220 matches
-
pe sub care treceam în joacă noastră de- a viața. Eu așa cred, ca- i dădeam o stare de bine, noi, două fetițe în rochii de vară și sandalute, puse pe joacă din zori până- n seară. Seară era ocupat. Urcau gureșele găini, cocoșii roșcovani în crengile care se- ndoiau sub greutatea lor. Și vorbeau, vorbeau în limba lor păsăreasca până ce li se încețoșau ochii. Mă apropiam de ele și de copac să văd mai bine. Și le speriam. Unele cădeau de pe
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1460829793.html [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CIREȘELE DE MAI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1494276041.html [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
atenție și curiozitate. Am continuat liniștit. - Ei bine, anumiți oameni, fără să intrăm în amănunte, de genul celor ce doresc căsătoria bărbat cu bărbat și femeie cu femeie... - Cum adică, dom’ șef? Așa vor unii? Mă întrerupse aceeași femeie mai gureșă ca toate celelalte, roșie la față și pusă pe rele. Păi, ăia nu știu cum se fac copiii, dom... - Băi, lasă omul să ne spună! Ce tot te bagi tu în față, Mița lu’ Baston? o asaltă o altă femeie, care stătea
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1455502435.html [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
când îl scoteam din cârlig. Apa nu avea mai mult de 9 - 10 grade. Abia așteptam să se întoarcă și perechea mea de lăstuni ce-și construieră culcușul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii de kilometri în zbor, să revină la cuibul de sub ștreașina balconului
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
accesoriu al unui partid cu ambiții populiste, culoarea mi-a părut, din start, vulgară și perversă, în ton cu politica deșănțată, înzorzonată cu promisiuni fără acoperire ori bun-simț, adresate cu precădere electoratului flămând, lipsit de orizont, dezamăgit și revoltat, de către gureșul caracalean și adunații săi, evadați de prin mai toate cele partide, ori cu state de ex-profesioniști refulați, lăsați la vatră de care mai de cari servicii. Mai ales în zilele acestea, de târguieli la nivel „înalt”, în goana după scaune
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401770634.html [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
al lexemului colateral, impresia extragerii din orice a semnificației latente în Limbaj: vorba sa „dansul fotonilor” (fie al tahionilor sau quarcilor!), energetism sadea, de o savoare aparte: „Bucuria corului/ de vrăbii - razele/ taie geamul/ cu infinite ace-pliscuri/ de diamante/ de la gureșele/ dezlănțuitoare/ de fotoni.../ Dincoace de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
primit răspuns ; o știm și tu și eu. Era o floare albă, solitară, bătută de furtuni, sau ploi cuminți și își dorise blând întreaga vară să prindă-n trup iubirile fierbinți. N-a fost așa: chiar florile plecară spre trubadurii gureși din hotar, iar el rămase-n lumea boreală o floare ce plutește solitar. Povestea lui, povestea mea de-o vară, povești ce le purtăm visând în seară.. Leonid IACOB Referință Bibliografică: nufărul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NUFĂRUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nufarul_leonid_iacob_1326388140.html [Corola-blog/BlogPost/361828_a_363157]
-
departe de vilă, se încărcau de impresii noi. Gândurile lor alergau slobozite de orice constrângere. Li se părea că lipsa cuvintelor transformase împrejurimile acestea fără de seamăn de frumoase, într-o tăcere monumentală, spartă doar de foșnetul copacilor și ciripitul vrăbiilor gureșe ascunse printre ramuri. Cuvintele acum se derulau doar în mintea fiecăruia. Ca într-un film mut ce rula în fața lor, sugerând vorbele ce le-ar fi vrut fiecare să le spună celuilalt. Erau cuvinte așternute nu pe hârtie de scrisoare
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455431948.html [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
arome și culoare. Acum deja fata îi vorbea flăcăului real, îi povestea ziua ce se scursese, visele și nădejdile ei. El își ținea capul plecat și o privea ascultând-o... așa îl vedea mereu. Numai că pe acolo erau și gureșele păsări ce povestiră și povestiră cu lux de amănunt ce auziseră în poiană de pe deal. Ușor, ușor, așa cum se duce vorba în micile localități, vorba ajunse la un flăcău ce se recunoscu în poveste și îl trecură fiorii... Și nu
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
și inhibiții de moment, dar care izbucnește aidoma unei flăcări din rugul mocnind, aceasta este poeta de față care și-a adunat în safe-ul inimii toate trăirile, pe care le așează sub ochii fals pudibonzi ai audienței înșelătoare și gureșă. Ce ar mai fi de spus în privința temeiului artei care nu poate fi decât un temei de rămânere, ori unul de nemurire? Cu sentimentul rostului împlinit, chiar cu jertfa maximă, poeta Valentina Becart și-a așternut cărțile pe față și
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Pasi_prin_misterioasa_gradina_a_cuva_cezarina_adamescu_1330631442.html [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DUMINICILE,TOAMNA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Duminicile ,toamna, au gust de tămâie, Câmpia respiră dintre lanuri solemn, Sus pe dealuri fură grauri gureși din grâie Cerul sculptează inimi livide în lemn. Duminicile, toamna ,sunt grele, rotunde, Frunzele galbene țipă-n stol de cocori, Ochiul vânăt al cerului se scurge-n unde , Peste apele tulburi trec valuri de nori. Duminicile, toamna ,au șerpi la
DUMINICILE,TOAMNA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1410761248.html [Corola-blog/BlogPost/362176_a_363505]
-
a trezit pe ramuri cerești lamuri Sfântul Zarzăr! pâlpâie lumini de raiuri zeiești graiuri în Grădină! păsări mii se așezară se-nchinară pe-al Lui Umăr! din toți porii-asudă Lumea Vin de Floare Sărbătoare! vin serafii toți în iureș vestesc gureș Mântuire! El zâmbește peste creste și din rane face strane! la Ospățul Lui s-așază ca pe-o rază Omenire! NOAPTEA SĂRBĂTORII din șopotiri se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pastele_orbilor_si_al_partasirii.html [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
de aur, masa din camera de diamant și masa din camera comorilor. Privi mulțumit rezultatul muncii sale și dădu să se așeze să mănânce la prima masă, când se porni un vânt ușor și nouă zâne se repeziră asupra meselor, gureșe ca niște vrăbii. - Cine ne-a gătit această mâncare? Prințul-Polonic ieși în fața lor, mai codindu-se, mai curios să le privească pe făpturile acelea minunate. - Rămâi cu noi, cerură zânele în cor, n-am mâncat în viața noastră ceva atât
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
cafenele Satrapii noștri scutur' funii Frumoși nebunii oferind petunii Cu brațe pline, nu se văd din ele Butaforia ne lucrează-n plin Pierd jocheii la pariuri cai Tristețea cântă viețile la nai Din import, vagoane mari cu spleen Taie strada gureșele vrăbii Noi îmbătrânim în echivocuri Drojdia s-a scurs din polobocuri Orizontul scânteiază săbii Grijă deci că aerul vibrează Ce-o să spui cu ultimul cuvânt De pe gene visele migrează Când începe zilnicul frământ Referință Bibliografică: Echivocul senectuții / Ion Untaru : Confluențe
ECHIVOCUL SENECTUŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Echivocul_senectutii_ion_untaru_1326704799.html [Corola-blog/BlogPost/362110_a_363439]
-
reducea la tăcere. Marge îi zâmbea încurajator Almei. Locul unde hotărâseră să facă picnic-ul era o poieniță înverzită, înconjurată de copaci umbroși. Soarele mângâia cu raze calde frumusețea proaspătă a naturii și înveselea micul grup multicolor. Mătușa Annie era gureșă și zglobie, spre iritarea lady-ei M.Joseph. Lady Morgan se așeză pe aceeași pătură cu lord M.Joseph dar Beth nu a lăsat-o, să se bucure prea mult. S-a alăturat tatălui său, ca un paznic. -Tată, vreau și
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1478432269.html [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
ținând loc de oglindă ca într-o celebră poemă a lui Lucian Blaga (Liniște). De astă dată, nu tăcerea razelor de lună se izbește de geam, ci „Bucuria corului / de vrăbii - razele / taie geamul cu infinite ace-pliscuri / de diamant / de la gureșele / dezlănțuitoare de fotoni... / Dincoace de ferestre, Verbul / calcă țanțoș, / până ajunge / în marginea ninsă, / de unde-naintează prudent, / pe partea de-argint-viu, / carosa bilă, logosabilă / și verbos-abilă / a hârtiei, / făcânduse apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului...“ Poezia, așadar, se
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
El a fost în mod evident dezamăgit. Dezamăgită la rândul ei, Caroline i-a spus Lordului Malmesbury "[Prințul este] foarte gras și nu este frumos așa cum este portretul lui" La cina din acea seară, prințul a fost consternat de natura gureșă a Carolinei. Ea a fost supărată și dezamăgită de partizanatul evident al lui George pentru Lady Jersey. Caroline și George s-au căsătorit la 8 aprilie 1795 la palatul St. James din Londra. La ceremonie, George a fost beat. El
Caroline de Braunschweig () [Corola-website/Science/319931_a_321260]
-
diamant în înaltul cerului. A sosit mult așteptata primăvară, însoțită de un alai de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au bucurat de revedere și toată ziua se joacă împreună în înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi în ochi și-a luat rămas bun de la prietena sa: Îmi pare rău
Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
M-am ridicat din pat de dimineață, am desfăcut larg draperia să privesc prin fereastra care îmi arată o lume mirifică: păduricea mi se arată colorată în toate nuanțele toamnei pastelate în verde-auriu, păsărelele gureșe ridică un imn soarelui, ignorând “hrănitorile” agățate prin copaci, un căprior apare timid dinspre poiana încă verde-crud strălucind plină de ultima sevă dinaintea înghețului, iar veverițele agitate cu aprovizionările de iarnă se bat câte două trei urcând și coborând pe
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
sunt reprezentate de fânețe, 2052 ha pășuni, 306 livezi de pomi fructiferi. Locuitorii sunt stăpâni pe 408 bovine, 3437 oi, 105 capre, 80 căi, 500 porci și pește 10000 de pasari. De sub Pregheda izvoraște Rudarica, fir de apă firav și gureș, care, unindu-se cu alte izvoare, va coborî către cheile care îi poartă numele. Principalul curs de apă îl constituie pârâul Rudarica, afluent al Nerei. Bazinul sau este reprezentat de teritoriul comunei, cu o densitate a rețelei hidrografice de 0
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Okur și Hidayet Turkoglu au avut, de asemenea, succes în NBA. Echipa feminină de volei, și anume, Eczacibași, Vakifbank Guneș Sigorta și Fenerbahce Acibadem au câștigat numeroase titluri și medalii la Campionatele Europene. Sportul național tradițional turcesc a fost yagli gureș (wrestling) încă din timpurile otomane. Edirne a găzduit turneul anual de wrestling la Kirkpinar încă din 1361. Stilurile de wrestling internaționale reglementate de FILA ca stil liber de wrestling și wrestling greco-roman sunt populare, cu multe titluri la campionatele Europene
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Vladimir Nicu, precum că satul Susleni apare pe arena istorică la 18 martie 1494 sub denumirea Chiuleni. Drept argument pentru această dată este adus uricul lui Ștefan cel Mare emis la Suceava, prin care domnul Moldovei întărește lui Sima (Sema) Gureș lui Necora și fraților lui, Morzinco, Roman și Cristina, satele de pe apa Răutului, anume "Miciulenii", "Peticenii" și "Chiulenii", din privilegiul lui Alexandru voievod și pe Nistru, satele "Samoleuca" și "Tilișeuca", cu toate prisăcile, cumpărate cu 170 „lei" tătărești de la Ivan
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
de ace din Owari. Poartă un halat de bombac alb, pătat. De aceea îți amintește de un bâtlan. E un prichindel cu chip ca de maimuță. — Ha, ha! Nu-i nici bâtlan, nici cioară, ci maimuțoi, hai? Și încă unul gureș. Îi place să scuipe vorbe mari. În timp ce îl descoseam, a încercat să întoarcă foaia. M-a întrebat cine e stăpânul mreu, iar când i-am spus, s-a ridicat și a privit încoace cu multă cutezanță. — Și ce făcea, cocârjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în depozitul de praf de pușcă. Demnitate la Păunescu și Vadim? Demnitate la subordonații lor, pe care eventuala dispariție a liderului îi va risipi ca pe-o pleavă rău-mirositoare? Demnitate la ciubucarii și la profitorii ce pretind, pe baza mânuirii gureșe a primelor trei cuvinte din abecedarulul naționalismului grețos, că sunt oameni de cultură? Să fim serioși! Portretul politicianului de la putere și al obiceiurilor sale, admirabil descrise de către dl. Dimitriu, ne poate consola, dar ne și înspăimântă, pentru că dincolo de zîmbetul iliescian
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
investit în perfida formulă de marketing -numeroase bolnave de cancer genital sau de sân s-au lăsat amăgite și au renunțat la tratamentul medical, așadar la șansele de a-și prelungi viața. Nimeni nu va fi tras la răspundere: nici gureșa persoană, nici posturile TV care ne obligă s-o ascultăm zi de zi. Se vor bucura de netulburată impunitate, indiferent de numărul tragediilor pe care le vor fi provocat.
Și fabricile de Nobel pot da greș by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6040_a_7365]