din ’89 „Movas”. Dar, prima lovitură În creștet a primit-o atunci când și-a dat seama că-i trebuie un coteț În care porcii s-i guițe la urechiușe ba de una, ba de alta, ba de unul, ba de celălalt. Colo nu, colo nu, când iată că, pe la sfârșitul primăverii anului 1988, cam prin mai dacă nu mă-nșeală memoria, a aflat că la căminele de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tăiat bucățele mărunte, mărunte de am dat la fiecare copil câte o cumenecătură de paradis din munca și speranțele noastre din care o parte rămânea și aici. Speranțele și puțina avere am încărcat-o în trei căruțe. Trei arce de unde guițau porcii, cârâiau păsările. Am luat și câinele. Doar caprele, cele două capre de ținut podina patului le-am lăsat înlocuitorului nostru. Eram un alai curios, nici vesel, nici trist, mulțime de oameni nedespărțită până la Dermendere. Ni se rupea inima. Dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prilej de chinuire a victimelor. Astfel, mesele erau servite fie prin turnarea mâncării fierbinți pe gât, fie obligând victimele să se așeze în patru labe, cu mâinile la spate, și să se folosească doar de gură, ba uneori să și guițe ca porcii. Scoaterea 'la program' (adică la toaletă) se făcea în grabă maximă o dată pe zi, iar cine nu apuca să își satisfacă necesitățile firești era nevoit să folosească mai târziu, în celulă, gamelele din care mânca, fără să aibă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
onomatopeică, arată el, se constată, între altele, la toate cuvintele care arată în limba românească sunete ca: a șui, a șușui, a scârțâi, a țiui, a zbârnâi, a șopăi, a șopoti, a șuiera, a pocni, a sfârâi, a zurui, a guița, a mârâi etc. fără excepție, fenomen ce cu greu se poate afla în alte limbi. În limba franceză, de pildă, toate cuvintele ce înfățișează sunete, sunt asemănătoare cu cea latină”. Nu putem ști în ce măsură comparația cu franceza certifică latinitatea limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scuturîndu-și urechile de féina udé și lipicioasé care-i stropea pantalonii. Lué un béț și o pocni de cîteva ori peste cap și aștepté sé aparé vîrcile, mai Întîi roșii, pe urmé vinete-albéstrii, așa cum știa cé apéreau la porc. Scroafa guița pentru fiecare lovituré dar nu se oprea din mîncat, grohéind lacom și fécînd bulbuci În treucé. 13 - Ce este, Macarîci, un mort cu dungé hidrofilé? - Cépéstrul alb se pune pe tigaie și bate nucile cu samovarul, instantaneu și pneumatic, reumatismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Au mai apărut și studenții ăia...". "Mai dă-i naibii de dobitoci. Mă doare pe mine-n cur și de scroafa aia de secretară, și de studenți. Ce să-ți spun!" Poate că ar trebui să te doară. Scroafa aia guiță tare și peste tot pe unde apucă. Eu zic că ar fi cazul să te gândești cu seriozitate la chestia asta." "Acuma ai venit pe capu' meu să mă dăscălești?", mârâi baba. Profesorul oftă: "Înțelege că sunt singurul care îți
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mai „iubiți” fii ai poporului român, de cei mai aleși dintre aleșii poporului român, de cei, în care de douăzeci de ani se pompează bani și avantaje cu carul, iar ei precum puiul de cuc, cer mereu, dând din aripi guițând (!?!) și aruncând în ghearele morții pe nevolnicii care sunt prin preajma lor. Sper că dumneavoastră îi cunoașteți pe acești aleși ai poporului? Nu e vorba de deputați sau senatori. Aceștia care sunt denumiți cu numele generic de parlamentari, nu sunt decât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o carte de interviuri pe coperta căreia să figureze ca autor, se făcea că nici n-a auzit grobianismul prezidențial și zâmbea pașnic și îngăduitor la justificările de trei parale ale matrozului eșuat în mlaștina Cotrocenilor. Dar cum scroafa a guițat prea tare, iar Băsănău a scăpat porumbelul cu regele, gata, s-a schimbat foaia, pe loc s-a băgat iarăși moralitate la băcănie și s-a dat drumul în libertate ipocriților pe străzi. Drept urmare, mulți dintre băsiștii cu ifose de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tablou: un soldat alerga să prindă o gâscă, altul tăia râzând un porc, al treilea își făcea fără rușine nevoile lângă un gard; mai erau și alții, care smulgeau pruncii de la sânul mamelor și-i spintecau ca pe niște purcei guițând. Toți acești soldați de plumb își făceau mendrele, jucându-se de-a războiul, de-a omorul, într-o zi de iarnă, cu zăpadă multă, afară, prin curți, pe uliță, printre nămeții pufoși, albi, cu pete mari, strălucitoare, roșii, de sânge
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
stabilește vârsta... pomenii porcului. Despre tradiția tăierii porcului se vorbește mult, mai ales acum, când chiar în această sâmbătă Sfântul Ignat își ia ofranda cu șorici din multe, multe gospodării bănățene. Cât de veche e însă tradiția asta și de când guiță godacii pe locul căruia astăzi cu fală îi spunem Banat, puțini știu. Sigur că austriecii principelui Mercy au adus cu ei niscaiva specialități de prin Viena, mezeluri imperiale și rețete domnești, reinstaurând supremația cărnii de porc după ce atâta amar de
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
o dată pe an, Să discutăm și să punem țara la cale pe-ncetul În poiana lui Iocan. Ăștia prea ne iau de tîmpiți, Băga-i-aș în mătasa broaștei de bombalăi, Prea ne freacă menta în scrob, prea vorbesc cu guiț De purcei! M-am săturat, vreau să beau apă cu gura lipită de o cișmea, Direct. Și-apoi să mănînc un kil de halva Si să citesc " Domnul Puntila și sluga sa Matti" de Brecht!?
Aș vrea să mă întîlnesc cu îngerii lui Rilke... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6822_a_8147]
-
și o fâșie de pământ lată de-un metru și lungă de peste un kilometru motiv pentru care am fost propus pentru Cartea recordurilor pe anul în curs; nu mă interesează, fiindcă știu că bucuria ar fi a altora, care ar guița fericiți: - Doamnă UE și Domnule NATO - săru' mâna! Îl vedeți? Ăsta-i rumânaș de-al nost, fiul lui Traian și Decebal. Uraaa! Ne primiți? Iar cuplul UE - NATO ar fi răspuns optimiști: - Okey! Okey! Mai pălăvrăgim la următorul summit despre
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
căsători cu un om sărac. Pentru a afla dacă în anul respectiv tânăra se va căsători, ea trebuie să meargă la grajd sau la cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul și spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiță, ori vaca se mișcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni. În cazul în care se mișcă la vreuna din următoarele strigări, domnișoara se va căsători peste unul sau peste doi ani. Alte tradiții vorbesc despre prima
Sfântul Vasile, părintele monahismului oriental, serbat la 1 ianuarie. Ce trebuie să facă fetele nemăritate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/52843_a_54168]
-
și sobrietatea lui Robert Turceascu... -Da, m-a parodiat Haralampy, vom sta Duminică de duminică în familie... -Nu!, am zis hotărât - o să vedeți... Și-am plecat în dimineața de ajun spre mediul rustic visând munți de zăpadă, miros de cozonaci, guițat de porci sacrificați, arome de vinars fiert cu zahăr ars și vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, colindători cu fețe îmbujorate... ...Maxi-taxi-ul ni se părea că merge mult prea încet, așa că Haralampy, într-un exces de zel, i-a zis
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
de vînt spre disperarea trecătorilor/ loviți de parfumul ei de fiară încinsă./ cîtă criminală plăcere să intri în carmangeria/ de la parterul blocului în care ea locuiește/ și unde hălcile de carne au împrumutat/ porțiuni din alcătuirea ei./ pînă și măcelarul guiță de plăcere/ lipindu-și degetele scurte și butucănoase de acest/ macrocosmos al ei./ binecuvîntează, doamne, carmangeria/ în care o pot întîlni seară de seară/ cu cîtă criminală plăcere cu cîtă/ perversă dorință" (dumnezeu binecuvîntează carmangeria). Ca un Macedonski înveșmîntat în
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
în Siliștea-Gumești, Cocoșilă, Besensac sau Scămosu sînt nume reale ori porecle dar, chiar legitimate ulterior prin acte, aceste numiri pleacă de la porecle. Supranumele lui Ilie Moromete e Pațanghel, iar sora lui e botezată Guica de la verbul "a guici", adică a guița ca o purcea, numire ce evident o supără pe femeie. Tudor Bălosu, alt nume derivat din poreclă, are totuși încă una: Chiorul, pentru că e efectiv chior. Un negustor de ouă e cunoscut ca Ouăbei. Cel mai savuros nume rămîne Parizianu
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
dacă, în Siliștea-Gumești, Cocoșilă, Besensac sau Scămosu sînt nume reale ori porecle. Chiar legitimate ulterior prin acte, aceste numiri pleacă de la porecle. Supranumele lui Ilie Moromete e Pațanghel, iar sora lui e botezată Guica de la verbul „a guici”, adică a guița. Tudor Bălosu, alt nume derivat din poreclă, are încă una: Chiorul, pentru că e efectiv chior. Un negustor de ouă e cunoscut ca Ouăbei. Cel mai savuros nume rămîne Parizianu, copil din flori al unei slujnice care și-a însoțit stăpîna
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Rublea și i-a înmuiat degetul în cerneală, apoi l-a pus pe hârtie. - Ieși, neghiobul dracului! Rublea a rânjit de parcă ar fi făcut cine știe ce isprava, apoi, îngâmfat, a cerut jandarmului să intre următorul. Al doilea a fost Gogu lui Guiț. Abia a putut să intre. Era înțepenit pe o parte, de la mijloc în sus, cu cap cu tot. - Aoleo..., șefu'..., aici a tunat și i-a adunat! Numai unul și unul vezi! - s-a văicărit Rublea în timp ce a făcut câțiva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ars, verandele curgeau la deal, hîrbuind glastre văduvite de flori mașcate-n iubiri licențioase. Cădeau crestele cocoșilor, danturile dulăilor, potcoavele cailor ajunși în centrul urbei, la piață, cu tomate tîrîte clandestin întru enervarea demnităților, onoarei, e-he-hei!!! O porcină se prăbuși, guițînd și totodată solfegiind, la eternul conovăț. Fu îngropată pe-ascuns, în coșciug metalic, ermetic, ca să nu tulbure olfacția sentimentală a nimăruia...
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]