56 matches
-
a înainta pe coridorul acela provenea exclusiv din panica tot mai intensă. - Hei! am strigat în întuneric, vocea mea vibrând răgușită. Hei! O aplică a pâlpâit în timp ce am trecut pe lângă ea. Apoi alta. După care am auzit ceva. Ca un hârșâit. Venea de dincolo de ușa dormitorului, iar dunga de lumină de la baza ei s-a stins. După care am auzit sunetul distinct al unui chicotit. Am scos un geamăt. Chicotul de dincolo de ușă continuă să răsune. Însă era un chicotit lipsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spun, eufemistic, problemele vechi încă din copilărie se acutizaseră și nu mai aveam loc de întors. Nu-mi mai puteam neglija sănătatea. Cam așa aș putea să aproximez birocratic întregul fapt. Cu o ureche nu mai auzeam aproape deloc, sunete hârșâite, șterse, iar din cealaltă îmi curgea un fel de rugină scârboasă, un sânge gros, n-am cum să știu exact ce putea să fie. De o vreme-ncoace, la intervale regulate, puroiul, buboiul plesnea și simțeam sângele gâlgâind acolo pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din Oliver Twist, să zicem) mutat disciplinar în Africa și te tot aștepți ca Africa să-l înghită. Problema lui DiCaprio și a tuturor celorlalți prinți ai Hollywood-ului de azi, în comparație cu Bogart, este că nu par destul de trăiți și de hîrșîiți ; fața lui Bogart părea să fi trecut prin multe, în timp ce fețele lor nu par să fi trecut decît prin multe roluri. Dar nu numai DiCaprio e neconvingător. Neconvingător e felul în care filmul lui Edward Zwick încearcă să împace nevoile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o partizană neîmpăcată a "neînfrățirii" Montevideo cu București. (Aveam s-o întâlnesc "după". I-am cerut scuze, i-am trimis flori... și în rest, în această problemă, "n-a fost decât tăcere"). Sunt, cum se spune, umblat prin lume și "hârșâit"de viață și de meserie, dar niciodată nu mi-a fost dat să mă simt atât de penibil că reprezint autorități care nu țin cont nici de curtoazia diplomatică , nici de relații internaționale, nici de Doamne (cele adevărate). Pun punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
precum și a rarelor stații de încrucișare, calea ferată, fără întîrzieri exagerate, a făcut față pînă la capăt. În spate, unde după plecarea spre front rămîneau diplomații asistam la debarcarea răniților, alături de "corespondenții de război", faună specială ce mergea de la bătrînul hîrșîit, albit în meserie (în majoritate englezi tăbăciți în expediții îndepărtate prin Africa și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu cizme înalte și înarmați pînă în dinți. Toată această lume, împiedicată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
departe. La vreo câteve zile s-a auzit o izbitură grea în pardoseala de beton. Probabil cineva căzuse. Alarmarea gardienilor prin bătăi în ușă, mișcările de pe coridor, o voce care constata: „a murit banditul!”, alta: „scoateți-l din celulă!”, apoi hârșâitul unui trup dus târâș spre ieșire i-a lămurit pe Petrașcu și pe toți ce se întâmplase. Vică Negulescu plecase dintre noi, spre un alt orizont mai blând, pe care îl merita din plin după cât fusese de „prigonit pentru dreptatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]