210 matches
-
vizita dublurii ei, libertina de Dincolo. Astfel că timp de... (nu are importanță, pentru că în calcul asemenea momente sunt nu numai inobservabile, dar au consistența unui vis uitat la fel de repede odată cu invazia brutală a dimineții). Și exploziei de sunete ale gureșelor din clanul păsăresc. Dornice de a ciuguli bob cu bob, noua zi. Și fiecare lume o conținea pe cealaltă, așa cum concentratele de hrană cuprind întreaga clasă de vitamine într-un grăunte. E Raiul, Mamă? Nu, e impresia Iadului despre sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înghețată, cu gondolele trase de cai pe gheața Dunării, bolborosea printre bulele copcilor torsul de motan al apei prin branhiile peștilor cu botul afară, înnebuniți de parfumurile teilor din moleculele de hidrogen, bile înghețate pe oglinda sticloasă, trilurile, ciripitul vrăbiilor gureșe, împietrite în picăturile înghețate pe care copiii le sfărmau sub tălpicile săniilor și ghetelor cu ținte, se auzea pe lângă scârțâitul zăpezii și fâlfâit de aripi și certuri păsărești, pupuitul guguștiucilor, împreună cu nelipsitul croncănit al ciorilor, foșnetul grâului din Insula Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Voi ține cont de rugămintea ta - a răspuns Nicu... Dimineață de toamnă caldă, cu toate culorile curcubeului Împrăștiate peste florile și frunzele din grădină. O adiere de vânt a prins să Întoarcă fiecare floare pe toate fețele, ca și țigăncușele gureșe care Îi Îndeamnă pe mușterii... „Hai să-ți dau o floare, conașule”. Gruia nu s-a lăsat furat de frumusețea dimineții, ci de gânduri. Tocmai terminase comentariul asupra operației efectuate șetrarului. L-a Întors pe toate fețele. Când a fost
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
haltă” pentru militarii ruși din lagăr și că aceștia le dădeau voie să vâneze. Așa se explica mâncarea bogată În carne... Somnul din acea noapte a fost pe sponci, fiindcă gândurile Îmi umblau prin cap ca un stol de vrăbii gureșe. În zori, am plecat, și pe la prânz, am ajuns În lagăr. Am tras În locul unde erau stivuiți buștenii și a Început Încărcarea. Colegul meu m-a Întrebat ce și cum. I-am povestit pe scurt. N-am avut timp, fiindcă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fel grupul doamnelor americane: "aceeași nevoie imperioasă, vitală, de a aparține unei colectivități plăcute, întemeiată pe o preocupare comună și pasionantă." Romanul Ultimele iubiri se încheie în mod abrupt și inspirat, prin "mormăitul" aprobator al lui Radu interpelat telefonic de gureșa Marieta, convențională și fățarnică, în timp ce el eșuase pe patul său de spital lovit de comoția cerebrală. Un roman complex al importantului prozator Virgil Duda.
O carte complexă by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7291_a_8616]
-
investit în perfida formulă de marketing -numeroase bolnave de cancer genital sau de sân s-au lăsat amăgite și au renunțat la tratamentul medical, așadar la șansele de a-și prelungi viața. Nimeni nu va fi tras la răspundere: nici gureșa persoană, nici posturile TV care ne obligă s-o ascultăm zi de zi. Se vor bucura de netulburată impunitate, indiferent de numărul tragediilor pe care le vor fi provocat.
Și fabricile de Nobel pot da greș by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6040_a_7365]
-
e hărțuită din toate părțile. Că Istoria înregistrează cu precădere confruntări și tensiuni nu mai e decât în firea lucrurilor. Drumul spre Adevărul cel mare și unic (cenușiu, mut, placid) e pardosit, definitiv și implacabil, cu puzderie de minciuni colorate, gureșe, fremătătoare care se cred adevăruri. Primul scriitor a inventat minciuna, primul cititor a făcut-o să dureze (detalii savuroase se pot găsi în Istoria lecturii, al lui Alberto Manguel). Încă de la început, pactul dintre scriitor și cititor (fie el simplu
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
săltate și neapărat patetice, căreia îi lipsește însă virulența. E ca într-o procesiune verbală în care tropii, cu cît sînt mai zgomotoși, cu atît sînt mai inofensivi. Deformarea aceasta de ton o capeți dacă te lași molipsit de stridența gureșă a verbozității galice, acel piuit înflăcărat căruia, dacă i se ia sunetul, legătura cu realitatea dispare de la sine. Așadar, o emfază narativă fără tăiș ideatic și o eleganță sintactică fără profunzime de gînd. Căci emfaza exclude gravitatea, iar calofilia împiedică
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
spital („aici în orice pat moartea își face-ncercarea“) afli despre „nebănuitele foloase ale nenorocirii”, despre „flirtul fiecăruia cu sfârșitul”, în singurătate. Boala imită „fără-răspunsul” morții, la Marius Chivu - „aștept să-mi spui ceva / orice // chiar și portocală” -, și e gureșă la O. Nimigean. La amândoi, scenele sunt de o duioșie sfâșietoare, fără nimic sentimental-melodramatic. Parantezele unei mici conștiințe ironice pun bemoli când se ivește patetismul și lărgesc perspectiva când lacrima e gata să țâșnească minor. Plânsul e bine ținut în
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
o pradă prea ușoară. Ei nici măcar nu sunt indivizi, ci funcții. Ocupă un loc pe scena publică pe care, pur și simplu, nu l-ar ocupa niciun om zdravăn la cap. E locul miasmelor insuportabile, al nerușinării agresive, al neobrăzării gureșe, al prostiei nelecuibile. Se cred „interesanți”, își imaginează că viitorul omenirii depinde de vigilența sau de toanele lor. Asemeni controlorilor de bilete din tramvaiele de altădată, sunt brutali cu metodă și odioși în stil. Sunt neo-comisarii vremurilor noastre, care-ți
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
vervă și cu mare plăcere, se vedea, de toți interpreții. Toți inspirați și toți simpatici, chiar și cei trei "bădărani", pe cât de făloși și de intratabili, pe atâta de naivi, trași lesne pe sfoară de șiretele lor neveste, sprințare și gureșe. Prezentele rânduri nu sunt o cronică, ci doar consemnează o impresie de spectator. îmi iau de aceea îngăduința numai să înșir aici numele acelor tineri actori talentați și ale personajelor goldoniene pe care le-au întruchipat, cu mult har, în
Notă după un spectacol by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10836_a_12161]
-
faci la ora când mi-e dor de tine?''12 Mai 2017MI-E DOR ...... V. CIREȘELE DE MAI, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate. 7 Mai 2017 ... Citește mai mult Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc,iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc,cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoareși privirea vrăjită degustă aromata savoare.S-au copt cireșele de mai și simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci am
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
și sentimentele. Condiția vremelnică, efemeră a omului, aidoma unui fir de nisip strecurat timid prin colul clepsidrei, în virtutea gravitației, atras cu putere de movila de jos, unde stau ațipite celelalte firișoare, așa cum s-au bulucit prin strâmtoarea gâtului, nerăbdătoare și gureșe, scârțâind sub tălpile secundei, este ilustrată sugestiv în cartea de față, „Fum negru, fum alb” - formula consacrată a anunțării alegerii unui nou suveran pontiv, în conclavul în care se decide soarta creștinătății catolice. După zile întregi de dezbateri și negocieri
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
de aur, masa din camera de diamant și masa din camera comorilor. Privi mulțumit rezultatul muncii sale și dădu să se așeze să mănânce la prima masă, când se porni un vânt ușor și nouă zâne se repeziră asupra meselor, gureșe ca niște vrăbii. - Cine ne-a gătit această mâncare? Prințul-Polonic ieși în fața lor, mai codindu-se, mai curios să le privească pe făpturile acelea minunate. - Rămâi cu noi, cerură zânele în cor, n-am mâncat în viața noastră ceva atât
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
arome și culoare. Acum deja fata îi vorbea flăcăului real, îi povestea ziua ce se scursese, visele și nădejdile ei. El își ținea capul plecat și o privea ascultând-o... așa îl vedea mereu. Numai că pe acolo erau și gureșele păsări ce povestiră și povestiră cu lux de amănunt ce auziseră în poiană de pe deal. Ușor, ușor, așa cum se duce vorba în micile localități, vorba ajunse la un flăcău ce se recunoscu în poveste și îl trecură fiorii... Și nu
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
atenție și curiozitate. Am continuat liniștit. - Ei bine, anumiți oameni, fără să intrăm în amănunte, de genul celor ce doresc căsătoria bărbat cu bărbat și femeie cu femeie... - Cum adică, dom’ șef? Așa vor unii? Mă întrerupse aceeași femeie mai gureșă ca toate celelalte, roșie la față și pusă pe rele. Păi, ăia nu știu cum se fac copiii, dom... - Băi, lasă omul să ne spună! Ce tot te bagi tu în față, Mița lu’ Baston? o asaltă o altă femeie, care stătea
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai “măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
deveni o motivațiefără motiv nu există motivație motivare, plan, acțiune ... ... XVIII. MY LORD ( 5 ), de Camelia Constantin , publicat în Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016. Intră în sala de bal. Distracția era la apogeu. O observă pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație. Alma surâse ușor. Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară: - Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
râsul. Îi căută din ochi pe copii. Oaspeții făcuseră cerc în jurul lor și le puneau întrebări, curioși să afle cât mai multe lucruri ... Citește mai mult Intră în sala de bal. Distracția era la apogeu. O observă pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație.Alma surâse ușor.Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară:- Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
piaptănul înfrigurata 27 pești morți pe plajă - pescărușii sunt primii oaspeți la praznic Ioan Marinescu-Puiu 28 frunze aurii - doar pompierii pornesc din nou alarmă 29 apus de iarnă - omul de zăpadă tot mai îmbujorat 30 miting de protest - doar vrăbii gureșe în Piața Unirii Cornel C. Costea 31 zile geroase - cerșetoarea și-un câine-n același palton 32 altă ninsoare - în oglindă bunica tot mai cărunta Ailoaei Cristina 33 albul tot mai stins - drumul de-ntoarcere totdeauna lung 34 bătrânul singur
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
al lexemului colateral, impresia extragerii din orice a semnificației latente în Limbaj: vorba sa „dansul fotonilor” (fie al tahionilor sau quarcilor!), energetism sadea, de o savoare aparte: „Bucuria corului/ de vrăbii - razele/ taie geamul/ cu infinite ace-pliscuri/ de diamante/ de la gureșele/ dezlănțuitoare/ de fotoni.../ Dincoace de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
mărțișoare. Un ultim viscol o mai ceartă încă Și vrea s-o-nchidă-n casa-i de cleștare, Dar peste toate, liniștea adâncă, Se-așează ca final la încleștare. O rază ici, un toporaș acolo, O adiere, un petec de senin, Cu glasu-i gureș, prinde un tremolo, O turturea ascunsă-n rozmarin: - E primăvară-n suflet și afară! Hai, iarnă ! Nu mai fii așa geloasă! E timpul pentru noua primăvară, Oricât ai vrea să fii de pricinoasă! *** Referință Bibliografică: Iarnă pricinoasă / Ovidiu Oana Pârâu
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363730_a_365059]
-
Ziua, pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna, Printre gureșii copii. În cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți,mai micii Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard, cioara privește, Cu ochii negri
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef de alergat după fete. Văzând că nu are niciun ecou chemarea lor la hârjoneală, au abandonat ideea mergând liniștite braț
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]