1,464 matches
-
adâncești pe poteci îngândurate,departe,tot mai departe,în hătișul unui tăvălug de amintirifără culoare,aplatizate sub greutatea infinităa necunoașteriiprin cunoaștere,cuprins de tremurul unei alte zile rătăcite,cu umerii uimițiși coloana gotica în formă semnelor de întrebare,cuprinzi tot hăul zgomotos al lumiiîn lacul tulbure al ochilor,uitând calea.... Plâng,diamantele din steleîmi spală obrajiiprea obosiți de viață,prea timizi.Nori dispersați în timpîncearcă mângâierea aripilor de înger,mă adulmeca,mă îmbrățișează în speranță.Ascult glasul universului...Mă pierd în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_tiger/canal [Corola-blog/BlogPost/372314_a_373643]
-
teamă să nu se-nece. Un vapor în depărtare, chinuit, înaintează... Ca un turn înfipt în mare, catargul atent veghează... Ascunsă sub o umbrelă, de frică mă cutremur, Umezeala mă cuprinde și mă trezesc că tremur... Mă întorc înfiorată înspre hăul care vine Și cu ochii-ncerc să caut ceva ca să mă pot ține. Nu găsesc, dar uit pe dată ce voiam, rămânând mută Că o mare-așa albastră poate fi gravă, slută... Valurile spulberate se strâmbă parcă la mine, Ca
FURTUNĂ PE MARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1416672199.html [Corola-blog/BlogPost/372038_a_373367]
-
vechii ani când umblam după femei prin gară și aveam cu mine și mulți bani, anii au trecut, nu-mi pare rău pielea s-a zbârcit și mult eu m-am albit de acum pe drum mai ai câte un hău și timpul e puțin și mult prea ostenit. Referință Bibliografică: amintiri / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AMINTIRI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483888243.html [Corola-blog/BlogPost/377330_a_378659]
-
încercând zadarnic să-l înghesuie în peisajul orei.Era deja o persona nongrata! Și ca și cei mici (!) , Dio avea mai multă încredere în propria simțire decât în "rațiunea" colectivă. Noul-venit era catapultat de la o margine la alta a peisajului.Hăul apropierii îl înghiți până la urmă,bucată cu bucată : cap,burtă și membre! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (6) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 814, Anul III, 24 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel
DEŞERTUL DE CATIFEA (6) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_6_costel_zagan_1364189157.html [Corola-blog/BlogPost/345378_a_346707]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PLECAM PIATRĂ NE ÎNTORCEAM PĂSĂRI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului se împrăștiau gândurile pe jos ca o ploaie roșie dintr-o rodie sfărâmată cuvintele plămădeau în neștire hăuri stăteam la o masă cu sfinții sculptați în lacrimi până se întuneca asurzitor plânsul zideam singură o casă din fluturi cum aș fi cumpărat o legătură de stele te știam un zeu întreg erai o nemărginire așternută subțire atârnam inimă
PLECAM PIATRĂ NE ÎNTORCEAM PĂSĂRI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1439899916.html [Corola-blog/BlogPost/372255_a_373584]
-
Și, ia spune, măi, derbedeule, cum ai făcut, arată-mi cum, că te dau cu capul de toți pereții și-ți scot și ochii din cap, boule! Tot spaima de mutilare acționă și de data asta. Se aruncă disperat în hăul întunecat ce se deschidea hulpav, amarnic străjuit de jungla părului negru și creț al mătușii. Era totuși cu antrenamentele la zi așa că, la sfârșit, aceasta se declară destul de mulțumită de explicațiile primite. Se dovedi și bună la suflet deoarece, la
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
verde tăiată mărunt, și ceva mărar. „Unde îți este boldul moarte?” MERGEAM PE DRUM SĂLBATEC Mergeam pe drum sălbatec, în noaptea-nfricosată Ciocnidu-mă de stâncă, și-n ape șiruind, Rotind în minte soarta acelor ce ‘nainte-mi Murit-au din potecă, prin hăuri nimerind. Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie Crengi vii si frunze moarte spre mine azvârlind Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum pășește Dorind în van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie, De paloșele vieții
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
de pe vremea studenției de la Viena, aducându-i un ultim omagiu. Studenți Școlii Normale, șase la număr, au luat pe umere sicriul și l-au dus lângă groapa săpată proaspăt sub un tei; patru dintre ei l-au coborât ușor în hăul pământului. Maiorescu cu câțiva prieteni au aruncat primii bolovani care au sunat straniu peste cutia de brad, care-i purta rămașițele pământești ale poetului. Așa s-au terminat ultimele clipe legate de viața poetului. Ca o ironie ă sorții, înmormântarea
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Calul acolo unde este Cetatea fiind ea însăși mormântul lui de Cal [35] Și vaiete se-nalță și lumea se scufundă Cetatea este burta ce-și naște Calul său și după ce Calul cântând o fecundează ea-i devine mormântul predestinatul hău [36] Să răscolim cenușa să ne-aruncăm într-însa și din cer ploi cu spermă să pogorâm cântând poate asemeni unei Păsări Phoenix stranii se va vedea pe zare și Calul apărând [37] Și vaiete se-naltă și lumea se
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
al sanctuarului teatral, magia acelorași timpi inefabili ai trecerii. Am avut, într-o măsură sau alta, șansa de a simți rostogolindu-mi-se acolo, cu o iuțeală de fulger parcă, una câte una, clipele drămuite ale propriei mele vieți în hăul imens și destul de colțuros parcă al vămilor nemiloase ale timpului, un timp calculat cu exactitate de către regizor și actori, deopotrivă, într-un spațiu cu o istorie personală sălășluind, în integralitatea sa, printre faldurile somptuoase ale cortinei roșietice de catifea și
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
călătorește printre aștri și adeseori, în răul meu de înălțime, cum nu-l avusesem până acum, puteam oricând să dau toată viața mea peste cap, nemaiputând să stăpânesc colosul ăla de macara, prăbușindu-mă cu ea cu tot într-un hău... “Aveți dreptate, domnule inginer, îmi trebuie odihnă, eu n-am avut concediu de câțiva ani, am muncit ca un prost să iau și eu ceva parale, dar degeaba!” Domnul inginer era însă absent, nu mai asculta la mine, bătea cu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
Niciodată cât trăiești O Lună stinsă La arie Rază înspicată Vântul culcă rodind Lanul de grâne Întoarcere Felinar pe stâlp- Muritori grăbindu-se Întâlnesc mama Dreptate târzie Abia la sfârșit Dorul se distribuie În părți egale Creație Muză malversă În hăul metaforei Zvârlit poetul Apocalipsă Ceasul s-a oprit Cineva aruncă-n noi Cu bucăți de stele Vis urât A plecat de mult... Într-o noapte l-am visat- M-a făcut vierme ! Armonie Suferința curmă Deschide calea către Blânda-mpăcare
DORINŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dorinte_george_nicolae_podisor_1328081401.html [Corola-blog/BlogPost/347023_a_348352]
-
Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Dincolo de toate, este, poate pace! Până-acolo însă, drumul este lung... Nu știu de-oi străpunge zările-mi opace Și-i atâta cale, că n-am pas s-ajung... Creste, hăuri, râuri...Cum să trec de ele? Drumu-i presărat cu poveri și spini... Cu capcane, piedici și cu vorbe grele, Cu ispite, lacrimi, chinuri și minciuni... Dincolo de toate...Pace, armonie! Visul meu și-al tău, de-a găsi iertarea! Doruri plămădite
PĂRERI PERSONALE-VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_toate_pareri_personale_versuri_lucia_secosanu_1327145121.html [Corola-blog/BlogPost/360680_a_362009]
-
o lumină tristă de sfârșit de septembrie, absurdă, alergând după iluzile incerte, între galben și verde se coc fructele pe crengi, se coc astrele prin galaxii, în carnea violetă a ceților de toamnă, cad meteoriți ca niște revoluții stelare în hăuri în jurul paradisului, unde fericirea se plimbă în calești de argint și moartea ia chipul monalizei, iar satirii joacă îndrăcit pe piei luciferiene de draci împielițați în jurul unor focuri de tabără, am legat cerul cu funii de nori, sub el am
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_autumnale_ion_ionescu_bucovu_1348831038.html [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
și ea cursul. Nici nu terminase bine cu doliul, și tânăra soție a lui Sușan s-a recăsătorit cu un ofițer de Miliție. Se auzea, de asemenea, despre mașini „Tatra” de mare tonaj ce zburau peste parapet și cădeau în hăul de dedesubt, de muncitori îngropați de vii în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
taină La ușa care dă-n iatac. Să porți pe tine de-mprumut o haină Și pe sub ea, podoabe care-ți plac. Să nu te temi de nimeni și nimic - Eu sunt stăpânul și-am puterea. Pot să cobor în hăuri și-n ceruri să ridic Pe-oricine și oricând, de-mi este vrerea. La soțul tău nu te gândi; e bine că-i departe. Tu ești născută s-ajungi sus, El, iubitor de luptă, de sânge și de moarte, Te-
SCRISOAREA LUI DAVID CATRE BATSEBA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarea_lui_david_catre_batseba.html [Corola-blog/BlogPost/344864_a_346193]
-
și unde se joacă ciocârlia urcând și coborând înaltul cerului ca un luping de avion soarele zburdă nebun ca un copil scăpat într-o recreație cântă gâzele în nuntirea lor celestă printre florile albe ale văzduhului deschis vederii până peste hăul lui dumnezeu minunile se transformă în povești frumoase cu mirese îmbrăcate în alb ucise de săgeata lui eros întors din luptele cu gerurile iernii are harfa spartă și tolba cu săgețile otrăvite înfipte în inimile crude ale fecioarelor care visează
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
în Australia, prin efortul remarcabilului publicist George Roca. Ceea ce la început era o mare noutate și o revelație a descoperirii unei lumi noi, în curând timpul, pus pe repede-înainte, a dat buzna prin evenimente împingandu-le în malaxorul prefacerilor și în hăul uitării, încât târziul de atunci a lăsat impresia unui timp mult mai îndepărtat. Internetul a pulverizat distanțele, și lumea largă pare acum un sat ceva mai mare. Comunicarea cu cei de acasă, ca și cu cei de pretutindeni, acum nu
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1496716950.html [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
nu cumva să-i scape. Biata femeie, îngrozită pe dată, rămase cu mâna blocată pe roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi, Traian! Fa, Ghenă! Vi se îneacă fata!”. Când fetiței îi cam dispăruse inspirația, cuvintele-i cam alunecau în hăul din fântâna adâncă de vreo treisprezece metri până la apă și vreo șase de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata din gheara
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre pământ!”. S-ar putea ca, până atunci, stimați jurnaliști din amfiteatre și din industria media, să mai fie un bob zăbavă. În hăul dintre minuni, ne-ar trebui, fiecăruia, câte un luceafăr. Îmi place să cred că, toți colegii mei de breaslă, își caută, sub cerul mediatic, luceafărul. Becul, în profesia aceasta, cu diferite fațete de creație, are un număr limitat de ore
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
și le stăpânea cu mâna, să nu fugă peste ale mele.Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442495509.html [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău.Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442495509.html [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
nu ai apucat să iei tot, asta e. Schimb butucul. Ai auzit? - Da. Am auzit, acum sun după mașini. Nu am știut că mă dai afară azi... Sunt chei peste tot, albastrul dezleagă, bate un vânt fericirea spre nori, ascultă hăul în tine un nume, nemurire, iubire, abisul și eu. Suspinul mă leagă, o lacrimă pică pe mine de sus. Nimicul formează în jurul nostru un cerc închis ce strânge - răsfrânge și mai mult dorința ființării.. când întâmplarea te află, naști nefericire
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/26_iunie_2010.html [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
De unde vin?/ Încotro mă-ndrept? Care e scopul?”, concluzionând asupra egalității în fața morții. Omul profan, din dorința de a accepta moartea, a transformat-o în rit de trecere și tocmai această Trecere îi induce nesiguranță: „Toți condamnați parcă/ Pășim spre hăul/ În marele necunoscut.” Milenium exprimă apatia, descrie o lume care pare să-și fi pierdut sacralitatea, atingând apogeul atunci când imaginea Sacrului, Divinului este redusă la aceeași condiție finită ca cea a omului profan: „Manifestarea Providenței / Cârjă obosită, culcată în mormânt
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
să sufere: „Se scurge lacrima din cer, / Peste pământul țării mele / Și casele spre vale pier, / Cu jalea vieților în ele. În apa tulbure și tristă / Dispar cu sutele, bătrânii / Sub ochii celor ce asistă / Neputincioși la moartea Lunii. // În hău, un munte se afundă, / Se întrevede infinitul / Și malurile se scufundă, / De parcă a venit sfârșitul. Se-așteaptă curcubeul păcii / În lupta zeilor cu noi / Și se dorește pactul sorții, / Și învierea de apoi.” (Se scurge lacrima din cer). Interesant de
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]