330 matches
-
Cercetării, după cum urmează: 13.000 euro din bugetul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și 7.000 euro din bugetul Ministerului Educației și Cercetării. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul educației și cercetării, Mihail Hârdău p. Ministrul afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 21 decembrie 2006. Nr. 1.848. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184137_a_185466]
-
integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul justiției, Monica Luisa Macovei p. Ministrul administrației și internelor, Mircea Nicu Toader, secretar de stat p. Ministrul sănătății publice, Vlad Anton Iliescu, secretar de stat Ministrul educației și cercetării, Mihail Hârdău p. Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Catalin-Ionel Dănilă, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 21 decembrie 2006. Nr. 1.897. Anexă REGULAMENT 21/12/2006
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184317_a_185646]
-
Persescu a achiziționat și el pământuri de la moșnenii din zonă. În timp aceștia au devenit clăcași pe moșia Bâsca-Gura Teghii, din care motiv ei nu au mai putut crește vite și au început să practice dogăria, vânzând butoaie, putini și hârdaie de brad în târgurile de la Buzău și Mizil; meșteșugul s-a păstrat până în anii 1943, pierzându-se din cauza industrializării—mulți localnici s-au angajat la Societatea Forestieră „Göetz”, care se ocupa cu exploatarea lemnului la Nehoiu. Proprietățile au fost în
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
anul 2005, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării a unor obiective de investiții, consolidări și reabilitări imobile din învățământul preuniversitar, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul educației și cercetării, Mihail Hârdău Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 24 noiembrie 2005. Nr. 1.460. Anexă Obiectivele de investiții, consolidările și reabilitările de imobile din învățământul preuniversitar, finanțate în anul 2005 din bugetul Ministerului Educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172024_a_173353]
-
al României, Partea I, nr. 426 din 17 mai 2006, se modifică la pozițiile prevăzute în anexa nr. 4. Articolul 6 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemneaz��: -------------- Ministrul educației și cercetării, Mihail Hârdău p. Ministrul administrației și internelor, Mircea Nicu Toader, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 2 august 2006. Nr. 1.001. Anexă 1 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII OBIECTIVE DE INVESTIȚII, CONSOLIDĂRI, REABILITĂRI IMOBILE ȘI REPARAȚII CAPITALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179898_a_181227]
-
fond albastru, numite <după model indian>, au planșete gravate în lemn; ei acoperă planșetele cu ceară dizolvată în esența de terebentină, întind țesătura deasupra și o presează; țesătura prinde soluția de ceară aflată pe desen; vopsitorii o aruncă într-un hârdău și o vopsesc la rece; vopseaua prinde în toate părțile care nu sunt apărate de ceară; ceara se desprinde la fiert, plutește la suprafață și vopsitorii o adună ca s-o folosească din nou. Este vorba, evident de imprimare ca
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
la avut partener pe Rajesh Kumar. În 2011 a devenit ambasadoare pentru inițiativa globală necomerciala CyberDodo the Defender of Life, care se ocupă cu protejarea drepturilor copilului și a mediului înconjurător. Ea și-a început cariera cinematografică cu filmul Lala Hârdăul, inspirat de o poveste populară din Bundelkhand, Madhya Pradesh. Ea a interpretat rolul principal, pe Răni Padmavathi.
Divyanka Tripathi () [Corola-website/Science/329436_a_330765]
-
dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele ca largi crinoline înflorite mov, trandafirii, aurii și albastre, cu boschetele de ortensii și de narcise, cu petuniile înfoiate și crăițele crețe ce se revărsau din hârdaiele și ghivecele așezate sub ferestre. Dimineața mă trezeam în clinchetul clopoțeilor de la gâtul oilor grase și pufoase păscând pe pajiști și de mirosul de pâine prăjită și ouă pe slăninuță pregătite de Pia. În vara aceea nu m-am odihnit
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
au fost cazați bătrâni cu handicap și bolnavi psihic. Căsuțele au ajuns într-o stare de degradare avansată și de insalubritate totală, acestea nefiind dotate cu instalații de apă și canal, motiv pentru care fiecare imobilizat la pat își avea hârdăul sub patul său. Astfel, unele chilii au trebuit să fie demolate, acestea constituind focare de infecție. După Revoluția din decembrie 1989, Mănăstirea Agafton a fost reînființată în martie 1991. Timp de mai mulți ani, Mitropolia Moldovei și Bucovinei s-a
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic", „Cuvântul liber", „Făclia" și „Societatea de mâine", semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios, care anunță „apusul Parnasului" și respinge poezia „burgheză" (în care include și „hârdăul eminescian"), cultivând programatic o tematică ostentativ proletară. Modelul era poezia sovietică a vremii, cu deosebire cea a lui Vladimir Maiakovski, din care a tradus și pe care l-a popularizat. Și-a strâns versurile din perioada românească în volumele Discursul
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
pregătiți. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Am să vă spun în felul următor: că România, de fapt, are singura șansă de modernizare, așa cum e, cu ploaie, cu stropi, cu murdărie, cu praf, cu lume nefericită... Robert Turcescu: Doamna aceea tocmai a aruncat hârdaiele pe un drum. Asta e România reală. Mihai-Răzvan Ungureanu: Spuneți-mi un lucru: vă e rușine cu România reală? Robert Turcescu: Mie nu mi-e rușine cu țara mea, că n-aș putea să trăiesc un astfel de sentiment. Mihai-Răzvan
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cap, sau să te culci pe burtă și 5-10 oameni să se tot urce unul peste altul deasupra ta, pînă ce simțeai că ești strivit și să te acopere cu pătura ca să te sufoci; să stai într-un picior pe hîrdău, cu mîinile în sus, cîte 24 de ore, pînă cînd cădeai leșinat; să stai cîteva nopți cu picioarele în sus, uitîndu-te la bec. Bătăile erau și ele înfiorătoare: te băteau la palme pînă se învinețeau; te puneau să te bați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în gît și erai obligat să reciți poezii de autobatjocorire; dacă aveai deranjat stomacul, cînd stăteai pe tinetă, erai admonestat că ești un nesimțit, că ai stricat aerul; te obligau să lingi closetul; erai ținut forțat ("botezat") cu capul în hîrdăul cu urină și excremente, pînă la sufocare; erai pus să te tragi cu altul de organele genitale sau unul din ei îți băga în gură penisul său; dacă te scăpai pe tine în timpul bătăii, erai obligat să-ți mănînci fecalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la intrare, condamnații treceau printr-un culoar de gardieni cu bîte, care îi băteau, la fel, la ieșire. În celule, unde intrau douăzeci și cinci-treizeci de oameni, erau înghesuiți circa trei sute: "Era o singură fereastră. Dormeam pe jos, pe ciment. Hîrdăul și tineta (la Jilava tinetele erau numite "tunuri") stăteau plasate lîngă ușă. Iar unii dormeau chiar lîngă "tunuri", cu nasul în tinetele folosite de două-trei sute de oameni! În timpul somnului, ne întorceam pe o parte sau pe alta toți deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
supliciul păcatului împotriva lui Dumnezeu. Un glas de diavol îmi șoptește în urechi că eu aș fi suferit mai mult decît Hristos. Nu s-a mulțumit nici cu asta Țurcanu, ci a inventat una și mai grozavă: a pus un hîrdău cu materii fecale în mijlocul camerei, l-a acoperit cu o pătură, iar pe mine m-a obligat să stau în fața hîrdăului și să fac sfînta slujbă a împărtășaniei cu trupul și sîngele lui Hristos. Și ai cîntat? Am cîntat... Torționarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Hristos. Nu s-a mulțumit nici cu asta Țurcanu, ci a inventat una și mai grozavă: a pus un hîrdău cu materii fecale în mijlocul camerei, l-a acoperit cu o pătură, iar pe mine m-a obligat să stau în fața hîrdăului și să fac sfînta slujbă a împărtășaniei cu trupul și sîngele lui Hristos. Și ai cîntat? Am cîntat... Torționarii cunoșteau cîntecele bisericești și îmi ziceau în batjocură: Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cîntam popește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cîntam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul culmea blasfemiei pe patru voci. În acest timp, Țurcanu și ajutoarele lui se distrau pe socoteala noastră. După ce am terminat slujba de sfințire a murdăriei din hîrdău m-a pus de am luat o gamelă cu materii fecale, mi-a dat o lingură cu care să le dau la fiecare zicînd: "Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sîngele lui Hristos și se va curăți", apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cînd se înghesuiau cinci sau șase deținuți în două paturi alăturate. Nici nu s-a dat bine deșteptarea, că oamenii s-au repezit la coadă la closet. Closetul, și el bine gîndit de capetele luminate ale administrației, consta în două hîrdaie de lemn, unul pentru urină, celălalt pentru fecale; pînă am ajuns și eu la ele, se umpluseră și dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ajuns și eu la ele, se umpluseră și dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al treilea vas, putina cu apă, care se împrospăta odată cu golirea hîrdaielor. De toarta putinii atîrna o cană cu smalțul spart, ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în colțul din dreapta ușii și erau folosite zi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în faldurile căreia, de prea multe ori, dreptății nu-i rămîne decît să se rătăcească. Profesorului de istorie Zub îi venea greu să se adreseze unor ascultători ce-și părăseau adesea locul de pe cracă, pentru a se așeza direct pe hîrdăul cu fecale. Orice mister era anulat. Își ținea totuși conferințele, sobru și academic, ascunzîndu-și crisparea în informații precise și date exacte. Chiar în propriul său domeniu, cel al istoriei moderne, lăsa altora, cu predilecție Sașa Ivasiuc, satisfacția și riscul improvizației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-ți cribitu', băă, ia-ți cribitu'!" Cum sala celularului constituia un bun rezonator, ne bucuram cu toții de o excelentă audiție. Când Bușcu era în toane bune, după polonicul de prânz sau de seară, îl auzeai țipând la plantoane: - Băă, luați hârdăul și aduceți supliment la oameni, să mănânce oamenii! Era nu numai bucuria suplimentului, dar și faptul că Bușcu ne numea oameni, deși nu prea mai arătam așa. Suplimentul de zeamă tulbure se împărțea cu polonicul cel mic, adică cel de
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
revanșă prostească și de orgolii oligofrene. Evident că a scrie la gazetă despre astfel de lucruri nu are nici un efect, de vreme ce eroii întâmplărilor evocate au cu totul alte preocupări decât să citească ziarele. O fi stadionul echivalentul canapelei psihanalitice - un hârdău în care-ți verși otrăvurile, frustrările și dorințele refulate -, dar nici chiar așa. Cunosc oameni ce iubesc fotbalul profund, dar au refuzat să mai meargă la stadion din cauza atmosferei insuportabile de acolo. La noi - să nu-mi dați cazul Timișoarei
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
Bradului nr. 11 țel. 094395726 GAL NICULINA Cluj, str. Cojocnei nr. 11 țel. 413858 GHERMAN OANA ANCA Cluj, str. Peana nr. 5 bl. R15 ap. 11 țel. 167307 HALASZ GABRIELA ANDREA Cluj, str. Fântânele nr. 34-36 ap. 23 țel. 189956 HÂRDĂU IOANA CRISTINA Cluj, str. Bucium nr. 23 ap. 7 țel. 166748 HAVLIK VERA Baciu, str. Nouă nr. 637 bl. A1 ap. 3 țel. 260039 HEDESIU CORINA MARIANA Cluj, str. Romulus Vuia nr. 201 țel. 092840303 IANCHIS SIMEON Cluj, str. Almașului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
etc. se numește "putină". Un vas rotund cu două torți, făcut din doage de lemn, de formă tronconică cu baza mare sus și întrebuințat la cărat apă și alte lichide, la muls, la spălat rufe etc. se numește "ciubăr" sau " hârdău".
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
deștepți, care abia așteptau să-ți ia locul la repartiție. Treceau multe conversații până să-ți dai seama că tu mai mult vorbești, iar ei mai mult te-ascultă. Întâi i-aș fi îndesat pe gât vata de zahăr, cu tot cu hârdău și mecanismul rotativ. Apoi l-aș fi lăsat să se descurce singur cu explicațiile. Așa l-ar fi găsit Gloria, timid, nemișcat, cu mâinile înghesuite-n buzunare (nu știa niciodată ce să facă cu ele, erau ca un obiect suplimentar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]