KorAP: Find »[drukola/base=hănesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...7 >

157 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

religios. Pe de altă parte, localnicii au o echipă de fotbal - neînscrisă în vreun campionat - care joacă însă uneori împotriva altor sate, prilej de reunire a unei părți a comunității. Echipa de fotbal ființează exclusiv prin contribuția voluntară a sătenilor. Hănești Nu am regăsit în relatările hăneștenilor nici un semn că oamenii și-ar petrece timpul împreună în activități ce ar putea conduce la dezvoltarea de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de la primărie, care a preluat mai târziu inițiativa finalizării proiectului. Sătenii au contribuit și cu forța de muncă. Trifești Unele exemple de participare persistă în memoria sătenilor, însă ele se referă aproape exclusiv la perioada comunistă, inițiativa aparținând întotdeauna autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu sărăcia caselor din localitate) a fost construită cu sprijin financiar și în natură al sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun că ar participa fără îndoială în cazul în care ar fi nevoie de ei. Există însă în răspunsurile lor o întreagă varietate de nuanțe. În Tomșani, Hănești și Trifești există credința că autoritățile locale trebuie să organizeze orice proiect de acest fel. În Tomșani, mai ales, dar și în Trifești, oamenii spun că înainte ca ei să se implice în muncă, aceasta ar trebui prestată de beneficiarii

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
că înainte ca ei să se implice în muncă, aceasta ar trebui prestată de beneficiarii ajutorului social. În cazul în care munca acestora ar fi insuficientă pentru realizarea lucrărilor, abia atunci restul comunității are trebui să se implice efectiv. În Hănești, autoritățile se îndoiesc că sătenii ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian Vuia, opiniile sătenilor sunt împărțite: unii cred că în localitate nu există nici un fel de spirit comunitar, în timp ce alții declară

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de spirit comunitar, în timp ce alții declară că - în cazul în care este nevoie - tot satul va contribui la realizarea interesului comun. Zerindul prezintă consens în ceea ce privește implicarea împreună, la inițiativa primăriei, însă sub controlul permanent a comunității. Sintetizând, Tomșani, Trifești și Hănești urmează patternul general al neîncrederii în oameni și în instituții: scepticismul ridicat în ceea ce privește participarea celorlalți în proiecte comune, constituie o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
întâlnirile duminicale din fața bisericii etc.). Acestea vorbesc despre potențialul de emergență a unei culturi participative. Potențial a dovedit și Tomșaniul, însă, momentan, exprimarea acestuia este blocată de fragmentarea comunității în grupuri de interese organizate în jurul unor lideri locali. În fine, Hănești și Trifești prezintă caracteristici similare unei culturi a sărăciei vieții comunitare. Tabelul 4. Elemente de cultură participativă în cele șase sate: O sinteză Satul Acțiuni trecute Tomșani Tomșaniul poate fi cu ușurința etichetat drept o comunitate conflictuală. Conflictele și contradicțiile

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești O neîncredere persistentă și o cultură civică parohial-dependentă împiedică dezvoltarea de acțiuni colective. Cu toate acestea, exemplul susținerii echipei de fotbal, dovedește că atunci când stimulentele sunt bine alese, sătenii sunt capabili să își unească forțele pentru producerea bunului public. Hănești Comunitate puternic tradițională, Hăneștiul nu prezintă o cultură participativă. Încercările de a stimula participarea (impuse de nevoia de a accesa granturi de la fondurile de dezvoltare) au presupus până acum abordări de tip top-down, inițiativa și deciziile fiind localizate în principal

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
politice cooperează în interesul comun, dincolo de punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de cele șase localități vorbește despre o relativă neomogenitate a localităților din România. Mai mult, cele trei localități marcate în prezent de absența participării comunitare - Hănești, Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate, cu precădere în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu ziarul și care au fost intervievați în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Datele culese în teren, la scurt timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut de către cei mai mulți săteni din Hănești și Trifești, în timp ce în Traian Vuia reprezentantul autorității locale care a primit ziarul a declarat că nu a ajuns nimic la el, deși îl avea pe masă. Satele cu nivel de dezvoltare mai redus, în care „nu se întâmplă nimic

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Cercetarea de teren a mai relevat faptul că diseminarea informațiilor prin intermediul structurii ierarhice a Bisericii Ortodoxe Române nu reprezintă o cale eficientă de multiplicare a informației. Cu excepția preotului din Tomșani, ceilalți oameni ai Bisericii nu primiseră ziarul, însă cel din Hănești a declarat că ar folosi informațiile din ziar în predica de duminică, dacă ar primi jurnalul. Interesul față de conținutul ziarului este mai degrabă moderat, însă paleta atitudinilor este foarte largă, întinzându-se de la un grad foarte mare de interes, până la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
vizibile din localitate. Cu toate acestea, diseminarea posterului a fost diferită în cele șase localități, în unele locuri posterul fiind afișat în locuri publice, precum primăria, școala sau poșta, în timp ce în alte locuri acesta nu a fost expus nicăieri. În Hănești, posterul a fost afișat la primărie, școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2. Diseminarea posterului în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
TV este mai degrabă limitată la începutul campaniei. Și în acest caz, audiența cea mai crescută a fost înregistrată în satele cu nivel de dezvoltare mai redus, numărul cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
duci la primărie și să îl înregistrezi... Nu știu exact cum se face asta... dar dacă îl consideri european...” (femeie, Ațintiș). „Acum două săptămâni am văzut la televizor... O persoană se dădea jos din autobuz și era sat european...” (bărbat, Hănești). Trebuie menționat faptul că toate aceste opinii despre spoturi au fost culese la câteva zile după ce a început difuzarea lor. Clipul a devenit ulterior simbolul campaniei pentru sătenii din cele șase comunități, așa cum au indicat datele culese în cadrul ieșirilor ulterioare

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
indică spontan cele douăzeci de sate și povestește despre concurs. Tabelul 4. Audiența videoclipurilor după o săptămână de la difuzare (5-9 septembrie 2005) Satul Persoane care își amintesc videoclipurile Numărul total de subiecți spontan în urma întrebării explicite în acest sens deloc Hănești 5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Tomșani). „Mi-a atras atenția secvența cu satele europene. Erau frumoase și oamenii erau solidari!” (femeie, Tomșani). „Comunitatea locală m-a impresionat pentru că acționau împreună. Există multe locuri în care există dorința de a face, dar oamenii sunt pasivi!” (bărbat, Hănești). „Am văzut un sat unit! Erau uniți pentru a face ceva împreună!” (femeie, Trifești). Dintre personajele care au animat cele șase emisiuni se disting câteva figuri. Pe de o parte, este vorba despre oameni de-ai locului care apar în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mobilizează. În general, cei intervievați se raportează la propria comunitate și consideră că ar putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate, cei intervievați consideră că satele prezentate meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]