155 matches
-
oameni la răbdare în poemul “Și dacă tot mai e ceva”. Un poem cu totul aparte, în stilul “Glossei” eminesciene este “Să nu cumva să te oprești” - “Să nu cumva să te oprești, / Atâți copii depind de tine, / Și-atâtea hârburi bătrânești, / Nu te-ntreba de-i rău, sau bine - // Să nu cumva să te oprești, / Chiar dacă vezi sub stele, hăul, / Sau marea, lipsă, de sub pești - // Nu te opri: e bun, și răul - // Să nu cumva să te oprești, / Să ai
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
lui, în munca lui ... Păi nu prea mai sunt lucrurile tale acolo, îl lămurise Berni. Niște vechituri, de fapt. Sigi le-a măritat pe unde a putut și și-a luat mobilă ca lumea. Doar nu-ți pare rău după hârburile alea!... Fusese atât de abătut, încât în seara sosirii lui băuse mai mult decât de obicei, în timp ce Berni și Anneliese se tot străduiau să-i intre în voie. Câteva luni mai târziu, Sigi îl vizitase în Germania. Se pomenise pe
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
și o să-ți cadă pă picioare, comentă acid Ralița, care tocmai depuse lângă perete, alături de sacoșele cu mâncare, trei bidoane de cinci litri cu apă și care nu scăpa niciodată ocazie să-i reproșeze că nu se îngrijește suficient de „hârbul ăla de mașină”. - Să rupe pă pizda mă-ti! se apără Neculai, cu o înjurătură, de acuzația, de altfel, întemeiată, a neveste-si. Deschise capota, se aplecă asupra motorului și efectuă câteva operațiuni absolut necesare măririi cu câteva procente a
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
imund, clopotul poate fi cel mai respectat și respectabil substantiv, cu mari și reale posibilități de a deveni substantiv propriu, cred eu. Nu un clopot oarecare a bătut la moartea lui Socrate sau a prințesei Diana, de pildă. Nu orice hârb de bronz a bătut când Ștefan cel Mare se străduia să nu vină turcii degeaba până la Vaslui. Nu orice hârb de bronz a bătut la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. În vremuri de restriște ori de bucurie, oricum
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
cred eu. Nu un clopot oarecare a bătut la moartea lui Socrate sau a prințesei Diana, de pildă. Nu orice hârb de bronz a bătut când Ștefan cel Mare se străduia să nu vină turcii degeaba până la Vaslui. Nu orice hârb de bronz a bătut la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. În vremuri de restriște ori de bucurie, oricum și oricând și oriunde, prin reverberațiile lui răscolitoare, clopotul a marcat un sfârșit ori un început, un strigăt de izbândă
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
oameni la răbdare în poemul “Și dacă tot mai e ceva”. Un poem cu totul aparte, în stilul “Glossei” eminesciene este “Să nu cumva să te oprești” - “Să nu cumva să te oprești, / Atâți copii depind de tine, / Și-atâtea hârburi bătrânești, / Nu te-ntreba de-i rău, sau bine - // Să nu cumva să te oprești, / Chiar dacă vezi sub stele, hăul, / Sau marea, lipsă, de sub pești - // Nu te opri: e bun, și răul - // Să nu cumva să te oprești, / Să ai
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
internă (și nu se va întâmpla nimic, cel mult va fi suspendat de la comenzi câteva ore reclamatul), fie că e colaborator și nu au ce să-i facă, asta e viața, ăștia sunt oamenii, nasol, se mai întâmplă. Șoferii de hârburi galbene pe patru roți. Cele mai multe taximetre nu numai că miros, dar și scârțâie din toate încheieturile. Reprezentanții COTAR spun că alte servicii de transport nu sunt autorizate și nu trec prin toate rigorile legii - de la calitatea autoturismelor, până la inspecțiile tehnice
Am trecut pe Uber, sătul de taximetristul „fă, îți rup picioarele”. Desființați acest grup de infracționalitate organizată () [Corola-blog/BlogPost/339222_a_340551]
-
ba chiar e necesar lucrul ăsta, dacă se face cu știință și cumpătat”. Crucea de pe munte În 1991, Emil Părău a luat 5000 de lei de la C.A.R., bani cu care și-a cumpărat primul camion carosat. Era un hârb ruginit care urma să fie dat la casat. Într-o lună l-a făcut ca nou și-apoi l-a pus la treabă. N-avea carnet, așa că a trebuit să plătească un șofer. În scurt timp, a reușit să-și
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina era prea multă, dar puțin- Prilej, sub nuc un vers să mai scriu Și așchii
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
nu prea circulase, având la bord doar patruzeci și trei de kilometri. Știa că mașina lui Nae era făcută zob, încă de când se lăsase de taximetria particulară. Tot reparase la ea, tot înlocuise ce se mai putea înlocui, dar acum, hârbul era bun de aruncat în fălcile unei prese de balotat metal. --Ai cam ghicit, nea...Păi, să trecem la socoteli și p-ormă, la evaluarea rablei dumitale. Repet! O fac din milă față de dumneata. --Rablă ai spus? a răcnit Mototolea
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal ... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina era prea multă, dar puțin- Prilej, sub nuc un vers să mai scriu Și așchii
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343816_a_345145]
-
ce drept, toamna, va să zică, ia speranța omului și-i dă însingurarea, îi ia căldura și-i dă frigul, îi ia copacii și-i dă scheletele pădurii, îi ia păsările și-i dă lupii, îi ia zilele și-i dă ceasornicul hârb, din care-a rămas numai minutarul? Toamna vine și pleacă din timp, apoi revine și iar pleacă, în fiecare an, prădând natura, aducând gerul, uscăciunea, amuțirea, doborârea...! Vine de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
întru Mahatma de ziua lui. Swami Niktyamuktanandji vădește o devoțiune energetică, un farmec nehipnotic, netantric. Fericirea se anexează trăirii în mantră. Creangă a fost un yogi. Aparițiile lui sunt mărunțite până azi: singuri școlarii lui au avut fericirea. Și Eminescu. Hârburile diplomatice de un antiromânism pe vândute scot un pârâit nedigestiv. Lumea noastră de acasă își ajunge și în universitate. Aici, numai floarea chandni, a lunii, n-are miros, celelalte da. Lombardi face dansul indian și muzica europeană. Eu, întărit și
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
alergînd spre Parlamentul lui pedeserist, îl ocoleam. Își părăsise actoria captivantă pentru o himeră de proastă calitate. Și-a regăsit acum mersul de gheișă preocupată. Și putem amesteca iar vorbe șui. Nu-ți mai văd mașina, îi spun. E-un hîrb, zice; și nici n-am apucat măcar să-mi fac un garaj, cît am fost deputat; ce garaj, un șopron de tablă, acolo... Halal, zic pentru mine, între atîția boși mafioți, n-a reușit bietul Dionisos să-și încropească măcar un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din magaziile cu obiecte casate au dispărut aparatele vechi, depășite, multe dezmembrate. Probabil, a gândit echipa condusă de comisarul Abraham Puiu Snupf, hoții încearcă să deslușească și istoricul informațiilor căutate. Cu puțină pricepere, memoria poate fi recuperată și de pe acele hârburi, le-a întărit ideea inginerul. Când toată tărășenia a transpirat, acțiunile firmei în loc să scadă, în mod ciudat, au crescut: s-a răspândit zvonul că infractorii ar fi chiar "Broscoii", cei mai periculoși tâlhari, niciodată prinși; or dacă un grup infracțional
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu), București, 1985; Turmele soarelui, pref. Mihai Ungheanu, București, 1985; Cartea sonetului, I-II
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
O străveche bîtă războinică hawaiană sau o vîslă-lance, cu puzderia lor de imagini cioplite, constituie un trofeu la fel de măreț al perseverenței omenești ca un lexicon latinesc. Căci această miraculoasă încrengătură de gravuri în lemn a fost executată doar cu un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă. Ceea ce se întîmplă cu sălbaticul din Hawai se întîmplă și cu un astfel marinar. El îți sculptează cu aceeași sfîntă răbdare și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ochii tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină singur pe picioare, continua să se reazeme de umărul lui Starbuck - primul care sărise în ajutorul lui. Piciorul de fildeș i-era rupt, nu mai rămăsese din el decît un hîrb ascuțit. Ă Da, da, Starbuck, oricărui om, fie el cine-o fi, îi place să se reazeme cîteodată de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunilor de rezervă să fie coborîte din grue și pregătite! Domnule Starbuck, du-te și fă apelul oamenilor din ambarcațiuni! Ă Dă-mi voie mai întîi să te ajut pînă la parapet, domnule căpitan. Ă Uf, cum mă mai sîcîie hîrbul ăsta! Afurisită soartă! Un căpitan cu sufletul de neînfrînt, să aibe un secund atît de nevolnic! Ă Domnule... Ă Nu despre dumneata vorbeam, ci despre trupul meu. Dă-mi ceva de care să mă reazăm ca de-un baston - lancea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă) Vom apare-n era viitoare/cum ne-apar copacii tineri nouă, când Încep să urce către soare/ Într-o horă stranie și nouă (Ă). Peste trupul vremii rupt În două,/De la Cernavodă-n Poarta Albă osământul fostelor ulcioare,/tresărindu-și hârbul, veche nalbă. (Ă) Și-or muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-au fost toate astea pe la leatul când pornise omul să doboare/lepra neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în zdrențe petecite, trupul unei ființe ieșea doar pe jumătate din covru, ca să-și cârcâlească degetele la un hârb cu jăratic. Arătarea croncănea fără șir, cu gemete și văicăreli. Din acestea și mai ales din explicațiile însoțitorilor, procurorul înțelese că, în deplină înțelegere cu feciorii ei, baba fusese alungată de nurori. Ea îl asigură pe Zalomir că tot nurorile
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stare să privească hoarda pestriță a vânătorilor de talciocuri gospodărești, care-i căutau prin lucrurile personale. Erau anticarii de weekend din suburbii, care Își aduceau și câinii cu ei, și familiile oropsite care legau cu sfoară scaune de acoperișul unor hârburi de mașini, și cupluri de bărbați care scotoceau meticulos, Întorcând totul cu susul În jos În căutare de lucruri de firmă. Desdemonei nu i-ar fi fost cu nimic mai rușine dacă ar fi fost ea Însăși de vânzare, expusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sburătoru-ți este tată și pe el Călin îl chiamă". Când l-aude numai dânsul își știa inima lui, Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui. Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
va fi să vină ceasul Împăcat doresc să fiu Cu toți ce-mi știură pasul, Pe care în minte-i știu. 4 noiembrie 2004 TOT AȘTEPTÂND Tot așteptând să mor devreme - Cum unii medici mi-au tot spus - Ajuns-am hârb cu mari probleme, De Cer condus la alt apus. În nopți întregi de insomnie Un gînd ciudat îmi dă ocol, Să ard ce-am scris ca o manie, Rămână doar un nume gol, Căci gol ieșit-am dintr-o mamă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
lumină a zilei, avea aerul stingherit și foarte nelalocul lui. Cu sufletul dezechilibrat încă de atingerea mâinii Adelei, i-am explicat cu dezasperare ceea ce știa și ea, că, din milioanele de corpuri cerești, Pământul nu are în proprietatea lui decât hârbul ăsta de staniu, pe când alții, ca Soarele și chiar Jupiter... Dar ea mă întrerupse și își bătu joc de mine că vreau să fiu de spirit cu orice preț și făcu declarații de iubire lunii, scoțîndu-și, ca pedeapsă, brațul de sub
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]