262 matches
-
mână. Măi fetelor, erau sloi de gheață! A treia zi apare și Popeasca, bătută măr - cu ochii vineți și cu buza spartă. - Ce-ai pățit, dragă? - Păi, m-am băgat și eu în pat cu Popescu al meu, să ne hârjonim. M-ați făcut curioasă cu poveștile voastre despre ouă reci, așa că ii iau ouăle în mână, și ce să vezi? Fierbinți, fierbinți! Atunci, ce zic? - Dragă, ce fierbinți sunt ouăle tale! Ale lui Georgescu și ale lui Ionescu sunt reci
Bancul Zilei: Popeasca vine la muncă bătută măr de soț by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62767_a_64092]
-
Gabriela Gheorghișor Radu Țuculescu, Femeile insomniacului, București, Cartea Românească, 2012, 189 pag. Pe masa de scris a lui Radu Țuculescu se hârjonește drăcușorul inventivității neobosite. Îl mușcă de degete, îi îndoaie hârtia la colțuri, face volute și plecăciuni, se strâmbă și se încruntă, râde și se bosumflă, ca un copil pretențios și plin de capricii. Acest lucru se vede în diversitatea formulelor
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
spate. Am pus mâna pe moarte și am simțit că-i o gaură neagră; Am pus mâna pe dragoste și n-am putut să fac nici o deosebire. Mă târam printre nori, pe pajiști unde, deopotrivă, mă așteptau dragostea și moartea, hârjonindu-se; Noaptea îmi bătea în spate. Era un somn într-o vară târzie, dormeam între secvențele unui film, noaptea îmi bătea în spate. Pusesem mâna pe dragoste, pusesem mâna pe moarte și am avut senzația unor găuri negre și am
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
noi vântul la Montreal. Afară, tinerii aprinseseră focuri sălbatice, erau mascați în cotoroanțe și vârcolaci, aveau țepușe și uluce smulse de prin garduri, cioturi de mături și curcubee. Bacantele jucau drăcește în jurul focului, scântei zburau ca licuricii prin aer, se hârjoneau, cântau și curcubeele ce le săltau din când în când în timpul ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu mai sta să privești c-ai să visezi la noapte! Trage fireangul! Dimineață ne sculăm, devreme. Când se îngâna cerul cu pământul
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
mi-am amintit de mama, când mă ducea la biserică și îmi spunea: - Uite, vezi, aia e școala unde ai să înveți și tu carte! - Să învăț carte? Eu vedeam în curtea școlii doar niște copii mai mari, care se hârjoneau, țipau, se îmbrânceau. Asta era învățătura? Pe urmă, observam că atunci când suna un clopoțel, respectivii copii alergau bezmetici spre ușa școlii, ca niște oi fugărite de un câine ciobănesc. Iar lacoma gură a școlii îi înghițea pe nerăsuflate, după care
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
de urechi, mașinal își scoteau și ei cărțile și își vedeau de învățat, aproximativ liniștiți, până își aduceau aminte câte pățiseră de la monitori. Dar încercarea de răzbunare a fostului mârlan se transforma într-o joacă. El simțea nevoia să se hârjonească, să facă și el pe monitorul, dar în joacă. De aceea păruiala sau datul cu capul de bancă era reciprocă și însoțită de chicoteli, până îi repezeau ceilalți să facă liniște. Nimeni nu se mai gândea la “mămica”. Cât pătimiseră
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului POVESTE DE IARNĂ Ninsese toată noaptea atunci, o iarnă întreagă nu căzuse omătul, abia prin februarie se pusese pe nins. Fusese o nebunie în dimineața aceea, băieți și fete din ultima clasă a liceului ne hârjoneam ca niște țânci prin zăpadă, cu greu ne vârâseră elevii de serviciu în clasă, cu toate că aveam oră cu Larionescu - prescurtat Lari, așa îi spunea toată lumea -, profesorul de fizică, om sever, ținea la meserie, alți dascăli, tinerii, parcă mai degrabă s-
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
când a îmbrățișat-o tata : -Stai, mă, că-i fac! Dar să ai grijă de el! Nu vreau să i se întâmple ceva! Tata iar a îmbrățișat-o : -Ce să se întâmple? Nu se va întâmpla nimic! Iar s-au hârjonit, râzând amândoi. Apoi tata s-a întors spre mine: -Gata, mă! Du-te și te joacă! Mama îți face trăistuța! Am zburat. Mai mult pluteam. Am alergat la băieți, dar nu le-am spus. Seara, când am intrat în casă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei își lasă cu hotărâre trompa pe spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere la adăpostul cifrei 2. în fiecare zi, în fiecare clipă, zeci, sute de imagini ne readuc în minte ce-avem de făcut; două rândunele care zboară împreună după hrană, un cerb și-o ciută care stau la coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
creștinului și pătrunseră aplecându-se în colibă. în colibă - călduț. în partea opusă punctului de vedere al povestitorilor arsamatoriști erau paiele rezervate culcușului copiilor: paie proaspete, lucind frumos-gălbui la lumina opaițului. Copiii lui Covaliov, ca toți copiii din lume, se hârjoneau veseli și neastâmpărați și poate că am zăbovi cu privirea și condeiul asupra șturlubaticei lor goane prin colibă dacă nu ne-ar fi luat-o înainte povestitori mult mai înzestrați, în nepieritoare pagini peste care nu se poate trece. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tabachera și extrage o țigară. O aprinde și, pufăind și suflând fumul, se duce la oglindă.) CECELIA (cu accente sofisticate, extrem de Îngroșate): Ouu, da, a ieși În lume, vă dați seama, nu este astăzi decât o farsă. De fapt te hârjonești atâta până nu Împlinești șaptesprezece ani, când e un anticlimax absolut. Dă mâna cu un nobil virtual de vârstă mijlocie.) Da, excelența voastră, cred c-am auzit-o pe surioara mea pomenindu-vă numele. Trageți un fum - sunt țigări foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sunt fată? De ce nu-s un idiot de...? Uită-te la tine: ești mai prost decât mine - nu cu mult, dar mai prost - Însă poți țopăi de colo colo până te plictisești și atunci țopăi pe altundeva și te poți hârjoni cu fetele fără să cazi În plasa sentimentelor și poți să justifici tot ce faci. Iar eu, cu mintea brici, În stare de orice, sunt legată fedeleș de nava căsătoriei viitoare, care se scufundă. Dacă mă nășteam peste o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
îi ademenește și se burzuluiește și întreabă: de unde vii? Dintr‑un oraș mare? Atunci asta‑i adresa corectă, aici suntem la țară. Tatei îi e ciudă că fiul său tace și lansează un reproș de incest, nu cumva te‑ai hârjonit și tu cu mama cât am fost eu plecat și am muncit din greu pentru voi? Sate izolate își fac apariția pe marginea șoselei și rămân apoi în urmă, regretând că oamenii nu s‑au oprit la ele ca să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să se hârjonească cu mânzele și să crească armonios din punct de vedere anatomic și fiziologic. Îl scarmăna prin cap, cu alte cuvinte, avea grijă de alimentația să rațională, îl înscrisese la cercul de tenis și la cursul de pian, la gimnastică artistică
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
dracu', Miroane, tu crezi că noi asta facem în spitale? Stăm să vedem care femeie vrea să stea cu cracii pe sus și să ne facă poftele? Departe de noi asemenea apucături. Or mai fi și cazuri când se mai hârjonesc câte unii cu mâncărici, dar nu toți fac așa, Miroane, că doar spitalul nu-i bordel. În timp ce doctorul mai examină mâna baciului o dată și își umezi pânza de tifon plină de praf de ipsos sanitar, special pentru asemenea operații, își
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
Literatura > Beletristica > APA MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului APA MARII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător S-a oprit pentru o
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
Prezent din ce-a fost Viitor din ce este În orașul cu omizi se stropesc chimicale În anotimpul uscat se află mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane funebre doage-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjonesc mototol, se adună aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri ; La tribune, învățații politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiesc planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV Money, money
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
după cadru la TV în orașul cu omizi unde se stropesc chimicale În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiau planeta cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Literatura > Beletristica > APA MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului APA MĂRII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător S-a oprit pentru o
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M-AȘ HÂRJONI CU IARNA ASTA... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-aș hârjoni cu iarna asta, și, Doamne, ce-aș mai tăvăli-o, dar teamă mi-e că-mi rupe coasta, din
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M-AȘ HÂRJONI CU IARNA ASTA... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-aș hârjoni cu iarna asta, și, Doamne, ce-aș mai tăvăli-o, dar teamă mi-e că-mi rupe coasta, din care te-ai născut, Mario! și ce-aș călca-o în picioare, m-aș da de-a tumba pe alei, topit
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
da de-a tumba pe alei, topit ă -n lacrimi de fecioare, m-aș îmbăta la glezna ei. aș chiui pe ulicioară, pe-o sanie cu clopoței, dar bate-un vânt de primăvară și mă gândesc la... ghiocei. m-aș hârjoni cu iarna asta, că, uite, ce frumoasă e!, dar o să-mi pun în cap nevasta și-o să-mi mânânce zilele... Referință Bibliografică: m-aș hârjoni cu iarna asta... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
cu clopoței, dar bate-un vânt de primăvară și mă gândesc la... ghiocei. m-aș hârjoni cu iarna asta, că, uite, ce frumoasă e!, dar o să-mi pun în cap nevasta și-o să-mi mânânce zilele... Referință Bibliografică: m-aș hârjoni cu iarna asta... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
nea poposește în palmă și căldura inimii îl transformă în lacrimă. E un strop de iubire căzut din cer. O picătură din adâncul sufletului curat care a dăruit tot ce a avut mai bun de la Dumnezeu. Fulgii de zăpadă se hârjonesc liberi și nevinovați, cu sentimentele dăruite lumii întregi. Privești ca un copil flacăra din spiritul Crăciunului și închizi ochii visând la o lume de poveste. Clipești odată cu ivirea zorilor, o perpetuare a vieții, reînnoire a trăirilor de vis și de
NINGE CU LACRIMI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348084_a_349413]
-
la bunul mers al însămînțatului și al războiului. Straturile se aliniază frumos ca niște falange macedonene, semințele își ocupă locul lor în tranșeele minuscule. Iar cartofii-grenade se ascund în niște biute mici din pămînt reavăn. Pe cerul slobod, scînteietor se hîrjonește o pereche de porumbei. Numai prostul nostru de cîine o ia beat de fericire de-a curmezișul prin straturile abia întocmite. - Huo, turboiule, aruncă mama cu bulgări după el. Pe urmă îl scuză către mine: Îi bucuros și el, săracu
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]