151 matches
-
în localitatea Pitești, județul Argeș, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 9000 E. Speedway Blvd., Apt. 3202. Tucson, AZ 85710, cu ultimul domiciliu din România în Pitești, Str. Victoriei bl. A2, sc. B, ap. 11, județul Argeș. (96/2006) 7. Hîrcă Marius-Andrei, fiul lui Hîrcă Marius-Dănuț și Maria, născut la data de 18 decembrie 1985 în localitatea Beiuș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Wien, Schțnbrunnerstr.22/26, cu ultimul domiciliu din România în tei, str. A. Mureșanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191113_a_192442]
-
Argeș, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 9000 E. Speedway Blvd., Apt. 3202. Tucson, AZ 85710, cu ultimul domiciliu din România în Pitești, Str. Victoriei bl. A2, sc. B, ap. 11, județul Argeș. (96/2006) 7. Hîrcă Marius-Andrei, fiul lui Hîrcă Marius-Dănuț și Maria, născut la data de 18 decembrie 1985 în localitatea Beiuș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Wien, Schțnbrunnerstr.22/26, cu ultimul domiciliu din România în tei, str. A. Mureșanu bl. 15, sc. D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191113_a_192442]
-
succes roluri comice, în melodrame, în scenetele lui Vasile Alecsandri. Puținele mărturii documentare din acea perioadă ni-l prezintă ca interpret în opera românească Papelka de K.T. Wagner (în rolul Căpitanului, jucând alături de Maria Teodorini, Costache Serghie) și în Baba Hârca. Portretul actorului Ion Vlădicescu este ilustrat cu mult talent de către Petre Sturza: Alexandru Vlădicescu (1842-1903) a făcut parte la început din trupa lui Mihail Pascaly. Din 1864 și-a alcătuit el însuși o companie teatrală intitulată "Fanny Tardini - Vlădicescu" cu
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
Rigoletto", "Trubadurul", "Ernani"), de Gaetano Donizetti ("Lucia di Lammermoor", "Maria de Rohan"), Gioachino Rossini ("Bărbierul din Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici ulterioare. "Aglaia" nu a fost o nomadă, ea locuia în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil - formă a teatrului muzical. Anul 1848, prin succesul lucrării "„Babă Hârca”" de Alexandru Flechtenmacher, este considerat anul nașterii operetei românești. La București, Iași și Craiova, pe librete scrise de Vasile Alecsandri, Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
mustățile. Și apoi gâl-gâl, gâl-gâl ! Gheorghe, fii-ți-ar spinarea a dracu, să-ți fie! Ca să vezi! Ți-a luat seama până și copilul ăsta! l-a dojenit nevastă-sa. Păi nu pun eu la beci șapte lacăte? Vezi, tataie, hârca! Mamii, hârca! Sara, nu e frumos! Lasă, moșule, că o să mor eu și am să mă fac moroi și abia atunci am să-i beau toată țuica și tot vinul din butoi. mi-a zis moș Gheorghe cu un zâmbet
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
apoi gâl-gâl, gâl-gâl ! Gheorghe, fii-ți-ar spinarea a dracu, să-ți fie! Ca să vezi! Ți-a luat seama până și copilul ăsta! l-a dojenit nevastă-sa. Păi nu pun eu la beci șapte lacăte? Vezi, tataie, hârca! Mamii, hârca! Sara, nu e frumos! Lasă, moșule, că o să mor eu și am să mă fac moroi și abia atunci am să-i beau toată țuica și tot vinul din butoi. mi-a zis moș Gheorghe cu un zâmbet amar în
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
solicită prezența unor mari dirijori și compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru prima dată piesele lui Vasile Alecsandri având-o ca personaj principal pe Coana Chirița precum și, la 26 decembrie 1848, prima operetă românească, "Baba Hârca", libretul fiind scris de Matei Millo iar muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele trupe române sau
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
Lică În sicriul lui din groapă, năpădit de tot felul de coropișnițe și de viermi, cu fioroase rădăcini Înfipte În coaste, dar, mai ales, În țeastă. Rădăcini vânoase de salcâm Îi intrau pe nări, pe urechi și pe gură, strâmbând hârca Într-un rânjet de chin. În toată Învălmășeala dureroasă rămăseseră neatinși ochii cei goi pe care apucasem să-i zăresc pe malul Gropanului, Înainte ca rămășițele Înecatului să fie Înfășurate Într-o foaie de cort militar și puse pe podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante ale reporterului de altădată: Delta mirifică - o Amazonia locală - sau haloul fantastic al dostoievskianului Igor Radomirski, ultimul „vrăjitor” de albine de la Isaccea. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
însuși reporterul” (Geo Bogza), B.-F. rămâne egalul marilor jurnaliști ai lumii moderne. SCRIERI: Cinci zile printre leproși, pref. D-rul Ygrec, București, [1929]; Orașul măcelului, pref. A. L. Zissu, București, [1944]; ed. București, 1990; ed., pref. Z. Ornea, București, 1997; Hârca piratului. Peisaje dunărene, București, 1957; [Proză și versuri], ALR, 137-145; Reportajele mele. 1927-1938, îngr. și postfață Lisette Daniel-Brunea, București, 1979; Memoria reportajului, îngr. Lisette Daniel-Brunea, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1985. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Războiul evreilor, București, 1945; R. L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 172, 176, 246, 268, 270; Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
impulsionarea creației dramatice originale. V. Alecsandri a făurit pentru el scene și tipuri, cărora M. le-a dat viață cu vivacitatea și proteismul lui. A început să scrie, de timpuriu, piese ușoare - vodeviluri, scenete comice în versuri. Cu feeria Baba Hârca (1851), prima operetă românească, cu muzica de A. Flechtenmacher - jucată în premieră în decembrie 1848 -, M., interpret al rolului titular (el este primul actor român care încearcă travestiul), obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Soulié, D’Énnery, Eugène Labiche ș.a. Exploatând până la saturație comicul de limbaj, mizând pe firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară, ci argumentele spectaculare ale textelor asupra cărora se oprește. SCRIERI: Un poet romantic, Iași, 1850; Baba Hârca, București, 1851; Masca pe obraz sau Hai să râdem, București, 1862; Apele de la Văcărești, București, [1872]; Chirița la expoziția de la Viena, București, [1874]. Repere bibliografice: Ioan Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1939]; Nicoale Barbu, Matei Millo, București, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
juristul Anania Cuzanu și profesorul Cristian Flechtenmacher (tatăl artistului și autorului dramatic român Alexandru Flechtenmacher, cel care a compus muzica de scenă, pentru toate creațiile teatrale ale lui Vasile Alecsandri și de la care ne-a rămas printre altele opereta "Baba Hârca", a cărei premiră a avut loc la 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași). Aceștia lucrau în acea vreme la alcătuirea Codului Calimachi și primeau 250 de lei pe lună, leafă pentru traducerea pravilelor grecești, muncă prealută de acolo
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
concomitent tipărește nu doar legi și comentarii politice, ci și toate discursurile din Cameră. Ulysse de Marsillac e prezent cu numeroase însemnări despre literaturile română și franceză: Jenăchiță Văcărescu, Gérard de Nerval, Lettres sur la littérature roumaine, „Leș Misérables”, „Babă Hârca” de Matei Millo, Leș Poètes roumains. Vasile Alecsandri, Chateaubriand, Jules Michelet publică studiul intitulat La Poésie roumaine, iar Ange Pechméja traduce în franceză, număr de număr, pagini din literatura populară (Mănăstirea Argeș, Miorița, Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, În care să intre toți trei frații; după ce se vor Îmbrăca cu ea toți deodată, să dea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
zone în scrisul lui Caragiale. Astfel, încheierea din Cănuță, om sucit poate suporta în anumite cazuri o dublă interpretare, exprimată pe rând de popă și de nevastă. La parastasul de șapte ani, oasele lui Cănuță sunt găsite întoarse în coșciug: ,,hârca sta-n sus, și țurloaiele erau pornite către grătarul oaselor’’. Explicația pozitivă, respectiv aceea, sinistră, a îngropatului de viu, nu este oferită singură, alături de ea o putem regăsi și pe cea alegorică: oasele se întorc în coșciug, ca un semn
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
jur. Și, ca să rămân În inanimat, am să vă povestesc ceva oarecum macabru, dar care fundamentează două elemente tradiționale: deochiul și „ochiul soacrei“. Am spus inanimat, prin urmare experimentul va folosi nu vreo babă - vrăjitoare și poate chiar soacră - ci hârca ei. Adică un craniu. Și va mai folosi o substanță oarecum fermecată: Își schimbă structura atunci când capătă energie, respectiv când e obligată a o ceda celor din jur; am spus „oarecum“? Păi astfel de substanțe sunt cu miile, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]