1,006 matches
-
ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toți cei interesați au posibilitatea să vadă aspecte
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
ODIHNA . . . acrostih Lucrând în mină zi și noapte Ești uneori, desigur, obosit. Odihna pentru orele lucrate, Normal, un premiu fericit. Te bucuri sincer în tăcere, E și firesc dac-ai muncit. Munca, fiind, suprema plăcere, Imprimându-ți un sec inedit. Hărnicia adusă aici cu greutate Arzând în veacul noilor idei Inspirând încă o temeritate, Lăsându-i viața unei noi idei. Referință Bibliografică: Odihna / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360, Anul I, 26 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ODIHNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Odihna_0.html [Corola-blog/BlogPost/351047_a_352376]
-
populare, care mai de care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i-au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
mărunte și îngrijite sau alte clădiri de cărămidă roșie cu piscine în curte. Tot aici am văzut odată prin luna august familii mai în vârstă și tineri, veniți să-și petreacă vacanța de vară. Cel mai mult m-a încântat hărnicia oamenilor. Prin prietenii mei buni Țacev, Gobrovi și Ghiura, am cunoscut și familii ilustre - propietari de mari domenii, dar și ciobani care stăteau mai tot anul în goluri de munți cu oile lor. Totdeauna mi-a plăcut să revin aici
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
de mari domenii, dar și ciobani care stăteau mai tot anul în goluri de munți cu oile lor. Totdeauna mi-a plăcut să revin aici fiindcă am descoperit farmecul locurilor, al peisajului unic în felul lui, frumusețea portului dar și hărnicia oamenilor. De la Balcic la Vama, treceam purtat de toate nostalgiile însă mai frumos mi se părea când ajungeam pe platoul românesc. Mă simțeam bine plutind ca o lumină deasupra pământului. Odată, când am trecut de vamă, era o seară splendidă
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
cu un statut epopeic, arătând frumos pentru un țăran. Cu ținuta lui sobră și modestă ne aduna lângă el și plecam spre drumul ce ducea la biserica satului care era în parohia părintelui Orzan, om renumit pentru cinstea, bunătatea și hărnicia lui, prieten vechi cu bunicul. După sfânta slujbă de duminică, părintele Orzan ne lua la dânsul acasă; casă ce se află și acum în apropierea bisericii. Aici, în curtea casei părintelui pe lângă animale crescute într-o curte de om gospodar
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
cel mai mult îi place autoarei să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuța Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vinețiu. ,, Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cumințenia și hărnicia lui, aducând sufletelor omenești rodul grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
Londra s-a prăbușit balconul unui teatru. O dovadă în plus că... cultura ucide. * Orgoliile mari îmbracă oamenii mici. * Nu-l cred nici când jură cu biblia în mână... De fapt, mai ales atunci! * Nu cunosc nimic mai exasperant decât hărnicia unui prost (Andrei Pleșu). * Adevărul are nevoie de cuvinte puține. * Legile sunt jumătate pentru șmecheri și jumătate pentru fraieri. * Mulțumesc de ajutor, mă încurc singur! * Încearcă să gândești, amice. Nu are cum să-ți facă rău... * Cu cât creierul e
ZICERI (65/66) -CAPRA & PUNTEA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_65_66_dorel_schor_1394374579.html [Corola-blog/BlogPost/353668_a_354997]
-
și cu sârguința cu care se gospodăresc. La fel, unul stă pe spate , ținând pe burtică mai mulți știuleți de porumb, iar celălalt îl trage de ceafă ca pe o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în goana mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul vizuinii, de unde zadarnic încearcă acesta să-i scoată, lătrând și scheunând de necaz că nu reușește nimic. Ce poate să însemne pădurea
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
pe-un dublu de făină. ... X. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (1), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013. M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis ... Citește mai mult M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
și în operele de artă născute din creta colorată care, timp de o oră, a mângâiat necontenit trotuarul școlii. Astfel, elevii din clasa a IV-a A (prof. Florica Dehelean), împărțiți în două echipe creative, au primit titlurile de „Maeștrii Hărniciei” (Echipa „Ecologiștii”) și „Maeștrii Inspirației” (Echipa „Verde”). Elevii din clasa a IV-a B (prof. Lavinia Bodiu) au primit diplome de excelență pentru titlurile de „Maeștrii Speranței” (Echipa „Salvatorii Naturii”) și „Maeștrii Pământului” (Echipa „Iubitorii Terrei”). Echipa „Naturiștii” din clasa
MAEȘTRII DESENULUI AU „ÎNFIAT” ARBUȘTII ORNAMENTALI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1432127445.html [Corola-blog/BlogPost/367619_a_368948]
-
la Paris, după ce ai avut atâtea experiențe în România! - îmi spune nea Mitică - l-am prezentat tuturor prietenilor mei pe Ion Ritivoi. Toți îl considerau un tip aparte, cu un caracter puternic, cu o voință de fier și de o hărnicie nemaiîntâlnită. Îmi spunea adesea: Ce țară-i Franța! Nu există țară mai bună. Aici pe orice pui mâna, faci bani...” Nea Mitică mi-a povestit că Ritivoi, toată viața lui a fost harnic dar și econom. Nu și-a bătut
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
duminici sau rămân peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun, Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun. Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel, Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel! De cinci ani, fără
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
duminici sau rămân peste program,Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am!Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi,După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun,Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun.Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel,Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel!De cinci ani, fără
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
tendință de mișcare, de altă așezare a faptelor. Crește energia în oameni, lentoarea dă semne de slăbiciune lăsnd locul noilor preocupări abordate din alte unghiuri. Librăriile sunt mai des cercetate de toate categoriile de varstă, condeiul se învârte cu mare hărnicie în mâinile multor scriitori, jurnaliștilor le sfîrâie călcâiele după dezvăluiri și știri proaspete, învățământul dă semne de revigorare. Cu bacalaureatul nu se mai joacă nimeni, îi zgâlțâie puternic pe leneșii claselor liceale. Tribunalele au trecut serios la treabă zguduind temeliile
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422340547.html [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
mafia: Romania-kaput!» Dar nu mă las doar de-a moaca; le-am răspuns cum am putut: Bukarest-Timișoara, student medicina, romunca frumoasa la noi ; Komunist-intifada-victoria-hamas-voi; Nu uitare șapte zile razboi! N-ar fi mai bine shalom, salaam alec, muncă, ba chiar hărnicie? Și un semn mai discret eu făcut : o cruce și pace peste ei pe vecie! DE VORBĂ CU IERUSALIMUL Te zărisem o clipă de pe-un deal ce-am trecut furtunos... Oricum ne primești, te salut bucuros, umblu prin tine
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CLAROBSCUR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clarobscur Pădurea îmbibată de rășină La ora înserărilor aduce, Cu hărnicia clipelor uituce, Tăcerile cu pasul de jivină. O scurtă ezitare la răscruce - Cohortele de umbre-ncep să vină Să ia în stăpânirealor deplină, Ca nouri iluzorii de ciubuce. În clarobscurul veseliei barul Tristeții singuratice ripostă: Nu agreează nopțile ca varul
CLAROBSCUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Clarobscur.html [Corola-blog/BlogPost/361711_a_363040]
-
din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Ioan Nicolae Mușat , „un dacolog creștin ortodox” cum avea să-l caracterizeze profesorul Gheorghe Bucur din Tulcea , (cu nume predestinat, aș mai adăuga eu) și-a suflecat mânecile și a purces cu hărnicie și de bună voie ( „Căci nimeni nu mi-a făcut mai mult rău / decât singur mi-am agonisit.../ Și nimeni nu m-a vătămat / mai mult decât singur m-am sfâșiat...”) la facerea acestei cărți așa cum ne îndeamnă și pe
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465242540.html [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
că ruginești. Dar parcă vinul ar fi mai bun! Da! Îmi vor binele dar îmi fac viața amară. Să-i luăm pe rând: Cei cu potcap. Popi de le mai zice. Omul își duce greu traiul că mulți sug la hărnicia sa. Nu mai prididești cu treburile casei și ale ogorului dar nimeni nu-ți cumpără produsul, păpica culeasă pe câmp sau țesută la război că „n-are reclamă!”. În loc să mai domolească dorința de îmbogățire a omului rău care te asuprește
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1445817879.html [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
care muncesc în deplin anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria mamă? Elena BUICĂ: Există câteva categorii de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
curricular cu denumiri noi de discipline. Ne-am pierde iar capul pe probleme false. Singurul lucru urgent este setarea cadrului curricular general, a viziunii de profil al absolventului, și, neapărat, a indicilor după care vom măsura realizarea lui. Restul este hărnicie și poezie. O poezie ușor de distrus și o cale periculoasă de a ne intersecta cu toții în conflicte conceptuale. Un mod de distragere a atenției de la singurul fir de care putem trage ca să descâlcim ghemul. Ce vrem noi, de fapt
Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj? by https://republica.ro/ce-se-intampla-cu-reforma-curriculara-a-ministrului-curaj [Corola-blog/BlogPost/338435_a_339764]
-
și bună, Ca pruncii... să nu moară Striviți de nepăsare și minciună. Mi-aș fi dorit o țară... Cu aurul... simbol de strălucire Și zestre milenară, Nu poftă... la neghiobi, de-mbogațire. Mi-aș fi dorit o țară... Cu mame... lângă hărnicie, fericite Ca timpul să nu piară Pierdut printre atâtea griji trăite. Mi-aș fi dorit o țară... Cu oameni bravi așa cum au fost ieri, Să se mai scrie iară Romane noi cu Șoimărești și Jderi. Mi-aș fi dorit o
VIS DE COPIL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_copil_marin_bunget_1353698360.html [Corola-blog/BlogPost/364878_a_366207]