65 matches
-
și cu o somitate în știință sau artă, un ins care nu avea ce căuta printre “cenușii” lustruiți, veșnic pus pe glume sau morocănos, uneori obosit sau de o veselie excesivă, ca o emanație a străbunilor tăi, mai mult ca “hâtri buni de glume”. Mai înalt decât noi toți ceilalți frați, aceștia pe care i-ai iubit cu simpla dar conștienta ta superioritate, căpos cu ochi albaștri și păr blond închis și inelat, cu acea căutătură ascunsă sub niște dioptrii moștenite
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
buzunar cu o diplomă magna cum laudae, iar în celălalt cu doi tubercoli, pe care îi plantă de îndată în pământ și din care, la scurtă vreme, scoase alți vreo douăzeci, foarte buni la gust și înmulțindu-se ca iepurii. Hâtri cum sunt, țăranii, gândindu-se și Ia chipul celui ce-o adusese, porecliră noua legumă barabulă. Spre acest boier se îndrepta acum Barzovie-Vodă cu suita sa. Episodul 174 LA MOȘIA LUI RADU STOENESCU-BALCÂZU De cum pășiră hotarele moșiei boierului Radu Stoenescu-Balcâzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de euro. O sumă deloc neglijabilă. L-am așteptat pe Michel cu inima în gât. Te puteai trezi și cu alte surprize neplăcute... - De ce a durat atât? a întrebat Josiane. - Am avut probleme - a răspuns, cât se poate de vag, hâtrul Michel. - Adică? - Adică a trebuit să ascult scuzele patronului. - Ce fel de scuze? - Pentru întârziere. - Și a meritat asta, după ce ne-a făcut? - Sigur că a meritat. - Adică? - Adică nu ne-a mai luat nici un cent. - Nu se poate! - Dacă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cel mai potrivit, pentru funcția de șef al grupei, aș fi, cu Îngăduința voastră, tot eu, Gigi Bărbosu, cum aud că mă dezmierdați, de un timp, În loc să-mi spuneți, pe numele adevărat: Fotograful Bănuit. Fotograful de ocazie, adaugă, unul dintre hâtrii pușcași, după care, se explică: fiindcă, și numele pe care pretinzi că-l ai, de la mama și de la tata, e tot de Împrumut, vreau să spun, tot un fel de poreclă, e; Fotograful Bănuit, ca să nu mă exprim, Fotograful Cârpaci
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
motane, Vino-ncoa sa stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un stat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Pornind de la un pasaj superficial și agresiv din Mon cœur mis à nu, Liviu Petrescu insistă doar asupra antagonismului natură-artă În existența acestui tip bizar de umanitate. Pentru că, după Baudelaire și după Barbey, pe drept sau pe nedrept și În ciuda „hâtrului” de Littré, dandysmul ține de o tipologie existențială. Desigur, antagonismul natură-artă joacă un rol Însemnat În opera lui Mateiu; el se cere pus În valoare. Dar reliefarea lui reprezintă doar primul pas, pe care exegeza trebuie neapărat să-l depășească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lui toate Și la capăt se chitește: - Măi fărtați, socot așa: 510Fata mare și cea mică le luați de v-or plăce Dară pe cea mijlocie - mi-o căzut dragă de foc Și nici ea nu zice baiu, bat-o hâtrul de noroc. Pe încet se stinge focul și s-acopere cu spuză... El de mânică o trage... și unind buză pe buză 515Ei șoptesc... ș-ar spune multe și nu știu de und-să-nceapă Căci pe rând și-astupă gura, când
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
intru la mine în casă?... Aici cerberii erau mai scoși din boale, aveau puterea să râdă, îmi dădeau câte o palmă peste ceafă și-mi făceau vânt înăuntru. Unii chiar se amuzau, atunci când reveneam: "Atenție! A venit poporul în vizită!" Hâtrul de la Antipa mă întâmpina, în poziție de drepți, salutând cu "Onor la popor!" Ninetistele însă au devenit o adevărată făbricuță de bani pentru mie... Vai, tu, dar Lili o face fără perdea. Se dă-n bărci cu sportivul, în văzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
decât să se ospăteze. Iar cărăușilor lui Ilucă nici nu le trebuie motive în plus, mai ales că printre dânșii se găsește un povestitor „ceva care nu se mai află” - cum ar spune conu Mihai. Acela nu e altul decât hâtrul moș Pâcu, mare iubitor de muncă, la fel de mare iubitor de mâncare bună și de băutură aleasă, dar parcă și mai mare pasionat de trasul din lulea, de azvârlit priviri asupra femeilor frumoase și de depănat tot felul de întâmplări extraordinare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
calu’ tocma’ undi i greu voiniculu’. ― Și ce zicea căpitanul? - a sărit cu Întrebarea vecinul. ― CÎ di când l-o pălit calu’ bărbățâia lui di culcat sî culcî sângurî, da’ di sculat trebui s-o agiuti cu mâna - a răspuns hâtrul În râsul nestăvilit al pacienților... Pentru a nu pufni și ei În râs, Gruia și doctorul Pas au ieșit repede În hol, unde au râs sănătos. Apoi, doctorul Gruia a venit cu precizarea:: ― Așa trebuie lucrat, domnule doctor! Să l
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
căile și mijloacele cunoscute, după război, și dincoace de Prut, respectiv: cântece, poezii, gazete de perete etc.), un întreg an școlar a fost repetat de toți copiii. Ulterior, momentele dramatice ale obligativității schimbării graiului aveau să prilejuiască, printre localnicii mai hâtri, creații sau piese folclorice degajând sentimente de graniță între ironie și suferință. În astfel de împrejurări vitrege și-a încheiat ciclul primar Leonid Boicu, în școala din satul natal Dondoșani, sub atenta îndrumare a învățătorului Gabriel Umaniță, cu care fostul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii teatrale Sub titlul de mai sus, a apărut la editura arădeană "Nigredo" o carte de memorii din teatru semnată de Elisabeta Pop. Volumul este captivant și merită citit de toți cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
doar talazurile oceanului care ne cheamă tot mai departe, mai departe, pe Întinsele ape din Împărăția Soarelui-Răsare. O! Dacă omul ar ști că are un destin comun cu apa dimprejur, s-ar arunca În ea Întrezărind o dulce conviețuire, vorba hâtrului nostru pelerin moldovean prin Munții Neamțului, Calistrat Hogaș: „O! Dac-aș ști că un destin Spre-același țel ne mână, M-aș arunca-n al vostru sân Ș-am merge Împreună”760. După mai multe ore de plutit, În imensa noastră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În 605 pădure, dar a scăpat nevătămată din toate și a reapărut vie spre Încântarea tuturor. De! Cu așa longevitate, de pe vremea fanarioților noștri, nu e de glumit! Deși nu am văzut-o, i am transmis toată „gratitudinea” noastră de hâtri moldoveni!!! Deodată apărură nori negri-vineții și În scurt timp orchestra zeilor se puse În mișcare săgetând Întinderea nesfârșită a bolții cerești cu fulgere și tunete infernale, iar În scurt timp puhoaiele de ploaie se prăbușiră torențial spre ocean și uscat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu apare decât la începutul și sfârșitul romanului (...). Dar dacă autorul a excelat în crearea unor chipuri de moși hâtri și glumeți, și în conturarea unora din personajele negative, eforturile sale au eșuat acolo unde reușita lor era mai necesară: în prezentarea chipurilor de comuniști și oameni înaintați. Artimon e o figură palidă, ștearsă, ce nu poate capta. De unde vine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]