155 matches
-
zborul cu elicopterul. Ionuț Alb s-a născut într-o țară al cărei sistem medical cere bani tuturor, obligatoriu, dar îi deservește doar pe cei avuți. Dacă ai mulți bani, ești dus cu elicopterul, dacă ai mai puțini, cu un hîrb de salvare dotată corespunzător cu targă. Dacă n-ai, salvarea te ia, dar te lasă în pijama pe caldarîm, cum s-a mai întîmplat. Țării i se spune România, mileniul e al treilea, iar continentul se numește impropriu Europa. Chiar dacă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Volgi și Varșave. Apoi, a viețuit alături de Skodele 1000 MB, cu motor în spate, împreună cu Moskwichurile cu schimbătorul de viteze la mînă. A trăit cu Ladele luate cu aprobare specială de la partid, a surclasat concurența Oltcitului, s-a strecurat printre hîrburile occidentale vechi de 20 de ani aduse în țară după Revoluție și a supraviețuit o vreme chiar și printre limuzinele contemporane, deși era bătrînă și complexată că n-are geamuri electrice, aer condiționat, ABS și computer de bord. în ’69
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănușă, mână, picior, când e bine arsă are glas frumos, iar când e ciobită sună răgușit. Fecioara este asemănată cu oala nouă, fata greșită cu oala dogită, iar femeia bolnavă cu hârbul. În proverbele și zicătorile locale, oala este termen polivalent: „Sună a oală”, pentru omul grav bolnav, adică „e pe ducă”, trage să moară; „S-a făcut oale și ulcioare” - pentru omul mort de multă vreme, transformat în pământul din care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu), București, 1985; Turmele soarelui, pref. Mihai Ungheanu, București, 1985; Cartea sonetului, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
pe noi. De aici au mai aruncat, alături noi, încă o familie, un domn cu fata și soția. La un moment dat, nu mai țin minte unde anume, mașina s-a defectat încă odată. Pe la Foltești s-a stricat iar hârbul acela de mașină și am stat acolo în plină ninsoare vreo oră. Am coborât din remorcă, iar milițianul ne păzea cu pistolul ca să nu fugim. Dar unde să fugim, noaptea în plin câmp!? Abia acolo, după ce s-a dat șoferul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
originea. Colecțiile sale sînt averi inestimabile prin valoarea istorică a obiectelor. Costache Buraga și-a închinat întreaga viață muzeului și colecței sale. ,,încă de cînd aveam patru ani și mă trimetea tătuța cu vacile la păscut mă încînta să strîng hîrburi de pe malul gîrlei. Atunci nu știam ce sunt, însă mai tîrziu mi-am dat seama și am început să le cercetez “. Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte folosite de străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
chiar dacă hainele nu-i erau rupte, nu prea miroseau bine. Își purta singur de grijă, cotrobăind prin containere în gunoi. Când a văzut niște adolescenți culegând cioburi întrun șantier, a rămas intrigat. Având ochi de artist, băgă de seamă că hârburile erau frumoase. Profesorul său de desen îl învățase să coloreze, ba chiar i-a ales niște acuarele pentru o expoziție. Între cioburi i-a atras atenția faianța de Iznâk. Găsise o jumătate de ceașcă; cealaltă era la Vili. Între dânșii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
216] în funcție. Bine înțeles că după Ianuarie 1941 l-a convins pe generalul Rosetti și a rămas mai departe să ocupe un post și o vilă, la un Muzeu unde de zece ani nu s-a mai mișcat un hârb! Toate legile țării au fost în permanență călcate pentru interesele acestui om. Deși era interzis pentru toată lumea să cumuleze două posturi în două orașe diferite, a fost ani de-a rândul Director de Muzeu la București și profesor universitar la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la altul să împrumute foc, nu i se dă pînă nu aduce iarbă verde să lase pe vatra de unde ia foc, ca să nu ia sporul puilor din acea casă. Să nu dai foc cînd vecina vine să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păcate din păcatele maică-sii pentru a-i răsplăti durerile. De asta nu se poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare. Dacă ai pierdut niscaiva vite și le apucă noaptea în pădure, ca să nu ți le mănînce lupul, ia securea cu ochii închiși și pune-o pe coș, căci atunci și lupul va trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
agenții de voiaj - parcă în niciun oraș din țara aceasta nu am văzut atât de multe agenții de voiaj ca la Suceava. Tinere mămici își plimbă copilașii în cărucioare sofisticate, unele dintre ele sigur mai scumpe decât o parte dintre hârburile înmatriculate în Bulgaria, care circulă pe bulevardele din jur. Un grup de rromi agitați încearcă să le vândă baloane având forma unor personaje de desene animate, dar fără prea mult succes, mamele sunt plictisite și obosite de căldura ambiantă, amplificată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Copoului, și vă opreați la crâșma lui Țâru. Acolo, tolăniți pe iarbă, puneați de cântau doi țigani zdrențăroși - unul din scripcă și celălalt din cobză - cântece pe care, cândva, le zicea Barbu Lăutarul, iar voi mâncați „friptură pârpâlită pe un hârb de ceaun și mămăliguță.” Și atunci „trăiați în altă viață, în alte vremuri, în altă lume.” Altă dată, cine mai știe pe unde ajungeați: pe la Ciric, Aroneanu, Nicolina, Galata ori pe la Crâșma „Trei Salcâmi”, din gura Tătărașului. Când vă venea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
din magaziile cu obiecte casate au dispărut aparatele vechi, depășite, multe dezmembrate. Probabil, a gândit echipa condusă de comisarul Abraham Puiu Snupf, hoții încearcă să deslușească și istoricul informațiilor căutate. Cu puțină pricepere, memoria poate fi recuperată și de pe acele hârburi, le-a întărit ideea inginerul. Când toată tărășenia a transpirat, acțiunile firmei în loc să scadă, în mod ciudat, au crescut: s-a răspândit zvonul că infractorii ar fi chiar "Broscoii", cei mai periculoși tâlhari, niciodată prinși; or dacă un grup infracțional
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în operă. Descrierea din Călin (File din poveste) seamănă mai degrabă cu aceea pe care o bănuim a fi cea a dependinței din incinta exterioară casei: Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tău și mi-ai sărutat buzele mele. Dar ia-mă, ia-mă numai, palatul cel nou va fi și mai frumos decât cel vechi. [ Bătrânul îi întinse urciorul. - - Halila! departe de mine. Ley scăpă urciorul pe pietre de se facu hârburi. Ochii lui se cascară - el se uita țintă la fereastă și scutura cu mînile grilagiul. Bonetul îi căzu de pe cap și el alături. - Ai adormit, frumosul meu mire, zise Hagar, ai adormit în palatul tău, în perini de purpură, în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
farmecul personal al celor cinci interpreți: Ioan Pop, liderul trupei, poliinstrumentist și virtuoz "țâpuritor"; Ion Covaci, mânuind vioara cu dexteritatea unui Jimi Hendrix rural și neezitând să danseze pasional, în pofida celor 68 de ani împliniți chiar pe parcursul turneului lusitan; Dumitru Hârb - celălalt "ceteraș", la fel de abil improvizator ca și primul; admirabilele vocaliste (și percuționiste!) Anuța Pop și Voichița Tepei, într-un tandem de o reală feminitate, iradiind nu doar forță muzicală ci și vitală. Reprezentațiile au fost însoțite de expoziția Joc de
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
mă omoară, Ca leii ce apucă și zbiară, Cu gurile rînjite, pre hiară. Și ca apa fui vărsat afară, Și oasele mi să rășchirară. Inema-n zgău mi să veștezește, Ca o ceară cînd să răstopește. Mi-i vîrtutea ca hîrbul de sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
calificativul de spărietul nostru cicerone (7)2. Desagii goliți de mâncare sunt tot așa de ușori ca și sacul lui Esop (25). Moșneagul care se interesează de originea călătorului cu o curiozitate de biograf este numit uscățivul meu Plutarc (43). Hârburile de oale din crâșma lui Avrum sunt ridicate la gloria de vase grece sau troiene (95). Înlemnită de frig, Axinia arată ca o preacinstită Pasifae care și-ar dori să se prăjească încă o dată în pântecele de aramă al taurului
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
nime nu-i s-aducă vreo știre de la nime./ Acele nopți de iarnă în casa din hotar/ Când liniștea te-ncinge și-o porți ca un pieptar/ Și parcă-n jurul mesei uităm c-afară-i frig/ Cum fierbe mămăliga și-n hârb jumări se frig./ Pe grinzi umbrește lampa și-o vorbă când mai spui/ O soarbe fiecare încet din blidul lui./ Acelor nopți de iarnă le mai rămân dator/ Când mămăliga-n abur cădea pe cărpător/ Și laptele din oală și
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
post de însoțitoare. Ne-am spionat reciproc câtva timp, am intrat și am ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc să le abordez pe motiv de muzică bună de la posturile turcești prinse mai cu înlesnire pe litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de carii ca orice suflare de viermi? cu opt găuri si arsă în foc, ocarina e-o replică-n miniatură a trupului stând pe cenusă - el însusi aducându-se ardere, zisă de tot? stii ce-i spune, când se întâlnesc, hârbului oala spartă? răspuns: „ocărăste-L si mori!"
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]